Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-23 / nr. 696

Pag. 2 ^^w t^HARGHITEjJ IN GREjm ÎNCERCARE, ALĂTURI CU1 GÎNDUL $II CU FAPTA ► TOPL|iA Pe aici au trecut puhoaiele Furia cu care stihiile naturii s-a dezlănţuit în această primăvara, a fost fără precedent. - Am aproape 80 de ani, spunea o bătrînă din Topliţa, dar nu-mi amintesc să fi văzut pînă acum o calamitate aşa de mare. Pierderile înregistrate de oraşul Topliţa - sector de stat şi particular - sunt mari. Am vizitat ieri, sectorul străzilor Murelor, Lungă şi Călimani. Pirîul Măgheruş pînă mai ieri, un fir modest de apă s-a revărsat cu o furie oarbă, distrugînd zidul de sprijin de-a lungul străzii Murelor pe o lungime de 1.263 m şi 2 poduri, 2,1 km - drum — partea carosabilă. Pîrîul Vale a distrus drumul pe o distanţă de 2,3 km de pe strada Lungă, zidul de sprijin pe o distanţă de 850 m şi şase poduri. Pe strada Călimani, pîrîul Căliman, a deteriorat strada pe o distanţă de 0,8 km. Mureşul, a cărui cotă a atins valori maxime în această primăvară în alte regiuni, la Topliţa, a provocat, de asemenea, pagube. In calea lui a spulberat, pur şi simplu, digul pe o lungime de 400 m. In raza străzii Iazul Morii orăşeneşti, în preajma complexului sportiv Mureşul digul de pămînt, pe o distanţă de 300 m, a fost spulberat. Continuîndu-şi drumul, Mureşul a distrus puntea pentru pietoni, din cartierul Luncani, cea de pe strada Aluniş şi altele. La sera de flori a oraşului, pagubele înregistrate se ridică la valoarea de 18.000 lei. Inundaţiile au provocat mari pierderi în unităţile economice. Exemplificîndu-le pe întreprinderi, ele sunt: Asociaţia sportivă Mureşul 266.000 lei ; U.E.I.L. Topliţa 1.950.000 lei ; T.C.M. Tîrgu Mureş (execută lucrări de construcţii în raza oraşului Topliţa) 1.416 lei; O.C.L. comerţ mixt 19.285 lei, Apemin Borsec 336.725 lei. In sectorul particular, valoarea pagubelor înregistrate de cetăţenii oraşului, se ridică la valoarea totală de 553.000 lei. Pe strada Murelor, pîrîul Măgheruş a distrus complet casa cetăţeanului Marc Petru, alte 2 case au fost distruse parţial. La acestea se mai adaugă 3 grajduri şi 60 de poduri şi podeţe, plus gardurile aflate în împrejurimi. Pagubele provocate de pîrîul Măgheruş, 423.950 lei. Pe străzile Lungă Coşbuc, pîrîul Vale a distrus complet patru poduri şi împrejurimile de gard, în valoare totală de 69.920 lei. Pe strada Călimani, pîrîul Căliman însumează l a distrus 12 poduri şi gardurile cetăţenilor a căror contravaloare se ridică la 16.080 lei. Mureşul a provocat cetăţenilor pagube care se ridică la 43.200 lei. Pagubele materiale înregistrate în oraşul Topliţa au mobilizat pentru înlăturarea lor, toţi cetăţenii, de la mic la mare, care au răspuns chemării lansate de către Consiliul popular al oraşului. Organizaţi în echipe, au trecut de îndată ce apele s-au retras, la înlăturarea urmelor lăsate de ape şi mîl. Străzile Murelor, Călimani, Lungă au fost complet refăcute, iar drumurile şi podeţele pot asigura circulaţia rutieră în condiţii bune. În momentul de faţă se depun eforturi considerabile pentru refacerea zidurilor de protecţie de pe străzile mai sus-amintite şi refacerea caselor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Salariaţii din întreprinderi au fost mobilizaţi, lucrînd în schimburi, pentru ca producţia să nu stagneze. La U.E.I.L. Topliţa - întreprindere cu cea mai mare pondere economică din oraş - prin efortul tuturor salariaţilor, urmele distrugerilor lăsate de ape au fost complet înlăturate, procesul de producţie desfăşurîndu-se în condiţii normale, in celelalte întreprinderi şi instituţii, viaţa a intrat în cursul ei normal. M. GEORGESCU E omenesc Mai pregnant ca oricind se manifestă In aceste zile solidaritatea oamenilor muncii din întreaga tară, fi alături de ei, a oamenilor muncii români fi maghiari, din judeţul nostru cu cei din zonele in care calamităţile naturale au produs ravagii de neînchipuit. Sutele de adunări de solidaritate cu cetăţenii din zonele lovite de calamităţi au dovedit o dată în plus, adincul umanism, sentimentul profund de solidaritate al cetăţenilor patriei noastre. — Am fost !şi am văzut — spunea muncitorul Kertész Francisc de la şantierul de construcţii din Bălan. Şi consider că e omenesc să-mi ajut concetăţenii care au avut atita de suferit — Sînt oameni care au pierdut în cîteva ore tot ce au agonisit într-o viaţă, — spunea maistrul constructor Bokor Carol, şi consider drept o îndatorire patriotică, umană, să-i ajut cu ce pot pe concetăţenii mei loviţi de calamităţi. — Ne simţim obligaţi ca oameni, ca cetăţeni ai acestei ţări să-i ajutăm din toate puterile pe cei care, fără voia lor, s-au văzut puşi in situaţia de a fi lipsiţi de o bună parte din bunurile avute — spunea fi maistrul Kovisznay Francisc. In cuvinte simple, omeneşii, pornite din adincul inimii, ceilalţi salariaţi ai şantierului, muncitorii Gligor Petru, ing. Barna Ioan, Fictof Ştefan, Nicolae Rogoz şi alţii, şi-au exprimat întreaga lor solidaritate cu populaţia din zonele bîntuite de calamităţi, în deplină unanimitate, salariaţii şantierului de construcţii din Bălan, comunişti sau fără de partid, au hotărît să doneze salariul lor pe cîte două zile, în fiecare lună pînă la sfirşitul anului, iar personalul tehnicoingineresc, salariul pe o lună, donaţie care în firal va însuma circa 100.000 lei. La adunările desfăşurate pe secţii şi sectoare în cadrul Combinatului minier Bălan, muncitorii, inginerii şi funcţionarii au hotărît să doneze salariul pe cite două zile, în fiecare lună pînă la sfirşitul anului, iar persomiul tehnico-administrativ salariul pe o lună, ceea ce în final va totaliza circa trei milioane lei Tineri nefamilişti, ca uteciștii Nădejde Vasile, Silvas Toader şi alţii, au hotărît ca în cadrul organizaţiilor U.TC. să doneze cîte o sută lei în plus faţă de angajament. — Am doi copii — spu nea Nagy Elemér și vreau să donez îmbrăcăminte completă pentru alti doi copii de virsta copiilor mei Sunt gesturi profund omenești, care dovedesc înaltul umanism și spirit de solidaritate al celor ce trăiesc în societatea noastră socialistă. T. RAZVAN Cuvîntul forestierilor (Urmare din pag. X) de judeţe care au avut mai mult de suferit de pe urma acestei calamităţi, încă în primele zile ale inundaţiei, ei au livrat întreprinderii „Apemin" Borsec 6.000 de lăzi necesare expedierii sticlelor cu apă minerală populaţiei din zonele inundate. In numai 24 de ore a fost pregătită şi livrată către I.C.T. Braşov cantitatea de 200 mc buşteni pentru piloni de poduri şi 100 mc grinzi din răşinoase, solicitată pentru repararea urgentă a podurilor distruse sau avariate. 660 mp de plăci celulare s-au expediat şi 1.300 mp sunt gata de expediere la Cîmpina, unei unităţi care construieşte barăci pentru sinistraţi. La solicitarea comandamentului judeţean de luptă împotriva inundaţiilor, s-au trimis 20 mc material lemnos la Odorheiu Secuiesc pentru refacerea podului distrus de ape la Brădeşti. S-a început construirea a 70 de barăci, care vor fi livrate, la solicitarea comandamentelor judeţene de luptă împotriva inundaţiilor, pentru adăpostirea provizorie a populaţiei sinistrate. Se pregătesc, de asemenea, însemnate cantităţi de elemente de construcţii care să fie puse la dispoziţia sinistraţilor. Faptele şi eforturile lucrătorilor forestieri se alătură faptelor şi eforturilor tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru, celor ale întregului popor, pentru lichidarea urmărilor groaznicei calamităţi, pentru normalizarea vieţii economice şi sociale pe întreg întinsul patriei socialiste, pentru ca fiecare cetăţean şi întreaga ţară să depăşească cît mai repede şi cu cît mai puţine suferinţe grelele încercări ale acestor triste zile. Faptele şi eforturile lor sînt o expresie puternică a înaltei conştiinţe cetăţeneşti, care numai în societatea noastră socialistă poate căpăta atîtea valenţe, poate atinge asemenea culmi de dăruire, de abnegaţie. Reevaluîndu-şi forţele care au sporit nespus în această aspră verificare în luptă cu forţele oarbe, distructive ale naturii dezlănţuite , lucrătorii forestieri din judeţul nostru au hotărît, deşi unităţile combinatului au avut de suferit de pe urma calamităţilor, să-şi suplimenteze cu 5 milioane lei angajamentele luate la început,tul anului privind depăşirea valorii producţiei globale, urmînd ca pină la finele anului valoarea producţiei globale obţinută peste prevederile planului să se ridice la 19 milioane lei. Muncă — 7 (Urmare din pag. 1) prima praşilă. Consiliul de conducere a luat toate măsurile posibile ca suprafaţa rămasă neînsămînţată — 115 hectare - să fie cît mai repede cultivată. După părerea specialiştilor de la aceasta unitate, pînă luni seara, se vor însămînţa peste 90 hectare, rămînînd doar acele parcele ce se află încă acoperite de apă. Un succes deosebit a fost obţinut de către cooperatorii din Ciceu prin terminarea în întregime a primei praştie la cultura sfeclei de zahăr şi începerea celei de-a doua, pe unele porţiuni. E semnificativ faptul că această importantă lucrare a beneficiat de o participare masivă, efectuarea lucrărilor de întreţinere de bună calitate şi într-un timp record. Rezultatele bune pe care le obţin în prezent cooperatorii din Ciceu, se datoresc, atît dorinţei lor de a se achita cu cinste de sarcinile ce le revin cu privire la creşterea producţiei cerealiere planificate, cît şi bunei organizări a muncii la fiecare brigadă de cîmp. La brigada a IV-a - brigadier Haidu Kalamăn - se lucrează intens la însămînţarea cu cartofi a suprafeţelor rămase, folosindu-se în acest scop o maşină de plantat cu tracţiune mecanică, precum şi patru atelaje. Au boronit cartofii pe o suprafaţă de 4 hectare. Combaterea buruienilor la grîu s-a făcut pe o suprafaţă de 27 hectare. La brigada I însămînţările au fost terminate într-o proporţie de 55 la sută. Pe toate parcelele în bună stare de lucru se efectuează lucrările cerute, de la plantatul cartofilor pînă la combaterea buruienilor pe cale chimică. Rămînerea în urmă va fi operativ recuperată și ca urmare a participării masive a cooperatorilor din 157 brațe de muncă, cît are brigada, 140 se află pe ogoare. La brigada a lll-a brigadier Páll Félix însămînţările s-au terminat într-o proporţie de 81 la sută ca urmare a realizărilor obţinute în ultimele zile. La această brigadă s-a început praşila a doua la sfecla de zahăr. (Urmare din pag. 1) ţie cîte unul. Cu acelaşi număr de lucrători trebuie să facem faţă unor sarcini incomparabil mai mari. Nu puteam da înapoi nici-o clipă, cînd ştiam că legăturile spre Cluj, Baia Mare, Satu Mare depind de strădaniile noastre. Ne-am reorganizat munca conform noilor cerinţe. Am trecut la descompunerea trenurilor în a căror componenţă se aflau vagoane cu alimente, apă minerală, şi combustibil Am alcătuit garnituri speciale cu destinaţia zonelor calamitate. Şi toate aceste operaţiuni, în condiţiile cînd pe liniile staţiei noastre se aflau şi se mai află în loc de 388 -medie anuală de vagoane în staţionare - cîte 900 vagoane. Atenţia trebuie îmbinată cu priceperea organizatorică. In asemenea situaţii, delimitarea timpului de lucru la 8 ore devine un anacronism, iar „tura liberă” o noţiune fără sens, îndeosebi pentru instructorul staţiei loan Pădure, pentru loan Oros, şeful biroului de tranzit, impiegatul Szakács Francisc, şefii de tură, Manole Rusu şi Péter Martin, şefii de manevră, György Árpád şi Mihai Voşioban, şi pentru mulţi, mulţi alţii care, în aceste zile, nu cunosc oboseala. NIMIC DEOSEBIT? — N-am făcut nimic deosebit, decît datoria - mărturiseşte, modest, Virgil Mihalache, şeful depoului. Că au fost unele condiţii deosebite, aceasta e adevărat, precum tot atît de adevărat e faptul că oamenii au răspuns cu toţii înaltei chemări de a contribui la readucerea activităţii economice şi sociale, în ritmul normal. Mecanicii Páll Iosif şi Nicolae Mondoc au fost printre primii care şi-au întrerupt concediul şi au venit la lucru. Situaţia din zonele sinistrate, precum şi sporirea considerabilă a traficului, necesitau ca trenurile să ajungă mai repede la destinaţie. Parcul de locomotive era departe de a face faţă cerinţelor. Ne-au fost trimise de la Braşov cîteva locomotive, dar nu erau de ajuns. In depou se aflau în reparaţie nişte locomotive cu aburi. S-a trecut de urgenţă la punerea acestora în stare de funcţionare. Aceasta a însemnat o contribuţie la scurtarea suferinţelor celor ce necesitau ajutoare. Tot pe această linie se înscrie şi hotărîrea luată de colectivul depoului de a scurta cu 10-15 minute revizia fiecărei locomotive, în condiţiile unei revizii calitativ superioare. Şi toate acestea nu sunt trecute de şeful depoului într-un capitol special al activităţii Colectivului. Rămîn fapte din eroismul cotidian, înregistrate la capitolul Datorie. GATA LA URMA! „Aseară trenul nr. 5051 Galaţi - Ciceu a sosit cu o oră şi jumătate întîrziere. Slăbirea liniei în mai multe locuri, lucrările de refacere şi consolidare a acesteia, dereglează ceasornicul transporturilor. Dar, undeva oamenii aşteaptă sosirea celor dragi, aşteaptă alimente, întreprinderile necesită combustibil, pentru refacerea drumurilor şi podurilor e nevoie de piatră şi lemn. — Cei ce au ieşit din tură şi cu cei ce urmau să intre şi-au unit forţele - ne relatează Lukács Eugen, şeful reviziei de vagoane. De la circa două ore, revizia vagoanelor a fost redusă la 30 minute. Trenul s-a reîntors la timp. Şi acesta e doar un caz. Ieri dimineaţă, la 5 trenuri, s-au terminat reviziile într-un timp record. Printre vagoanele sosite la revizie, multe au stat zile în şir în apă, în zonele calamitate, un loc de ulei cutiile de rulare sunt pline de apă şi nămol. Există pericolul topirii compoziţiei osiilor şi în acest caz, vagoanele ies din uz pentru o lungă perioadă. Va trebui să evităm aceasta, şi-au spus cu toţii de la revizia de vagoane. Se face controlul tuturor părţilor de rulare a vagoanelor. In acelaşi timp, echipe speciale execută aceeaşi operaţie în staţiile de pe distanţa Tuşnad — Topliţa. Cu calm, siguranţă şi hotărîre, ceferiştii din Ciceu contribuie, prin strădaniile lor, la înlăturarea oricărei perturbaţii în transporturile feroviare. În aceste condiţii grele pentru numeroase zone ale ţării, cînd în faţa transportului stau sarcini sporite pe linia operativităţii şi a sporirii volumului, străduinţele de zi şi noapte ale ceferiştilor din Ciceu, capătă dimensiuni noi, exprimînd adincul patriotism, puternicul sentiment de solidaritate al oamenilor muncii, români şi maghiari, de pe aceste meleaguri, cu efortul întregului popor, pentru înlăturarea urmărilor uraganului distrugător al apelor. La datorie ll■l■l■l■ll BIHIBIHIBIBSI^^Ifflliiaimi BIBSIH întregul parc de tractoare şi maşini (Urmare din pag. 1) mai o părticică din vasta desfăşurare de energii pusă în slujba apărării avutului obştesc, a vieţii şi bunurilor oamenilor. - Intreprinderea dumneavoastră nu a avut de suferit de pe urma inundaţiilor - ne adresăm inginerului şef Lukács Árpád. Ba da, a avut pierderi în valoare de 206.000 lei, însă la această oră putem spune că nu mai avem. Au fost recuperate. — Care sunt, în continuare, obiectivele ce vă stau în faţă? — Ne aşteaptă o muncă intensă şi pentru a face faţă, ne-am pregătit din vreme. Toate cele 322 de tractoare de care dispunem noi, se află în bună stare de funcţionare, sunt asigurate cu piese de schimb, cu carburanţi şi lubrifianţi pentru zece zile. In plus, pentru cazul în care vom fi copleşiţi de cerinţe, vom putea folosi cele 30 de tractoare ce ni s-au trimis din judeţul Teleorman de către tovarăşii noştri de muncă. Maşinile agricole şi în special semănătorile pentru porumb sunt gata de start. Zece dintre ele au intrat deja în acţiune, acolo unde terenul a permis. Ne vom strădui să îndeplinim obligaţiile ce ne revin şi de acum încolo, tot aşa de conştiincios, cum am făcut-o în timpul inundaţiilor, cînd am primit scrisori de mulţumire de la locuitorii din Mugeni, Praid, Secuieni, Cristuru Secuiesc, într-un cuvînt, de la cei pe care i-am ajutat la nevoie. In atelierul de prelucrări mecanice de la I.I.S. Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc, munca și-a reluat cursul normal. Acum se dă bătălia pentru realizarea întocmai a sarcinilor de plan. DIN ÎNDEMNUL CONŞTIINŢEI Muncitorii de la Combinatul de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş, români şi maghiari, uniţi ca într-un tot, răspund la marea durere trăită, în aceste zile, de o mare parte din populaţia ţării. Tovarăşul Boac Virgil, directorul combinatului, ne-a făcut cunoscut că, întregul colectiv de muncă a hotărît să vireze în contul omeniei salariul pe două zile, însumînd peste 140.000 lei. De asemenea, s-a angajat să muncească în fiecare duminică, pentru a da o producţie suplimentară de 1.000.000 lei. Alături de cetăţenii din comună, muncitorii combinatului au răspuns prezent şi acţiunii de colectare a obiectelor de îmbrăcăminte, iniţiată de Consiliul popular comunal, convinşi fiind, după cum spunea unul dintre ei, că acolo, undeva, zeci de oameni aşteaptă ajutorul lor. Tot de la directorul combinatului, am aflat că duminică, 24 mai a. c., alături de părinţii şi fraţii lor, vor munci o zi întreagă 90 de elevi ai Liceului din Topliţa pentru a-şi aduce prinosul lor la suplimentarea producţiei. ANUL III, nr. 69. MĂRTURII CONVINGĂTOARE La telefon Consiliul popular din comuna SUBCETATE. De la celălalt capăt al firului telefonic aflăm că, salariaţii cooperativei de consum din comună au depus în contul 2000, suma de 2600 lei. Profesorii liceului din localitate au virat, tot in acelaşi cont, suma de 1865 lei, iar salariaţii consiliului popular au strîns pină la zi suma de 926 lei. In total, cetăţenii din comună, pină la data de 20 mai a.c. au donat, de asemenea, 4800 Iei. In încheierea convorbirii noastre consemnăm că 96 de elevi ai Liceului din Subcetate, în frunte cu cei 16 profesori, au declarat ziua de duminică — 24 mai — zi de muncă patriotică, ajutînd muncitorii de la Fabrica de cherestea din Hodoşa, pentru a putea realiza o producţie suplimentară, a cărei contravaloare o vor vărsa în contul sinistraţilor. „ Răspunzînd chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, cetăţenii comunei BILBOR au depus pînă în prezent, numai în contul 2000, 18 mii lei, sumă căreia se alătură alţi 13.228 lei, reprezentînd salariile pe două zile ale salariaţilor instituţiilor din comună. La centrul de colectare continuă să sosească donările menite să amelioreze situaţia cetăţenilor din zonele inundate. Astfel, s-a colectat pînă la 21 mai, 1500 de bucăţi ouă, îmbrăcăminte în valoare de 6000 lei, 500 kilograme cartofi, 100 de găini. Dînd dovadă şi pe mai departe de un înalt spirit de solidaritate, locuitorii comunei s-au angajat în cursul zilei de 20 mai a.c. să vină în ajutorul sinistraţilor cu încă 1000 kilograme brînză, 150 metri cubi material pentru construcţii. * Răspunzînd aceluiaşi sentiment de solidaritate cu sinistraţii şi locuitorii comunei SARMAŞ, în frunte cu secretarul Comitetului de partid, tovarăşul Coşarcă Nicolae, au adunat suma de 6000 lei. Totodată, locuitorii din Sărmaş au colectat 50 metri cubi de material lemnos, care va lua drumul judeţelor greu încercate. în prezent continuă acţiunea de ■ strîngere a alimentelor — găini,ouă, brînză etc. t Hrana pămîntului nostru (Urmare din pag. 1) familiilor de sinistraţi. La agenţia C.E.C. se strinseseră pînă la 21 mai, ora 12: 57.274 lei şi ceea ce m-a impresionat în mod deosebit au fost cîteva depuneri care prin sumele modeste vorbeau de ataşamentul fundamental al cetăţenilor faţă de cauza căreia întreaga ţară îi închină energiile. De la cîteva zeci de lei, pînă la sume mai mari, pe o scară diversă, eroismul şi-a văzut întruchipate dimensiuni de caldă umanitate. Erau acestea fapte mici, dar care lasă în umbră numeroase altele, poate mai mari, de răsunet în istoria lumii! Kemenes Ştefan, András Lu dovic, Hoffmann Iosif, Kereső Irina, Gábor Victor, Kemenes Iulia, pictorul Karácsonyi János sunt printre cei cărora le închin aceste rânduri de mulţumire în numele celor care le vor simţi ajutorul în refacerea gospodăriilor, dar care niciodată nu vor fti poate, că din Gheorgheni cîteva zeci de lei porniţi dintr-o inimă, de frate i-au ajutat la nevoie, prieteneşte, anonim, sublim, emoţionant ! Am întîlnit de asemenea un bărbat, se numea Oláh Iosif, fi era din Remetea, locţiitor al secretarului Comitetului comunal de partid, un comunist, o pildă de abnegaţie. Venise la Gheorgheni în fruntea unui transport de ajutorare. Cîteva maşini erau încărcate cu produse în valoare de 143.892 lei, lingă care femetenii au depus în bani, 20.000 lei la contul 2.000, cont pe care l-ar numi „contul patrioţilor", „contul prieteniei", „contul omeniei” ! In mafini erau haine pentru toate vîrstele, ghete (foarte multe pentru copii, şi aici am văzut un discret simbol, pentru a cărui definire recurgi lesne la o lacrimă ...); ţi se mai găseau în camioane cereale, cartofi, hrană a pămîntului matern împărţită între fraţi, fi fraţii aceştia, este frumos să o repet de cît mai multe ori, sînt români, maghiari, germani, sîrbi, toţi cei cîţi trăiesc, muncesc fi luptă pentru orizonturile noi de pe întinsul României socialiste, ţară a prieteniei fi solidarităţii comuniste. La capătul acestor rînduri copleţite de marele eroism al faptei umane comuniste, mai menţionez, spre lauda cetăţenilor din Gheorgheni, că praşul lor are pînă în prezent puţi la dispoziţia familiilor de sinistraţi, la dispoziţia zonelor inundate, 777.286 lei, bani proveniţi numai din zilele de salariu oferite de oamenii muncii din localitate. .. . Sínt fapte cărora cu greu le poţi găsi un echivalent în ordinea firii! Echivalentul faptelor de mai sus, sínt faptele viseţi, fi bucuria celor care mîine vor fi învingătorii calamităţii ! * «I J * „Salariaţii de la Combinatul de in şi cînepă, au oferit salariul pe două zile (60.000 lei), iar în lunile mai şi iunie, vom da fondului de stat producţia pe două zile (500.000 lei)" - îmi spunea directorul general al Combinatului de in şi cînepă — Gheorgheni, tovarăşul Virgil Lungu, după care cu acelaşi glas ferm au urmat relatări pe larg ale celor întîmplate pe raza marelui combinat. Avînd unităţi în judeţele Harghita (sediul central fiind aici), Sibiu, Mureş, Covasna, Cluj şi Sălaj, combinatul a suferit pierderi din pricina apelor dezlănţuite, echivalînd cu suma de 6 milioane lei, pentru a căror recuperare vor fi necesare energii sporite. In primă instanţă, conducerea combinatului a trimis echipe la Dumbrăveni-Sibiu şi Luduş (la topitoriile de in), pentru a participa la refacerea capacităţilor de producţie. Echipele au fost alcătuite din voluntari . Lăcătuşi, instalatori şi alţi lucrători, şi-au oferit priceperea şi forţa lor de muncă in scopul lichidării pagubelor produse de inundaţii, pentru redarea rapidă a întreprinderilor economiei noastre naţionale. Conduşi de maiştrii Viţa Ioan şi Laczkó Anton, cei doisprezece voluntari, muncitori români şi maghiari (Aurel Orghiţan, Angi Iosif, Csibi Ştefan, Miklós Vicenţiu, Gaal Eugen, Koos Anton, Burján Petru, Fabian Alexandru, Baksai Adalbert, Hideg Iosif, Madaras Francisc, Kemenes Árpád) s-au achitat cu entuziasm de sarcinile de la faţa locului, evidenţiindu-şi dragostea faţă de muncă, dăruirea pentru cauza generală a poporului nostru, greu încercat în aceste clipe. V. EMIL LCI111 VOLUNTARI AU ÎNVINI!