Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-04-08 / nr. 659
PROGRAMUL NAŢIONAL ADOPTAT DE PLENARA CC. AL P.C.R. Temelia activităţii prezente şi viitoare a lucrătorilor din zootehnie Plenara C.C. al P.C.R. din 17—19 martie 1970 a dezbătut şi aprobat documente de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste, expresie a profundei responsabilităţi şi a grijii consecvente a partidului, a conducerii sale pentru continua întărire a potenţialului economic al patriei. Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în anii 1970—1980 — factor de maximă însemnătate pentru aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare şi asigurarea industriei cu materii prime — constituie, prin prevederile sale, bazate pe un studiu aprofundat al realităţilor, posibilităţilor, perspectivelor, dinamicii acestei ramuri, un cuprinzător program de acţiune şi pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru organele de stat şi de specialitate, pentru toţi lucrătorii din agricultura judeţului nostru, care dispun de condiţii naturale favorabile, de o îndelungată tradiţie şi o bogată experienţă în domeniul zootehniei. In lumina programului, la nivelul judeţului au fost întocmite planuri care vizează îmbunătăţirea numerică şi calitativă a efectivelor de bovine din cooperativele agricole de producţie, organizarea unor acţiuni de amploare pentru îngrijirea şi sporirea fertilităţii pajiştilor naturale, terminarea la timpul stabilit a construcţiilor zootehnice planificate şi altele. Cu atît mai mult s-au impus asemenea măsuri, cu cît, din cele 94 de cooperative din judeţ, circa 80, dispun de sectoare zootehnice dezvoltate şi în activitatea lor s-au manifestat ipsuri, neajunsuri şi greutăţi care sunt relevate de program. în acest an se pre- ’ vede ca efectivele de bovine să crească cu circa 8,5 la sută şi să se atingă o medie de predare la greutate vie de 330 kg, faţă de media de 300 kg realizată în 1969. Primii paşi pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin în lumina programului adoptat de partid au fost făcuţi în cooperativele agricole de producţie din Porumbenii Mari, Tomeşti şi Măreşti, care dispun de o puternică bază furajeră, ca şi în cele din Sînsimion şi Cetăţuia, care au la îndemînă reziduurile proceselor tehnologice de la „Amillemn" Sînsimion, cinci ferme au fost profilate ca îngrăşătorii pentru tineretul bovin. Crearea acestor ferme oferă posibilitatea aplicării unor tehnologii moderne de îngrijire şi îngrăşare, economisirea forţei de muncă prin mecanizarea furajării, exercitarea unui control veterinar eficient şi poate servi intr-un viitor apropiat ca nucleu experimental al industrializării procesului de îngrăşare a bovinelor în cooperative. Dar sarcinile încă nerezolvate care stau in faţa noastră sunt numeroase şi complexe. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de pro(Continuare în pag. a 3-a) MIHAI UBORNYI, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. I De pe cuprinsul patriei în vederea modernizării şi diversificării maşinilor şi instalaţiilor destinate înzestrării agriculturii, în întreprinderile constructoare de maşini agricole se întreprind acţiuni menite să ducă la dezvoltarea capacităţilor de producţie. Astfel, uzina ,,7 Noiembrie" din Craiova se va extinde cu o unitate pentru fabricarea de pluguri necesare diferitelor lucrări agricole. La întreprinderea Ceahlăul" din Piatra Neamţ, al cărei profil — instalaţii de irigat prin aspersiune — este deosebit de important pentru agricultură, se fac, de asemenea, o serie de lucrări pentru dublarea capacităţii de fabricaţie. Altei întreprinderi din această ramură, „Tehnometal" din Timişoara, unde va începe anul acesta fabricaţia primelor instalaţii complexe pentru creşterea păsărilor, i s-au alocat investiţii importante pentru construcţia unor hale noi şi modernizarea suprafeţelor de producţie existente. Lucrări asemănătoare, se fac anul acesta şi la alte întreprinderi de specialitate din Bucureşti Medgidia şi Codlea, care aparţin de Centrala industrială de maşini agricole. Recent, la Uzina „Electromagnetica" din Capitală, au intrat in funcţiune două noi hale de montaj a aparatelor electrice, unde munca se desfăşoară în condiţiile cele mai bune. Proletari din toate ţările, uniti-vă! ANULUI, nr.659 Miercuri 8 aprilie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La serele din Odorheiu Secuiesc se pregătește o recoltă bogată de tomate. Ritm alert la însâmințatul Imitut lji Cooperativa agricolă de producţie din Secuieni, îlî se află într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte lucrările campaniei agricole de primăvară. Aici, •oJ au fost însămânţate deja 15 hectare cu bmtari de sfeclă, 20 de hectare cu sfeclă de zahăr, 10 hectare cu cartofiCşi ia hectare cu orz, iar inul a fost însămânţat.jfc^reaga suprafaţă planificată, t*î adică pe 20 de weitere. O altă cooperativă unde i*î a fost terminat însămînţătul inului"Ieste cea din t*î Şimoneşti. Ultimul din cele 40 de hectare planifici cate a fost însămîntat ieri. La cooperativa din I. Lupeni, de asemenea, a început însămînțătul inutîi lui. Pînă în prezent au fost însămîntate 5 hectare, *»î urmînd ca lucrarea să se încheie în scurt timp. Au început curăţatul păşunilor în toate cele patru cooperative agricole de producţie aparţinînd de comuna Şimoneşti (Terceşti, Cobăteşti, Rugăneşti şi Şimoneşti) gospodarii au început deja munca patriotică pentru curăţatul celor peste 700 ha de păşune. Lucrările se desfăşoară după un plan dinainte stabilit, bazat pe măsurători exacte ale suprafeţei pe care o are de curăţat, fiecare posesor de animale, şi sunt supravegheate îndeaproape de către brigadieri şi pădurari. Avînd în vedere că în cîteva zile au fost curăţate peste 100 ha, lucrările vor fi desigur, terminate pînă la sfârşitul lunii aprilie. Tot pe această linie se înscrie şi acţiunea întreprinsă în zilele de duminică şi turn de Consiliul popular al comunei Sânmartin, care a mobilizat pe membrii cooperatori din Lăzăreşti la acţiunea de curăţire a peste 60 de hectare, pe care vor pășuna animalele proprii. Noi tipuri de mobite La Unitatea de industrializare a lemnului din Ditrău, au fost terminate de curînd 8 prototipuri de mobilă pentru bucătării. Noile garnituri au fost expuse într-o sală de prezentare, înainte de a fi trimise spre omologare. Noile garnituri produse la U.I.L. Ditrău, au un aspect plăcut, sunt practice și se pot adopta noilor tipuri de locuințe. Fără carnet de reporter „HĂULITORH" DE LA MIEZUL NOPŢII Da-abia ai adormit şi eşti trezit din somn de o melodie la Început ciutată, apoi zbierată, apoi întreruptă de chiuituri cum numai în desişul codrului ţi-e dat uneori să auzi. De obicei rabzi tortura, astupîndu-ţi urechile cu degetele sau inchizindu-le in baie, dar citeodată eşti lental să bagi capul pe geam pentru a-i vedea cu propriii tăi ochi pe hăulitorii de la miezul nopţii. Cei mai mulţi dintre ei sint tineri, adunaţi în grupuri de cite doi- trei. Eşti sigur că în urmă cu o zi-două au luat salariul şi acum s-au grăbit să-l facă praf intr-o circiumă Cu raţiunea întunecată de aburul alcoolului, nu se mai gîndesc la nimeni şi la nimic. La nimic in afară de urlenii acela sacadat care răscoleşte un carlier întreg. Observi că unii dintre ei, după feiul cum sunt îmbrăcaţi, In haine de lucru, s-au dus la bufet direct de la locul de muncă. De încerci cumva să le atragi atenţia, eşti pus în faţa unor interpelări care frizează cea mai josnică exprimare. Te întrebi alunei unde o fi miliţianul sectorist, de serviciu la acea oră... Zilele trecute am fost martorul unei alte vadurile a hăulitului public, într-o luni, la o oră cînd întregul oraş a început o nouă zi de muncă, dintr-o baracă a şantierului de construcţii al I.J.C.M. Miercurea-Ciuc se înălţa, în văzduh aceeaşi melodie : cîntată, zbierată, sacadată. Şi m-am întrebat atunci, probabil ca şi ceilalţi trecători, unde s-or fi ascunzînd şeful de echipă, maistrul, şeful lotului, şeful şantierului?... V. AVRAM Cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum în zilele de 8 şi 9 aprilie, la Bucureşti îşi va desfăşura lucrările cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum din patria noastră. Avînd în vedere acest important eveniment pentru dezvoltarea şi pe mai departe a comerţului din localităţile rurale, am solicitat tovarăşului Iuliu Mezei, preşedintele Uniunii judeţene a cooperaţiei de consum, un scurt, interviu. — Ce însemnătate are acest Congres pentru cooperaţia de consum din ţara noastră şi, în special pentru cea din judeţul nostru ? — La măreaţa operă de edificare a socialismului în patria noastră, alături de întregul popor, o contribuţie de seamă aduc şi cei peste o sută de mii de lucrători şi membri ai cooperaţiei de consum din judeţul nostru. Realizările înregistrate în judeţul Harghita de la înfiinţarea uniunii judeţene şi pînă în prezent, au fost posibile ca urmare a sprijinului şi atenţiei acordate cooperaţiei de consum de către organele de partid şi de stat, se datoresc strădaniei şi eforturilor depuse de către condu-Convorbire cu tovarăşul IULIU MEZEI, preşedintele U.J.C.C. cerile unităţilor cooperatiste, de întreaga masă a lucrătorilor, de către toţi membrii cooperatori din judeţul nostru. în cadrul Congresului nostru se vor analiza realizările de pînă în prezent, situaţia economico-financiară şi organizatorică a cooperaţiei de consum, elaborîndu-se, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului, liniile directoare ale cooperaţiei de consum pentru perioada care urmează. Întrucît, însemnata dezvoltare a forţelor de producţie din patria noastră, înfăptuirea politicii de industrializare socialistă a ţării, de intensificare şi modernizare a agriculturii, au produs însemnate schimbări şi în profilul satului contemporan, în cadrul Congresului se vor aduce şi modificările necesare statutului cooperaţiei de consum, mai ales din punct de vedere organizatoric. — Din judeţul nostru, T. RÁZVÁN (Continuare în pag. 83-a) A ^ 1 , ( I RAIDUL NOSTRU Continuîndu-ne ancheta noastră, privind felul în care cetăţenii ,sînt deserviţi de unii funcţionari de la instituţii, de astă-dată, am început ancheta la Judecătoria locală din oraşul Topliţa. La arhivă trei cetăţeni, străini de instituţie, răsfoiau nişte dosare. Am aflat că sînt dintr-un sat de munte şi doresc să cunoască rezultatul unei acţiuni de moştenire, intentată la vîrsta cînd erau copii, adică prin 1941 sau 1947. în loc să fie serviţi de către arhivara —Fodor Rodica — aceasta se ocupa cu pieptănatul, curăţatul unghiilor şi alte preocupări de... înfrumuseţare. — De ce nu-i serviţi dv. pe aceşti oamenii ne-am adresat arhivarei. — Nu-i destul că le-am pus la dispoziţie actele, dosarele? Dânşii să-şi caute ce le trebuie ! ■ — Dar, funcţionarul este la dispoziţia publicului şi nu invers! — Eu nu sunt la dispoziţia nimănui! în cele din urmă, cu sprijinul nostru, cu „bunăvoinţa" lui Fodor Rodica şi a unei alte arhivare, Benedek Margareta (care a fost, cică, la arhivarul-şef, dar venea din oraş), cei trei cetăţeni au fost lămuriţi să plece la Notariatul local Topliţa, unde vor primi indicaţiile necesare. Şi toate acestea după ce, timp de aproape 2 ore, trei cetăţeni au răsfoit zeci de dosare, pentru că arhivarele erau „ocupate". Considerăm că o asemenea atitudine faţă de public este condamnabilă şi face necesară luarea de măsuri pentru ,ca şi la acest birou, cetăţeanul să fie deservit prompt,. Toaleta, „drumurile" după cumpărături, sau rezolvarea unor probleme personale se pot face după programul de lucru. Falsa impresie că funcţionarul dispune de public trebuie înlăturată, însoţind aceiaşi solicitanţi la Notariatul local . Topliţa am fost plăcut impresionaţi de amabilitatea şi modul în care conducătorul de carte funciară Fulop Augustin, a dat explicaţii şi a lămurit atît pe cei care au fost prost trataţi la arhiva judecătoriei, cît şi pe alţi solicitanţi. La Notariatul judeţean din Miercurea-Ciuc, în momentul în care am intrat, în secretariat, la o masă dosită într-un colţ trei femei serveau masa. Era ora 10. La birouri, nimeni. într-un tîrziu una din cele trei „consumatoare" s-a ridicat de la masă și cu gura plină, ne-a întrebat: — Ce da...riţi ? — Nişte copii de pe sole sau legalizări. — Veniţi mai de dimineaţă. — Dar am dat actele la dv... — Atunci veniţi la ora 13, după ele. Pînă atunci nu sînt gata. Notarul-şef, Szabó Alexandru, căruia i-am adus la cunoştinţă ocupaţia din timpul serviciului, a secretarei, dactilografei şi a femeii de serviciu, e îngăduitor : — Din ce cauză cetăţenii sînt nevoiţi să stea „în aşteptare" de la orele 8—8,30 pînă la orele 13, pentru a li se elibera o copie după un certificat? — Acesta este programul, oamenii s-au obişnuit cu el. Iată o concepţie greşită: în loc să încercăm prin toate mijloacele să scăpăm din mrejele birocratismului, răspundem platonic : așa a fost, așa e, bine. Nu, nici într-un caz nu este bine! Timpul poate fi devansat, mai ales la muncile de birou. Aceasta, desigur, numai atunci cînd cele 8 ore de muncă sunt folosite din plin. La Notariatul local Odorheiu Secuiesc, am fost întîmpinaţi cu deosebită amabilitate de secretara Jakab Ana, care, deşi efectuase peste 100 de verificări de copii, legalizări, autentificări de acte, totuşi a fost dispusă să ne servească „înainte de ora 13", mai bine zis, imediat, mai ales că „aveam nevoie urgentă de acte". Am observat, aici, că cetăţenii erau serviţi îndată ce soseau, atît de secretară, dactilografă, conducător de carte funciară, cît şi de notarulşef dr. Bohács Ádám. Aceeaşi operativitate ar trebui să existe şi la Miercurea-Ciuc. Am observat însă faptul că nu există formulare pentru copii de pe cărţile funciare, acestea trebuind să fie bătute la maşina de scris de către Jakab Árpád, conducătorul de carii V. RUSU (Continuare în cau 1 3-at FUNCŢIONARUL , la dispoziţia publicului $i nu invers! — Ştiţi, servesc şi masa... Petru Poni - înaintaş al chimiei româneşti. ÎN ZIARUL DE AZI: Arta amatoare la start: Prefaţă la Concursul şi Festivalul de teatru „I. L. Caragiale" Juristul vă răspunde: Acordarea ajutoarelor materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. (pag. a 2-a) Sport La telefon, miliţia. (pag. a 3-a) ! REALIZĂRI ÎN ! ÎNTRECEREA 1 ! PATRIOTICĂ ! ! Odorheîu Secuiesc Pe lingă răspunsul dat, la chemarea la întrecere între oraşele judeţului, cetăţenii municipiului Odorheîu Secuiesc au organizat, ei înşişi o întrecere pe plan local. Este vorba de chemarea adresată de circumscripţia electorală nr. 20 către toate circumscripţiile municipiului pentru organizarea întrecerii intitulate „circumscripţie fruntaşă în întreceri patriotice" şi „strada cea mai frumoasă". Pînă în prezent, locuitorii municipiului au obţinut rezultate frumoase în munca de înfrumuseţare şi bună gospodărire. Ei au efectuat lucrări în valoare de 1.600.000 lei, în care se încadrează reparaţii de străzi şi trotuare, amenajarea unei baze sportive în valoare de 800.000 lei, taluzări, ale malurilor Tîrnavei etc. Comitetele de locatari din străzile Republicii şi Uzinei au organizat cu locuitorii lucrări de amenajare a unor parcuri şi zone verzi în jurul blocurilor. Circumscripţia nr. 20, cea care a lansat chemarea la întrecere, se situează în fruntea activităţilor patriotice. In colaborare cu comisia de femei, locuitorii circumscripției au reparat pînă acum 2400 m.p. de străzi, lucrare care totalizează peste 12.000 lei valoare. Succesele obţinute pînă acum ne îndreptăţesc să credem că municipiul Odorheiu Secuiesc va încheia întrecerea pe un loc fruntaş. ■ Gheorgheni ! Nici locuitorii orașului din depresiunea Giurgeului nu se lasă mai prejos. Fiecare locuitor al său a efectuat în perioada 16 octombrie 1969 — 25 mar-itie 1970, lucrări patriotice în valoare de citea 121 lei, ceea ce, totalizînd, înseamnă realizări , în valoare de 1.780.000 lei. între acestea se numără construirea şi re- pararea a noi drumuri, 7 străzi şi trotuare, amena- i jarea unor parcuri şi zone verzi, plantări de pomi, construcţii de poduri, reţele de apă, îndiguiri, amenajări de baze spor- I.îrg şi altele. în pagina a 4-a: 9 Tări, orașe, popoare BRATISLAVA, ORAȘUL MILENAR — ele .