Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-06-30 / nr. 728

ANUL III, nr. 728 Ziua w­w­w­ I. învăţătorului (Urmare din pag. 1) de educare a tineretului şcolar, sădind în sufletul şi mintea tinerilor, marile idei ale dragostei faţă de partid, ţară, faţă de popor, spiritul frăţiei şi solidarită­ţii comuniste, cele mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi culturii, hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru pro­gres şi înflorirea patriei. Cei 3.200 de dascăli care muncesc în peste 550 unităţi şcolare ale judeţului nostru, raportează cu mîn­­drie de „Ziua învăţătorului" că s-au dedicat cu toa­tă conştiinciozitatea şi cu mult spirit creator, instrui­rii şi educării elevilor. Este mîndria omului care îşi dedică fără precupeţire eforturile unei cauze măreţe, răspunzind prin aceasta minunatelor condiţii create pentru înflorirea învăţămîntului românesc. Obiectivele înălţătoare puse în faţa întregului popor de partidul şi statul nostru, animă deopotrivă pe fiecare cadru didactic, conştient că şcoala trebuie să servească în întregime îndeplinirii programului general, elaborat de partid, perspectivelor luminoase deschise mersului so­cietăţii noastre, făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Acest moment de bilanţ ridică în faţa ca­drelor didactice noi exigenţe, impuse de continua îm­bunătăţire a procesului instructiv-educativ, de adapta­rea lui la nevoile actualităţii şi de perspectivă ale e­­conomiei, ştiinţei şi culturii, de necesitatea de a ridi­ca mereu nivelul calitativ al pregătirii tineretului. Traducerea în fapt a acestor exigenţe implică din partea cadrelor noastre didactice preocupări sistema­tice pentru informarea la zi în domeniul specialităţii, studierea şi însuşirea creatoare a filozofiei marxiste, a politicii partidului nostru, o muncă permanentă pentru perfecţionarea profesională şi politico-ideologi­­că. Anul şcolar viitor va îmbogăţi reţeaua învăţămîn­­tului din judeţul Harghita. învăţământul profesional îşi va extinde spaţiul de şcolarizare. Şi celelalte forme de învăţământ vor cunoaşte restructurări calitative, menite a îmbunătăţi continuu procesul de instruire şi educaţie a tinerei generaţii. Această frumoasă zi — „Ziua învăţătorului" — este în contextul amintit un prilej de angajare, de activă participare în viaţa economică, politică şi socia­l-culturală a judeţului nostru, spre a contribui cu toată energia la dezvol­tarea conştiinţei socialiste a maselor, la înflorirea vieţii spirituale a judeţului nostru. A Vizita tovarăşului­­ OUE CELESCE prin centre de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei (Urmare din pag. 1) In forfota mulţimii venite să facă piaţa, apariţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu naşte pentru moment o trecere inspirată de simţul respec­tului, şi îndată, inspirate tot de ace­laşi simţămînt al respectului şi dra­gostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovară­şul Nicolae Ceauşescu", „Trăiască Partidul Comunist Român", „Vă mul­ţumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetăţeni, bărbaţi şi femei, cu vînzători, cu responsabilii pieţelor şi magazine­lor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produse­lor şi a dat indicaţii pentru evitarea în viitor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerinţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşes-­­cu prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei se încheie la piaţa „Dorobanţi". Şi la acest ultim punct al itinerariului consta­tările sunt aceleaşi : produse sufi­ciente şi de bună calitate, preţuri accesibile. Cetăţenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeaşi efuzie de sentimente, cu a­­ceeaşi bucurie, cu optimism şi încre­dere caracteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului şi statului cu oamenii muncii din țara noastră. Prețurile unor legume și fructe Prețurile stabilite de Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean Harghita prin decizia nr. 232/1970, la unele produse de legume-fructe in comerţul socialist: Nr. Calitatea crt. Denumirea produselor g/M Extra I a ll-a I. PREȚURI DE CONTRACTARE: 1. Gulioare kg.­­ 1,80 1,30 II. PREŢURI DE VINZARE CU AMĂNUNTUL PLA­FON. NOTA: Preţurile de cumpărare intră în vigoare la data de 1 iulie 1970, ora zero, iar preţurile de vînzare cu amănuntul plafon la data de 3 iulie 1970, ora zero.­­ Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile actuale în vigoare pentru produsele mai sus arătate. 1,40 1,15 1,00 10. 14. Roşii kg 6,25 5,40 3,85 Varză albă kg Cartofi timpurii şi de va­ră Fasole verde kg— 1,85 1,50 fideluţă Fasole verde alte k9— 3,30 r* soiuri kg— 2,40_ Castraveţi de salată Castraveţi cornişon 3,1 —6 cm lung. şi kg 3,40 2,75 2,25 2 cm. gros. kg— 5,60— Idem (6,1-9 cm.) kg-3,30-Idem (9,1-12 cm) kg— 1,90-Gulioare Dovlecei mijlocii şi kg— 3,00 2,40 mari kg-4,50 4,00 Morcovi rădăcini kg 3,00 2,55 1,80 Pătrunjel rădăcini kg— 3,30 2,50 Cireşe pietroase kg 5,40 4,25 3,35 Cireşe nepietroase kg 4,40 3,40 2,65 Vişine Mere de vară kg 6,35 5,00 3,90 gr. „D" rest soiuri Pere gr. „C" rest kg­ 1,90 1,55 soiuri kg­ 2,30 1,90 (Urmare din pag. 1) — s-au încadrat şi ei în bătălia refacerii şi recon­strucţiei, cu toate forţele şi capacitatea. Red.: Sunt cunoscute faptele şi rezultatele ob­ţinute in domeniul eco­nomic, duminicile în hai­ne de lucru, multe in ul­tima vreme. Am vrea să axăm discuţia noastră pe o altă problemă: cum se reflectă acest patriotism „local", părticică a ma­relui şi sublimului patrio­tism general, in alte do­menii, cum este cel al dezvoltării şi înfrumuse­ţării oraşului. Comitetul judeţean de partid a lansat o chemare către toţi oamenii muncii din judeţ să contribuie, cu mic, cu mare la construc­ţia noilor obiective econo­mice şi sociale, prin muncă patriotică. Ce ecou a tre­zit in rindul topliţenilor acest vibrant apel ? IOAN ANTAL: Cred că m­ai întîi ar trebui să e­­număr obiectivele noi aflate în construcţie: li­ceul cu 20 de săli de clasă, un bloc cu 60 a­­partamente, depozitul „Apemin" şi altele. Gîn­­dul şi hotărîrea noastră este ca aceste obiective să fie date în folosinţă la termenul planificat sau chiar înainte, in a­­cest scop Comitetul oră­şenesc de partid, Consi­liul popular au chemat pe toţi cetăţenii oraşului să participe la realizarea lor. Red.: Cum au răspuns cetăţenii Topliţei ? IOAN ANTAL: Cu foar­te mult entuziasm. Fieca­re unitate economică şi instituţie s-a angajat concret să participe cu un număr de ore de muncă patriotică. Pe ba­za angajamentelor lor, Consiliul popular orăşe­nesc a întocmit o plani­ficare pe unităţi cu zilele şi orele cînd trebuie să efectueze muncă patrio­tică, a repartizat membrii Comitetului executiv pe lucrări şi întreprinderi. Red.: Incercind un bi­lanţ al muncii patriotice realizate pînă acum, ce ne-aţi putea spune ? IOAN ANTAL: Valoarea acesteia se ridică la 2.150.000 lei, ceea ce e mai mult de jumătate din angajamentul anual. Red.: Cine sînt frun­taşii acestei participări ? IOAN ANTAL: O men­ţiune deosebită merită salariaţii de la O.C.L., care au participat cu toţii, multe zile la rînd, în frunte cu directorul Man Constantin, la dife­rite lucrări. Tot aici pot fi incluşi salariaţii de la I.G.O., secţia întreprin­derii „Partizanul" şi alte unităţi. Red.: Deputaţii Consi­liului popular sunt în DE­BAIALE fruntea acestei partici­pări ? IOAN ANTAL: Da, aşa cum e şi firesc. Am să pomenesc numai pe cîţi­va dintre ei: Popa Viorel, Truţa Dumitru, Truţa Ioa­na, Turceac Eugen, Fa­bian Tereza şi foarte mulţi alţii. Red.: Participarea la muncă patriotică se rea­lizează şi în gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşu­lui. Ce rezultate s-au obţinut aici pină în pre­zent ? IOAN ANTAL: Amena­jarea pieţei de zi, ame­najarea băii populare şi a parcurilor, asfaltarea centrului, lucrările efec­­tuate­ la staţiunea „Bra­dul" şi foarte multe alte­le, care au dat o haină nouă, frumoasă oraşului ce incintă nu numai pri­virile topliţenilor ci şi ale numeroşilor turişti, care trec prin oraş. Red.: Elevii şcolilor din localitate şi-au în­scris şi ei participarea la acţiunile de muncă patriotică ? IOAN ANTAL: Da, şi acest fapt semnifică edu­caţia patriotică a tinere­tului, dragostea faţă de oraşul natal, entuziasmul cu care s-a antrenat în dezvoltarea localităţii şi a patriei. Sub conducerea Consiliului orăşenesc al Organizaţiei pionierilor şi a Comitetului oră­şenesc U.T.C., s-au or­ganizat brigăzi de mun­că patriotică care vor lu­cra în 3 serii, a ci­te 20 de zile pe şantie­rele liceului, a blocului de locuinţe şi a depozi­tului „Apemin". Toate acestea dove­desc elocvent că patrio­tismul, simţul de răspun­dere civică, dragostea pentru locurile în care trăiesc şi muncesc sunt trăsături de conştiinţă ale fiecărui locuitor al Topliţei. DRAGOSTEA FAJĂ LOCURILE HARGHITEI Concursul „Jucării şi jocuri Pentru îmbogăţirea va-­ rietăţilor de jucării pen­tru cei mici, Uniunea Centrală a Cooperative­lor Meşteşugăreşti a ini­ţiat concursul „Jucării şi jocuri". Cei mai iscusiţi cooperatori din judeţul nostru îşi vor dovedi încă o dată îndemînarea şi priceperea etalată de a­­tîtea ori în numeroasele concursuri. Alături de cooperatori pot participa la acest original concurs şi artişti populari care au înclinaţii în acest sens. Juriul alcătuit de condu­cerea U.J.C.M. va selecta cele mai reuşite modele, care vor fi premiate. Noul orar al librăriei din Miercurea-Ciuc incepind cu 1 iulie, librăria din Miercu­rea-Ciuc îşi modifică orarul de funcţionare, urmînd a fi deschisă zilnic între orele 9—13 înainte de masă şi 17—19,45 după-masă. Deservirea întreprinderilor şi instituţiilor se face zilnic între orele 9—13. in curînd noua clădire a poștei din Miercurea-Ciuc va fi terminată. I MOZAIC cultural-artistic • Fanfara din comu­na Ulieş şi-a sărbătorit 40 de ani de la înfiin­ţare. Serbarea aniversară a constituit un frumos o­­magiu adus artei ama­toare, cinstind pe cei cîţiva pasionaţi care de patru decenii sînt inima formaţiei. Tînă­rul de acum 40 de ani, Máthé Adalbert, vîrstnicul con­ducător de astăzi al for­maţiei, a fost viu aplau­dat de publicul al ieşean. In cadrul festivităţii, di­rectorul Casei judeţene a creaţiei populare, Safla Ştefan, a înmînat mem­brilor fanfarei diplome şi insigne. Din partea Consiliului popular co­munal şi a Căminului cultural au fost oferite premii. Festivitatea care a avut loc începînd din jurul orei 16, duminică (după ce harnicii alie­­şeni s-au întors de la lucrul cîmpului!), a reu­nit într-un agreabil spectacol fanfarele din municipiul Odorheiu Secuiesc şi Nicoleşti. Platoul din apropie­rea căminului cultural a răsunat de acorduri vibrante, într-o simboli­că sărbătoare a muncii, a omului pasionat, mun­citor. • în locul numit Bál­ványos (din judeţul Co­văsilă) s-a desfăşurat tradiţionalul festival al cîntecului şi dansului popular. Arta amatoare din judeţul nostru a fost reprezentată cu mult succes de echipa de dansuri şi soliştii Casei de cultură din Miercu­rea-Ciuc. • Pe scena Casei de cultură din reşedinţa ju­deţului, actorii Teatrului de stat din Cluj au sus­ţinut o reprezentaţie cu piesa „Ascunde ade­vărul“ de Oscar Wilde. • Săptămîna cultural­­artistică din Gheorgheni a fost dominată de spec­tacolul „Cîntec şi vese­lie“, desfăşurat pe sce­na Casei de cultură din localitate. A fost un mo­ment de estradă de foar­te bună calitate, în care secvenţele s-au înlănţuit cu deosebită acurateţe, delectînd un numeros public. Corul Casei de cultură, dirijat de Bálint Acaţiu, ansamblul de dansuri, a cărui core­grafie a semnat-o Ördög Ştefan, ca şi ansamblul pionieresc din oraş s-au făcut remarcate ca niş­te puternice colective ar­tistice, bine sincronizate în sunet şi mişcare, ar­monice. Cu totul apre­ciabile au fost clipele de poezie, în care ver­sul lui Eminescu, Ady şi Salamon Ernő (poet al meleagurilor) au produs o autentică încîntare în tălmăcirea recitatorilor amatori din oraş. Ro­manţa a fost, de ase­menea, prezentă şi gusta­tă în special de auditorii ajunşi la vîrsta nostal­giilor. Vocile lui Jakab Iulia, Ferenczi Ştefan şi Dézsi Zoltán s-au aco­modat de minune rigori­lor interpretării sale. „Cîntecul şi veselia“ au fost încoronate de un a­­mator a cărui vîrstă ar­tistică se numără în de­cenii . Este vorba de Málnássi Anton, care a­­companiindu-se la pian, a cîntat versuri de bala­dă într-un excelent mo­ment rapsodic. \ ( t l SPORT* SPORT Campionatul judeţean de fotbal Şi aşa ! Cînd ne făcu­­serăm toate calculele, cînd ne şi gîndeam la A­­pemin Borsec ca la o vir­tuală campioană şi pro­movată în divizia C, iată că Flamura roşie Sînsimion ne-a dat peste cap toate calculele şi a făcut ca meciul programat pen­tru duminică, între Mi­nerul Miercurea-Ciuc şi Mureşul Topliţa să ai­bă brusc o importan­ţă deosebită, de re­zultatul ce se va înregistra depinzînd şi titlul de cam­pioană judeţeană, în mod cu totul şi cu totul neverosimil (după calculele hirtiei I), Ape­­min Borsec, care în ul­timele etape dăduse do­vadă de o frumoasă com­portare și despre care credeam că vrea cu orice preţ să promoveze, şi-a permis „luxul" să piardă cu 3—0 (1—0), prin cele două goluri înscrise de Csákány şi acel autogol, pierzînd o şansă ca și si­gură de a promova. Ce mai, comentariile sînt inu­tile, Apeminul pierzînd fă­ră drept de apel în faţa unei formaţii care, chiar dacă nu tinde la titlu, a­­re mîndria de a nu se lă­sa învinsă pe teren pro­priu şi care nu concepe să cedeze un meci fără luptă, de dragul unei e­­chipe care nu ştie să-şi apere şansele ! La Miercurea-Ciuc, Mi­nerul a cîştigat tot fără drept de apel şi tot cu 3—0 (1—0), partida cu Har­ghita Odorheiu Secuiesc, prin golurile înscrise de Galaţi, Kedves şi Tamás. A fost, în general, o par­tidă frumoasă, antrenantă, care lasă să se întrevadă un meci de mare luptă în viitoarea etapă, cînd Minerul va trebui să-şi a­­pere şansele, ivite ca din senin, în partida cu Mu­reşul Topliţa. Minerul Chileni a făcut duminică „şah mat" for­maţia Bastionul Lăzarea, care, în acest campionat, nu a cîştigat încă nici o partidă. Scorul de 6-0 (3-0), a fost realizat prin golurile marcate de Ke­resztes (3) şi Ferenczi (3). Nu ştim cum şi de ce, Metalul Vlăhiţa nu s-a prezentat duminică la me­ciul cu Mureşul Topliţa, pierzînd astfel cu 3-0. Azi, la şedinţa comisiei judeţe­ne de fotbal sperăm că se va lua în discuţie şi a­­cest lucru, noi luîndu-ne obligaţia de a-i informa pe cititori asupra faptului care i-a determinat pe metalurgiştii din Vlăhiţa să „forfaiteze", un clasament încă nu s-au produs schimbări. Continuă să conducă tot Apeminul, dar aceasta numai pînă duminică, cînd primul loc va fi ocu­pat ori de Mureşul Topli­ţa, ori de Minerul Miercu­rea-Ciuc. Pentru Mureşul ajunge şi un meci egal, pe cînd Minerul are ne­apărată nevoie de victo­rie pentru a putea cîştiga campionatul. * în ultima etapă a cam­pionatului sunt programate următoarele partide : Mi­nerul Miercurea-Ciuc — Mureşul Topliţa ; Harghita Odorheiu Secuiesc — Fla­mura roşie Sînsimion ; Me­talul Vlăhiţa — Minerul Chileni ; Bastionul Lăza­rea - Rapid Ciceu. A ră­mas restantă partida Fla­mura roşie Sînsimion — Bastionul Lăzarea, dar in­diferent de rezultat, aces­ta nu poate influenţa cu nimic configuraţia clasa­mentului. T. RAZVAN Ilustrată din Borsec. Pag. 3 La finele unui an competiţional Convorbire cu tovarăşul IOAN PURCAREA, vicepre­şedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport.­ ­ Putem spune că, prac­tic, anul competiţional 1969-70, a luat sfirşit. S-ar cuveni aşadar, să facem un bilanţ. Ce ne puteţi spune deci, referitor la modul în care au evoluat sportivii noştri în această perioadă ?­ ­ La prima vedere, s-ar părea că, în comparaţie cu anul competiţional 1968—69, cînd au promo­vat mai multe echipe în prima divizie şi în divizia secundă a ţării, în acest an se constată o cădere de nivel. E vorba de volei feminin, handbal masculin şi hochei, avînd în vedere retrogradarea echipelor Voinţa Miercurea-Ciuc (volei feminin), Voinţa Miercurea-Ciuc (handbal masculin) şi Tîrnava O­­dorheiu Secuiesc (hochei).­­ Şi care sunt, după dumneavoastră, cauzele care au dus la aceste re­trogradări a tipic, in primul rînd, e vorba de lipsa de efecti­ve. Echipa dispunea de un lot îmbătrînit, plafo­nat, care nu mai putea face faţă diviziei A. In al doilea rînd, retrogradarea echipei, se datorează și lipsei cadrelor de specia­litate. Singurul antrenor de volei, calificat, din ju­deţ, Petreş Iosif, a renun­ţat la activitate tocmai cînd era mai mare nevoie de el. Au fost şi unele proble­me de natură structurală în cadrul echipei şi noi am dispus ca metodistul C.J.E.F.S., Pogony Gheor­­ghe, să se ocupe de an­trenarea echipei. Dar prea multe nu a putut face nici el, deoarece, aşa cum am arătat, efectivul de jucă­toare nu mai corespunde. Privitor la retrogradarea echipei masculine de handbal „Voinţa" Miercu­rea-Ciuc, aceasta se da­torează în cea mai mare măsură neseriozităţii ju­cătorilor, care nu au par­ticipat la antrenamente, nu s-au prezentat la me­ciuri, deşi, din punct de vedere metodic, echipa a fost bine îndrumată de antrenorul Mezei Emeric. Vinovată se face şi con­ducerea A. S. Voinţa care nu a asigurat condiţiile necesare pentru antrena­mente şi competiţii, pre­cum şi transferul unor ju­cători de la Odorheiu Se­cuiesc. Retrogradarea echipei de hochei Tîrnava, se da­torează slabei pregătiri din toate punctele de ve­dere. In cursul verii tre­cute au făcut foarte pu­ţine antrenamente „pe us­cat" şi nu au beneficiat de pregătire specifică de­cit un timp foarte scurt. In plus, o mare parte din vină o poartă şi antreno­rul Tîrnavei, Tarcsi Andrei, care nu a ştiut, să ţină în frîu echipa, dînd el în­suşi uneori dovadă de in­disciplină.­­ Dar despre compor­tarea echipei Avîntul Miercurea-Ciuc, puteţi spune ? — S-a menţinut la ace­laşi nivel ca şi în anul trecut, deşi avea şanse certe să se claseze pe locul II, înaintea lui Dina­mo. Şi aici, cauza rămî­­nerii pe loc se datorează indisciplinei, unor aere de vedetism ale jucători­lor, şi plafonării unora dintre ei. Aşa se şi face că au fost scoşi din lot şase jucători printre care Mihok Emeric şi Antal Ca­rol, pe considerente dis­ciplinare. — Cunoscind această stare de fapt — şi mă refer îndeosebi la îmbâ­­trinirea echipelor - ce măsuri a luat C.J.E.F.S. pentru împrospătarea a­­cestora ? — Desigur, sesizînd în­că de anul trecut acest lucru, am dispus ca în ca­drul şcolilor sportive din judeţ să fie incluse, sau să se formeze acele sec­ţii, care să dea în perma­nenţă elemente tinere, ca­pabile, pentru echipele care sunt actualmente în divizia A sau în B, pre­cum şi pentru promovarea unor echipe cu un nivel mai scăzut. Astfel, în cadrul Şcolii sportive Miercurea-Ciuc, s-a creat o secţie de vo­lei. Secţia de hochei a aceleiaşi şcoli a cîştigat în acest an „Cupa spe­ranţelor", iar juniorii de la Avîntul s-au clasat pe locul III în campionatul juniorilor. în ceea ce pri­veşte hocheiul, sîntem a­­siguraţi pe o perioadă de cel puţin cinci ani cu ti­neri foarte talentaţi. îmi permit să enumăr prin­tre ei pe Daniel Tiberiu, Dénes Ladislau si Rus Pe­tru. S. T. BARSAN — In voleiul, ceea ce privește cauzele sunt mul­t­e*

Next