Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-04 / nr. 758

E A­ L MARII. 4 AUGUST PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica din,, neții. 5.45 Gimnastică. 6.05-9.30 Muzică şi ac­tualităţi. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. Le­ningrad - file de istorie veche. însemnări de Mi­­hai Dimiu, Clubul călă­torilor : Toledo. Note de Pavel Cîmpeanu. Epidau­­ros Festival - 1970. Pre­zintă Polixenia Karambi. Peisaj cultural turc - Comentariu de Ruse Ne­­delea. Drumuri prin me­morie . Ulisse şi marea. La microfon Octavian Pa­ler. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II, lecţia a 26-a. 10.30 Fonoteca pentru copii. „Argonauţii aerului" de H. G. Wells. 11.05 Prime audiţii ale stagiunii 1969-1970. „Mu­zică de concert" de Du­mitru Bughici. 11.20 So­lişti şi formaţii artistice de amatori. 11.45 Sfatul medicului. Fructele în ali­mentaţia copiilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică uşoară de Florentin Delmar. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlni­­re cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică uşoară in­terpretată de Alga Flo­­rescu şi Victor Bunea. 13.45 Cîntece despre...­ cîntec — melodii populare. 14.00 Mari cîntăreţi ro­mâni de operă : Petre Ştefănescu-Goangă. 14.25 Succese ieri... succese şi azi. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Piese folclo­rice de virtuozitate. 15.00 Caiet de lecturi particu­lare. 15.25 Compozitorul săptămînii - Johannes Brahms. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Orchestra de muzică populară. Doina Olteniei din Craiova. 16.30 Agenda judeţeană. 16.50 Program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pen­tru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Muzică uşoară. 18.10 Radiosimpo­­zion.. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gaze­ta radio. 19.20 Șlagăre. 19.35 Din pîlnia gramofo­nului. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoa­ră interpretată de Elvis Presley.­­20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 Memoria pă­mîntului românesc. 21.30 Solistul serii : Jean Pău­­nescu. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-ru­tier. Sport. 7.15 Program muzical de dimineaţă (continuare). 8.10 Tot î­­nainte (emisiune pentru pionieri). Rezervat micilor specialişti. 8.25 Mari in­terpreţi : Dinu Lipatti. Concertul , în la minor pentru pian şi orchestră de Robert Schumann. 9.00 Un flăcău cu mîndra lui — melodii populare. 9.30 Compozitorul şi cîn­­tecele sale — Ion Vintilă. 9.45 Opera „Somnambu­la" de Bellini (fragmen­te). 11.00 Melodii popu­lare interpretate de Lili Creangă şi Florea Netcu. 11.20 Dansuri din opere­te. 11.30 Melodii estivale. 12.03 Avanpremieră coti­diană. 12.15 Piese pentru chitară. 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 13.00 Preludiu şi Fuga de Constantin Silvestri. 13.30 Radiomagazinul femei­lor. 14.03 Fluieraşii din comuna Paltin, judeţul Vrancea. 14.33 Dansuri simfonice. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din scene lirice de Tiberiu Bredi­­ceanu. 15.30 Melodii­ de Mişu Iancu. 15.40 Publi­citate radio. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Preludii e­­nesciene. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 De la muzi­că uşoară la jazz. 17.34 Teatru serial. 18.03 Con­cert de muzică populară. 18.30 Curs de limba fran­ceză. 18.50 - 365 de cîn­tece. 19.00 Tineri inter­preţi. 19.30 Ediţie radio­fonică. Al. Odobecu. 19.50 Noapte bună, copii. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 Cîntecele unui dru­meţ. 21.03 Recital de o­­peră. 21.20 Cîntecul din amurg. Piotr Ceaikovski. 22.00 Noi înregistrări. ■ 22.30 Cadran. 22.50 Album coral. 23.05 Concert sim­fonic, de Dumitru Capoia­­nu. 0.07-1.00 Panorama marilor orchestre. MIERCURI, 5 AUGUST PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimi­neţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Viaţa căr­ţilor. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să ştiu. 11.05 Patrium Car­men. File din istoria cîn­­tecului românesc. 11.30 De toate pentru toţi... turiştii. 11.45 Sfatul medi­cului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Vă plap a­­ceste melodii ? 12.25 Ştiin­ţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 7.15 Program mu­zical de dimineaţă (conti­nuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi : Di­nu Lipatti. 9.00 Din tezau­rul nostru folcloric muzi­cal. 9.45 Matineu de ope­ră. 11.00 Prelucrări de muzică populară. 11.20 Solişti de peste hotare. 11.50 Recital de operetă Constanţa Cîmpeanu. Pag. 2 * * + Medicul vă sfătuieşte Păstraţi curăţenia oraşului! 3 Iarna­­ mai merge ! Chiar dacă cetăţeanul, prea comod să respecte prescripţiile igienice, uită o zi, două la poartă gă­leata care supraabunda de gunoaiele casnice­­ este mai puţin ameninţat de epidemii, fiindcă în timpul iernii nu circulă muştele, iar dintre bacterii numai cele mai rezistente stau la pindă. Şoarecii şi alte rozătoare se retrag în locuinţe. Dacă cetăţeanul -în ciuda faptului, că la fiecare zece metri este a­­vertizat de cutii de tablă pentru păstrarea curăţe­niei oraşului - preferă să arunce pe jos mucul de ţigară şi biletul de auto­buz, ninsoarea ascunde sub un voal alb murdării­le. Vara însă, se schimbă situaţia ! Cu aerul primă­­văratic nu apar numai berzele ci şi muştele, şoa­recii, gîndacii, şobolanii şi murdăria rămasă din tim­pul iernii. Dat fiind avîn­­tul vertiginos al construc­ţiilor oraşului nostru, avem praf mai mult ca de obi­cei, dar trebuie să ne împăcăm oarecum cu a­­ceastă stare citva timp. Iată un motiv în plus, pentru ca cetăţeanul să păstreze cu şi mai mare grijă curăţenia oraşului. Frumoasele cutii de ta­blă nu au fost etalate pe străzi pentru ca deşeuri­­le să fie aruncate pe pă­­mînt, uneori chiar lingă ele. Acest considerent pa­re a fi mai mult de ordin estetic, deoarece nevoia de curăţenie nu este un indice al igienei psihicului. Mai grav, e că ajung pe pămînt deşeuri alterabile, coji de fructe, bucăţi de piine, resturi de zarzavat, seminţe de dovleac, mucuri de ţigări şi altele. Muştele - există oare ci­neva, care nu ştie? - sînt cei mai sprinteni poşta­lioni ai tuturor molimilor, puţind traversa fără difi­cultate distanţe de kilo­metri, transportînd bacte­riile lipite de picioare în cursul drumurilor lor prin canale, W.C.-uri, rampe de gunoi etc. Vara este foarte agrea­bil să consumi înghețată dar este neigienic, ca a­­ceasta să fie consumată pe stradă, cu mîini nespă­late, în praf. Este sănă­tos să consu­mi fructe proaspete, dar ele trebuie să fie spălate. Chiar dacă principiul, „nu se cade a mînca pe stradă" pare a fi o prejudecată, ea are o latură de igienă. Şi dacă am ajuns la pro­blema aceasta întreb de ce în localurile de consum nu există posibilitatea spălării mîinilor şi fruc­telor, iar paharele nu sînt dezinfectate ? Băgaţi de seamă , aceste întrebări pot avea interes vital in timpul călduros, fiindcă vara este sezonul dezvol­tării şi răspîndirii unor bacterii dintre cele mai periculoase ! Curţile murdare pot fi şi mai periculoase din punctul de vedere al să­nătăţii publice, fiind mai puţin vizibile, deci mai neglijate, pline de muşte, gindaci, şoareci, şobolani! Degeaba există zone verzi, curţi şi grădini cu flori şi pomi, dacă de sub unele porţi te copleşeşte un mi­ros de duhoare, împotriva prafului s-ar putea lupta nu numai cu autocisterne. Nimic nu-i interzice, cetăţeanului să stropească în faţa casei şi în curte. Toate acestea sunt mult mai importante în puncte aglomerate ale localităţi­lor, gări, pieţe, parcuri, clădiri publice, în apro­pierea bodegilor. Igiena mediului îl ca­racterizează pe om şi-l a­­pără sănătatea.­Degeaba zugrăvim in culori frumoa­se faţadele caselor, dacă străzile şi curţile sunt murdare; ceea ce delec­tează privirea, nu previne bolile transmise prin mur­dărie. Ploile spală, soare­le dezinfectează atmosfe­ra - spre norocul omului neglijent - dar fiecare om trebuie, la rîndul lui, să păstreze curăţenia ora­şului. Curăţenia nu costă bani mai mulţi decit mur­dăria, în schimb boala costă suferinţe şi pagube enorme atît pentru cetă­ţean, cit şi pentru obşte. DR. NAGY ANDRAS Decor estival Gheorghe Niculescu-Mizil (1886-1945) Un luptător înflăcărat pentru cauza socialismului în România Se împlinesc zilele a­­cestea 25 de ani de când, în august 1945, se stin­gea din viaţă Gheorghe Niculescu-Mizil, militant de seamă al mişcării co­muniste şi muncitoreşti a cărui viaţă s-a contopit cu lupta clasei munci­toare din România împo­triva exploatării naţionale şi sociale pentru unitatea de acţiune a proletariatu­lui de la nord, est şi sud de Carpaţi. Născut la Mizil, în 25 noiembrie 1886, el a cu­noscut de timpuriu ce înseamnă o existenţă pli­nă de privaţiuni, fiind ne­voit să muncească din greu la o vîrstă, cind co­piii mai marilor zilei se plictiseau de-atîta răsfăţ. Se instruieşte singur, luînd contact cu mişcarea lite­rară progresistă a vremii, incepînd, totodată, să în­ţeleagă acel DE CE ? care şi-l punea totdeauna cind încerca să explice cauza exploatării proletariatu­lui. Se alătură lui I. C. Frimu, Al. Constantinescu, Ştefan Gheorghiu, în efor­tul de refacere a mişcă­rii muncitoreşti şi a par­tidului clasei muncitoare. Este perioada când Gheor­ghe Niculescu-Mizil se a­­firmă ca un strălucit pro­pagandist, ca un iniţiat în tainele scrisului, artico­lele sale chemînd proleta­riatul la luptă organiza­tă. Imediat după primul război mondial, creşte a­­vîntul revoluţionar în Ro­mânia. In acest avînt se încadrează şi Gheorghe Niculescu-Mizil alături de Gh. Cristescu, Dobrogea­­nu-Gherea, Constantin I­­vănuş, avînd ca sector de activitate organizarea muncitorilor din transpor­turi. Este secretar al Uniu­nii de transport, constituin­­du-şi muncai.de­ propaga­­re a ideilor mişcării so­cialiste în rîndul proleta­riatului, prin colaborări la „Socialismul", organul Partidului Socialist din România şi la „Federaţia", organul sindicatelor din ramura alimentară. Greva generală din 1920 l-a convins pe Gheorghe Niculescu-Mizil că lupta proletariatului poate izbindi numai prin organizare şi disciplină. El afirma că aceasta „n-a fost decit preludiul actului mare ce va urma". Tot acum, împreună cu ceilalţi militanţi ai aripii de stingă a Partidului Socialist, Gheorghe Nicu­lescu-Mizil luptă pentru pregătirea ideologică şi organizatorică a Congre­sului de făurire a parti­dului comuniştilor din Ro­mânia, în cadrul acestui congres, deschis la 8 mai 1921, el are o poziţie î­­naintată, fiind combativ şi principial criticînd co­mitetul executiv pentru e­­zitările manifestate în a­­cele momente, pentru lip­sa de preocupare privind organizarea luptei ţărăni­mii. Se ştie că după trei zile de dezbateri lucrările congresului au fost între­rupte de forţele regresive burgheze, iar o parte din participanţi, între care şi Gheorghe Niculescu-Mizil, arestaţi. După eliberarea din închisoare el militează pentru întărirea Partidului Comunist Român, eviden­ţiind importanţa elemen­tului muncitoresc pentru un partid comunist în ar­ticolul sugestiv intitulat „Deschideţi uşile şi feres­trele !" publicat în ziarul „Socialismul”. Infruntînd toate greu­tăţile ilegalităţii, neţinînd cont de riscurile la care se expunea Gheorghe Ni­culescu-Mizil a militat cu aceeaşi energie pentru cauza Partidului Comunist Român pînă la eliberarea patriei, pînă la victoria insurecţiei armate organi­zată­ de partid la 23 August 1944. Cu bucuria pe care ţi-o dă atingerea scopului pentru care ai­­«■•luptat şi riscat­a­ viaţă în­­treagă, Gheorghe Nicules­cu-Mizil moare la începu­tul lui august 1945. Tovarăşii de luptă, în­treaga noastră clasă muncitoare au regretat a­­ceastă dispariţie care l-a trecut în Panteonul luptă­torilor pentru eliberarea de exploatare a clasei muncitoare, pentru cauza socialismului în România. MOZAIC cultu­ral-artistie (Urmare din pag. 1) zonală a concursului de muzică uşoară „Bradul de argint" ţinu­t în ora­şul Cristuru Secuiesc. La acest concurs de mare popularitate s-au prezen­tat patru formaţii: trei din Odorheiu Secuiesc (Nautilus, Siculus, Mon­­sum) şi una din Praid (formaţia Bradul). Publicul - cel care a­­plaudă cu frenezie muzica de calitate — a intimpinat cu bucurie această mani­festare artistică organiza­tă de Comitetul judeţean U.T.C. şi de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Succesul a revenit celor din Odorheiu­ Se­cuiesc. Formaţia de muzi­că uşoară „Nautilus", ii soliştii Silay Szabó Edit,­­ Csömör József şi To-­­­kos Attila de la for- I maţia Siculus vor repre-­­ zenta judeţul nostru la­­ faza interjudeţeană din 18-20 septembrie. ■ HARGHITEI Cupa tineretului de la sate la cea de-a treia e. Duminică, în cinci cen­tre de comună din zona Ciucului, s-a desfăşurat faza pe centre de comu­nă a celei de-a treia ediţii de vară a „Cupei tineretului de la sate", principala competiţie sportivă de masă iniţia­tă şi organizată de Uniu­au participat la întreceri tineri din Sínmartin, Ciuc­­sîngeorgiu şi Plăieşii de Jos. In aplauzele nume­rosului public prezent pe stadion, tinerii spor­tivi s-au angajat cu elan în întrecerile soldate cu următoarele rezultate: Fotbal: Sínmartin -Ciucsîngeorgiu 1-1 (1-1); Ciucsîngeorgiu - Plăieşii de Jos 3-0 (2-0). Sîn­nea Tineretului Comunist, pentru tineretul sătesc din ţara noastră. Devenite tradiţionale şi în judeţul nostru, întrece­rile din cadrul „Cupei” au izbutit să mobilizeze majoritatea tinerilor de la sate, popularizînd dis­ciplinele sportive care se marţin - Plăieşii de Jos 2-0 (2-0). Pentru faza judeţeană s-a calificat echipa de fotbal din Ciucsîngeorgiu. Volei (băieţi): Plăieşii de Jos - Sínmartin 2-0, pentru faza judeţeană a „Cupei" calificînd­u-se e­­chipa din Plăieşii de Jos. Echipele de handbal din Sínmartin (băieţi şi fete) au susţinut cite nn bucură de o largă parti­cipare a tineretului, cre­­înd totodată şi o tradiţie în organizarea lor. întrecerile sportive au fost îmbinate, în general, cu manifestări cultural­­artistice, constituind un mijloc de destindere şi recreare activă a oame­nilor muncii de la sate, meci demonstrativ, în ve­derea popularizării a­­cestui sport şi în zona Ciucului de Jos. La ciclism, fete, cîşti­­gătoarea competiţiei a fost declarată Irina Ta­más din Plăieşii de Jos. La atletism, în cadrul probelor de 100 şi 800 metri plat, pe primul loc s-a clasat tînărul concu­rent Keresztes Vencel din Sínmartin, s-au prezentat în cadrul competiţiei, tineri din comunele Sîncrăieni, Sîn­­simion şi Tuşnad. Iată şi rezultatele înregistrate: Fotbal: Flamura roşie Sînsimion - Tuşnad 5-3 (3-1); Sîntimbru - Tuş­nad 9-2 (1-1); Sîntim­bru - Flamura roşie Sîn­simion 0-0. De remarcat faptul că, o echipă tînără ca cea din Sin­­timbru a izbutit să eli­mine din competiţie, ca­­lificîndu-se pentru faza judeţeană, o echipă ca Flamura roşie Sînsimion, care în cadrul campio­natului judeţean s-a cla­sat pe locul IV. La volei fete, s-a cali­ficat echipa din Tuşnad, la volei băieţi, cea din Sînsimion, iar la hand­bal băieţi, cea din Tuş­nad. La ciclism, pe primul loc s-a clasat Szőke Emil (Tuşnad), iar în cadrul probelor de atletism, pri­mele locuri au fost o­­cupate de Janosi Csaba şi Szőke Emil, ambii din Tuşnad. La Plăieşii de Jos La Tuşnad La Sîndominic au participat la întreceri tineri sportivi din comu­nele Sîndominic, Cîrţa şi Dăneşti. Din păcate, trebuie să remarcăm faptul, că felul în care a fost organizată competiţia de către fo­rurile locale, ne-a cam dezamăgit. Dintr-o com­petiţie de masă, care trebuia să antreneze marea majoritate a tine­retului din comună, care trebuia să fie o adevăra­tă sărbătoare cultural­­sportivă, aceasta s-a transformat într-o între­cere la care nu au fost prezenţi decât competi­torii. Puţinii spectatori prezenţi, lipsa atmosferei sărbătoreşti la care ne-am fi aşteptat, au do­vedit că, în ceea ce pri­veşte sportul de masă, la Sîndominic mai sunt multe de făcut, lată şi rezultatele: Fotbal: Cîrţa - Dăneşti 3-0 (1-0); Dăneşti - Sîndominic 3-3 (2-1); Sîndominic - Cîrţa 3-3 (1-0), calificîndu-se pen­tru faza judeţeană echi­pa din Cirţa. Volei băieţi: Dăneşti - Sîndominic 2-1, califi­­cîndu-se pentru faza ju­deţeană echipa din Dăneşti. Handbal băieţi: Cirţa - Sîndominic 16-10, cali­ficîndu-se echipa din Cirţa. La ciclism băieţi, pri­mele trei locuri au reve­nit concurenţilor Csáki Iosif (Dăneşti), Miklós Martin (Sîndominic) şi Bács Árpád (Sîndominic), aceştia urmînd să parti­cipe şi la faza judeţeană. La popice, pe primul loc s-a clasat echipa din Sindominic. în cadrul probelor de atletism, s-au înregistrat următorii cîştigători, a­­ceştia urmînd să participe şi la faza judeţeană a concursului: Băieţi: 10­ metri plat Bács Antal (Sîndominic); 800 metri plat Elekes Páll (Dăneşti); greutate Bács Antal; înălţime Kalamár Ioan (Dăneşti); lungime Bács Antal. Fete: 100 metri plat şi 500 metri plat, Sándor Ana (Dăneşti); greutate Begye Maria (Sîndomi­nic); înălţime Begye Ma­ria, lungime Rosa Tereza (Tomeşti). La trîntă s-a calificat echipa din Sîndominic. O notă în plus sportivi­lor din Dăneşti, antrenaţi de profesorul Corneliu Grigorescu, care s-au pre­zentat cit se poate de frumos, obţinînd mai mul­te diplome de cîştigători ai întrecerilor, trebuiau să se prezinte la întreceri sportivi din comunele Lunca de Sus, Lunca de Mijloc şi Fru­moasa. întrucît­ cei din Lunca de Sus nu s-au pre­zentat, întrecerile au pier­dut mult din spectaculo­zitate şi interes, califi­cările, mai ales la jocu­rile sportive, fiind obţinu­te doar după un singur meci. Iată şi rezultatele teh­nice: Fotbal: Frumoasa - Lunca de Sus 5-5 (3-2). Fiind cea mai tînără, întrecerile, desfăşurate într-o deplină sportivita­te, au dovedit că, pe zi ce trece, şi la sate, spor­tul de masă, jocurile spor­tive, au din ce în ce mai mulţi simpatizanţi. Trebuie, de asemenea, să remarcăm faptul că, din iniţiativa Comitetului judeţean U.T.C., cea de-a treia ediţie a „Cu­pei tineretului de la sa­te", a fost organizată în centrele de comună un­de activitatea sportivă s-a dovedit a fi mai sla­bă şi care nu dispuneau de baze sportive, cores­punzătoare. în acest fel, în mod implicit, respec­tivele comune s-au îm­bogăţit cu noi baze spor­tive, făcîndu-se şi o fru­moasă propagandă spor­tului. In comune ca Tuş­nad sau Plăieşii de Jos, s-au amenajat cu aceas­tă ocazie terenuri de fot­pentru faza judeţeană s-a calificat echipa din Frumoasa. La handbal băieţi, s-a calificat echipa din Lunca de Sus, iar la handbal fete, echipa din Frumoa­sa. La volei băieţi, cali­ficarea a fost obţinută de echipa din Lunca de Sus, iar la fete, de cea din Frumoasa. La trîntă, s-au calificat pentru faza ju­deţeană­ tot sportivii din Frumoasa. In cadrul probelor de atletism, pe primul loc la 100 metri plat, 500 metri şi înălţime fete, s-a clasat Iuliana Demeter, iar la băieţi, în probele de 800 metri, lungime şi greutate, primul loc a re­venit lui Iosif Lada, bal, volei, handbal şi al­te baze sportive simple. Nu putem încheia fără a menţiona şi slaba acti­vitate a unor asociaţii sportive săteşti, care nu s-au pregătit în mod co­­respunzător pentru aceas­tă manifestare sportivă, cui unele care nu s-au prezentat deloc. Astfel, sportivii din Lunca de Jos nu s-au prezentat deloc la întreceri, iar cei din Păuleni (preşedinte al A. S. Páll I.) ori cei din Măhăileni, (preşedin­te al A.S., Német Zsig­mond), care nu s-au pre­zentat cu toate echipele, considerînd prezenţa la întreceri o simplă forma­litate. Credem că atît Comi­tetul judeţean U.T.C. prin secţia sport, cit şi C.J.E.F.S., vor lua măsurile de rigoare. N. ŞANDRU, T. RAZVAN La Lunca de Sus * Start in cursa cicliş­tilor la Sindominic. MARJI, 4 AUGUST 18.00 Deschiderea emi­siunii. 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru ti­neretul şcolar. 18.35 Stu­dioul artistului amator. Film. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. Luceafărul, de Barbu Ştefănescu-Dela­­vrancea. 21.40 Acvanauti­­ca. 22.10 Anunțuri - pu­blicitate. 22.20 Studio dans TV. 22.50 Telejurna­lul de noapte. 23.00 în­chiderea emisiunii. m ANUL III, nr. 758 . Studioul Tîrgu Mureş MARŢI, 4 AUGUST 1970 6-6.30: Jurnal de dimi­neaţă, Muzică, 18-19.30 Ştiri. Muzică populară, cîntă Otilia Mărcuş şi Nicolae Sabău, Oameni, locuri, fapte. Cîntă şi „dansează"­­ instrumen­te muzicale. Emisiunea pentru femei. Reportaje. Sfaturi practice, Reţete, Muzică, 1 I I 1 Y % v i1 1HARGHITEI CALENDAR 4 AUGUST 1870 S-a născut matematicianul Simion Sanielevici (100 de ani). 1953 A murit Francisc Șirato, pictor, grafician și critic de artă. 1792 S-a născut poetul englez P. B. Shelley. 1875 A murit scriitorul Hans Christian AndersenJ­­­V X S A­S­A \ \ \ g i 1 * i au participat tineri spor­tivi din comunele Păuleni, Mihăileni şi Siculeni. Şi aici, întrecerile au fost dominate de entuziasmul tinerilor participanţi, com­petiţia fiind o adevărată sărbătoare a comunelor şi satelor participante. Iată şi echipele care La Siculeni s-au calificat pentru faza judeţeană a competiţiei: Fotbal: echipa din Si­culeni, volei băieţi Mihăi­leni, în cadrul probelor de atletism, pe primele locuri s-au clasat urmă­torii concurenţi: 100 metri plat băieţi, Bakcsi Fran­­cisc (Siculeni); greutate, băieţi Farkas Antal şi Farkas Béla (Siculeni), 500 metri plat fete, Ferenc Borbála (Siculeni). La ciclism, pe primele trei locuri, s-au clasat, în ordine, următorii concu­renţi: Székely Zoltán, Szász Josif şi Kopacz Zoltán, toţi trei din Si­culeni.

Next