Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-04 / nr. 758
E A L MARII. 4 AUGUST PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica din,, neții. 5.45 Gimnastică. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. Leningrad - file de istorie veche. însemnări de Mihai Dimiu, Clubul călătorilor : Toledo. Note de Pavel Cîmpeanu. Epidauros Festival - 1970. Prezintă Polixenia Karambi. Peisaj cultural turc - Comentariu de Ruse Nedelea. Drumuri prin memorie . Ulisse şi marea. La microfon Octavian Paler. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II, lecţia a 26-a. 10.30 Fonoteca pentru copii. „Argonauţii aerului" de H. G. Wells. 11.05 Prime audiţii ale stagiunii 1969-1970. „Muzică de concert" de Dumitru Bughici. 11.20 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 11.45 Sfatul medicului. Fructele în alimentaţia copiilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică uşoară de Florentin Delmar. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică uşoară interpretată de Alga Florescu şi Victor Bunea. 13.45 Cîntece despre... cîntec — melodii populare. 14.00 Mari cîntăreţi români de operă : Petre Ştefănescu-Goangă. 14.25 Succese ieri... succese şi azi. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Piese folclorice de virtuozitate. 15.00 Caiet de lecturi particulare. 15.25 Compozitorul săptămînii - Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Orchestra de muzică populară. Doina Olteniei din Craiova. 16.30 Agenda judeţeană. 16.50 Program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Muzică uşoară. 18.10 Radiosimpozion.. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre. 19.35 Din pîlnia gramofonului. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară interpretată de Elvis Presley.20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii : Jean Păunescu. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.15 Program muzical de dimineaţă (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). Rezervat micilor specialişti. 8.25 Mari interpreţi : Dinu Lipatti. Concertul , în la minor pentru pian şi orchestră de Robert Schumann. 9.00 Un flăcău cu mîndra lui — melodii populare. 9.30 Compozitorul şi cîntecele sale — Ion Vintilă. 9.45 Opera „Somnambula" de Bellini (fragmente). 11.00 Melodii populare interpretate de Lili Creangă şi Florea Netcu. 11.20 Dansuri din operete. 11.30 Melodii estivale. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Piese pentru chitară. 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 13.00 Preludiu şi Fuga de Constantin Silvestri. 13.30 Radiomagazinul femeilor. 14.03 Fluieraşii din comuna Paltin, judeţul Vrancea. 14.33 Dansuri simfonice. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din scene lirice de Tiberiu Brediceanu. 15.30 Melodii de Mişu Iancu. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Preludii enesciene. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 De la muzică uşoară la jazz. 17.34 Teatru serial. 18.03 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba franceză. 18.50 - 365 de cîntece. 19.00 Tineri interpreţi. 19.30 Ediţie radiofonică. Al. Odobecu. 19.50 Noapte bună, copii. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 Cîntecele unui drumeţ. 21.03 Recital de operă. 21.20 Cîntecul din amurg. Piotr Ceaikovski. 22.00 Noi înregistrări. ■ 22.30 Cadran. 22.50 Album coral. 23.05 Concert simfonic, de Dumitru Capoianu. 0.07-1.00 Panorama marilor orchestre. MIERCURI, 5 AUGUST PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să ştiu. 11.05 Patrium Carmen. File din istoria cîntecului românesc. 11.30 De toate pentru toţi... turiştii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Vă plap aceste melodii ? 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Program muzical de dimineaţă (continuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi : Dinu Lipatti. 9.00 Din tezaurul nostru folcloric muzical. 9.45 Matineu de operă. 11.00 Prelucrări de muzică populară. 11.20 Solişti de peste hotare. 11.50 Recital de operetă Constanţa Cîmpeanu. Pag. 2 * * + Medicul vă sfătuieşte Păstraţi curăţenia oraşului! 3 Iarna mai merge ! Chiar dacă cetăţeanul, prea comod să respecte prescripţiile igienice, uită o zi, două la poartă găleata care supraabunda de gunoaiele casnice este mai puţin ameninţat de epidemii, fiindcă în timpul iernii nu circulă muştele, iar dintre bacterii numai cele mai rezistente stau la pindă. Şoarecii şi alte rozătoare se retrag în locuinţe. Dacă cetăţeanul -în ciuda faptului, că la fiecare zece metri este avertizat de cutii de tablă pentru păstrarea curăţeniei oraşului - preferă să arunce pe jos mucul de ţigară şi biletul de autobuz, ninsoarea ascunde sub un voal alb murdăriile. Vara însă, se schimbă situaţia ! Cu aerul primăvăratic nu apar numai berzele ci şi muştele, şoarecii, gîndacii, şobolanii şi murdăria rămasă din timpul iernii. Dat fiind avîntul vertiginos al construcţiilor oraşului nostru, avem praf mai mult ca de obicei, dar trebuie să ne împăcăm oarecum cu această stare citva timp. Iată un motiv în plus, pentru ca cetăţeanul să păstreze cu şi mai mare grijă curăţenia oraşului. Frumoasele cutii de tablă nu au fost etalate pe străzi pentru ca deşeurile să fie aruncate pe pămînt, uneori chiar lingă ele. Acest considerent pare a fi mai mult de ordin estetic, deoarece nevoia de curăţenie nu este un indice al igienei psihicului. Mai grav, e că ajung pe pămînt deşeuri alterabile, coji de fructe, bucăţi de piine, resturi de zarzavat, seminţe de dovleac, mucuri de ţigări şi altele. Muştele - există oare cineva, care nu ştie? - sînt cei mai sprinteni poştalioni ai tuturor molimilor, puţind traversa fără dificultate distanţe de kilometri, transportînd bacteriile lipite de picioare în cursul drumurilor lor prin canale, W.C.-uri, rampe de gunoi etc. Vara este foarte agreabil să consumi înghețată dar este neigienic, ca aceasta să fie consumată pe stradă, cu mîini nespălate, în praf. Este sănătos să consumi fructe proaspete, dar ele trebuie să fie spălate. Chiar dacă principiul, „nu se cade a mînca pe stradă" pare a fi o prejudecată, ea are o latură de igienă. Şi dacă am ajuns la problema aceasta întreb de ce în localurile de consum nu există posibilitatea spălării mîinilor şi fructelor, iar paharele nu sînt dezinfectate ? Băgaţi de seamă , aceste întrebări pot avea interes vital in timpul călduros, fiindcă vara este sezonul dezvoltării şi răspîndirii unor bacterii dintre cele mai periculoase ! Curţile murdare pot fi şi mai periculoase din punctul de vedere al sănătăţii publice, fiind mai puţin vizibile, deci mai neglijate, pline de muşte, gindaci, şoareci, şobolani! Degeaba există zone verzi, curţi şi grădini cu flori şi pomi, dacă de sub unele porţi te copleşeşte un miros de duhoare, împotriva prafului s-ar putea lupta nu numai cu autocisterne. Nimic nu-i interzice, cetăţeanului să stropească în faţa casei şi în curte. Toate acestea sunt mult mai importante în puncte aglomerate ale localităţilor, gări, pieţe, parcuri, clădiri publice, în apropierea bodegilor. Igiena mediului îl caracterizează pe om şi-l apără sănătatea.Degeaba zugrăvim in culori frumoase faţadele caselor, dacă străzile şi curţile sunt murdare; ceea ce delectează privirea, nu previne bolile transmise prin murdărie. Ploile spală, soarele dezinfectează atmosfera - spre norocul omului neglijent - dar fiecare om trebuie, la rîndul lui, să păstreze curăţenia oraşului. Curăţenia nu costă bani mai mulţi decit murdăria, în schimb boala costă suferinţe şi pagube enorme atît pentru cetăţean, cit şi pentru obşte. DR. NAGY ANDRAS Decor estival Gheorghe Niculescu-Mizil (1886-1945) Un luptător înflăcărat pentru cauza socialismului în România Se împlinesc zilele acestea 25 de ani de când, în august 1945, se stingea din viaţă Gheorghe Niculescu-Mizil, militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti a cărui viaţă s-a contopit cu lupta clasei muncitoare din România împotriva exploatării naţionale şi sociale pentru unitatea de acţiune a proletariatului de la nord, est şi sud de Carpaţi. Născut la Mizil, în 25 noiembrie 1886, el a cunoscut de timpuriu ce înseamnă o existenţă plină de privaţiuni, fiind nevoit să muncească din greu la o vîrstă, cind copiii mai marilor zilei se plictiseau de-atîta răsfăţ. Se instruieşte singur, luînd contact cu mişcarea literară progresistă a vremii, incepînd, totodată, să înţeleagă acel DE CE ? care şi-l punea totdeauna cind încerca să explice cauza exploatării proletariatului. Se alătură lui I. C. Frimu, Al. Constantinescu, Ştefan Gheorghiu, în efortul de refacere a mişcării muncitoreşti şi a partidului clasei muncitoare. Este perioada când Gheorghe Niculescu-Mizil se afirmă ca un strălucit propagandist, ca un iniţiat în tainele scrisului, articolele sale chemînd proletariatul la luptă organizată. Imediat după primul război mondial, creşte avîntul revoluţionar în România. In acest avînt se încadrează şi Gheorghe Niculescu-Mizil alături de Gh. Cristescu, Dobrogeanu-Gherea, Constantin Ivănuş, avînd ca sector de activitate organizarea muncitorilor din transporturi. Este secretar al Uniunii de transport, constituindu-şi muncai.de propagare a ideilor mişcării socialiste în rîndul proletariatului, prin colaborări la „Socialismul", organul Partidului Socialist din România şi la „Federaţia", organul sindicatelor din ramura alimentară. Greva generală din 1920 l-a convins pe Gheorghe Niculescu-Mizil că lupta proletariatului poate izbindi numai prin organizare şi disciplină. El afirma că aceasta „n-a fost decit preludiul actului mare ce va urma". Tot acum, împreună cu ceilalţi militanţi ai aripii de stingă a Partidului Socialist, Gheorghe Niculescu-Mizil luptă pentru pregătirea ideologică şi organizatorică a Congresului de făurire a partidului comuniştilor din România, în cadrul acestui congres, deschis la 8 mai 1921, el are o poziţie înaintată, fiind combativ şi principial criticînd comitetul executiv pentru ezitările manifestate în acele momente, pentru lipsa de preocupare privind organizarea luptei ţărănimii. Se ştie că după trei zile de dezbateri lucrările congresului au fost întrerupte de forţele regresive burgheze, iar o parte din participanţi, între care şi Gheorghe Niculescu-Mizil, arestaţi. După eliberarea din închisoare el militează pentru întărirea Partidului Comunist Român, evidenţiind importanţa elementului muncitoresc pentru un partid comunist în articolul sugestiv intitulat „Deschideţi uşile şi ferestrele !" publicat în ziarul „Socialismul”. Infruntînd toate greutăţile ilegalităţii, neţinînd cont de riscurile la care se expunea Gheorghe Niculescu-Mizil a militat cu aceeaşi energie pentru cauza Partidului Comunist Român pînă la eliberarea patriei, pînă la victoria insurecţiei armate organizată de partid la 23 August 1944. Cu bucuria pe care ţi-o dă atingerea scopului pentru care ai«■•luptat şi riscata viaţă întreagă, Gheorghe Niculescu-Mizil moare la începutul lui august 1945. Tovarăşii de luptă, întreaga noastră clasă muncitoare au regretat această dispariţie care l-a trecut în Panteonul luptătorilor pentru eliberarea de exploatare a clasei muncitoare, pentru cauza socialismului în România. MOZAIC cultural-artistie (Urmare din pag. 1) zonală a concursului de muzică uşoară „Bradul de argint" ţinut în oraşul Cristuru Secuiesc. La acest concurs de mare popularitate s-au prezentat patru formaţii: trei din Odorheiu Secuiesc (Nautilus, Siculus, Monsum) şi una din Praid (formaţia Bradul). Publicul - cel care aplaudă cu frenezie muzica de calitate — a intimpinat cu bucurie această manifestare artistică organizată de Comitetul judeţean U.T.C. şi de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Succesul a revenit celor din Odorheiu Secuiesc. Formaţia de muzică uşoară „Nautilus", ii soliştii Silay Szabó Edit, Csömör József şi To-kos Attila de la for- I maţia Siculus vor repre- zenta judeţul nostru la faza interjudeţeană din 18-20 septembrie. ■ HARGHITEI Cupa tineretului de la sate la cea de-a treia e. Duminică, în cinci centre de comună din zona Ciucului, s-a desfăşurat faza pe centre de comună a celei de-a treia ediţii de vară a „Cupei tineretului de la sate", principala competiţie sportivă de masă iniţiată şi organizată de Uniuau participat la întreceri tineri din Sínmartin, Ciucsîngeorgiu şi Plăieşii de Jos. In aplauzele numerosului public prezent pe stadion, tinerii sportivi s-au angajat cu elan în întrecerile soldate cu următoarele rezultate: Fotbal: Sínmartin -Ciucsîngeorgiu 1-1 (1-1); Ciucsîngeorgiu - Plăieşii de Jos 3-0 (2-0). Sînnea Tineretului Comunist, pentru tineretul sătesc din ţara noastră. Devenite tradiţionale şi în judeţul nostru, întrecerile din cadrul „Cupei” au izbutit să mobilizeze majoritatea tinerilor de la sate, popularizînd disciplinele sportive care se marţin - Plăieşii de Jos 2-0 (2-0). Pentru faza judeţeană s-a calificat echipa de fotbal din Ciucsîngeorgiu. Volei (băieţi): Plăieşii de Jos - Sínmartin 2-0, pentru faza judeţeană a „Cupei" calificîndu-se echipa din Plăieşii de Jos. Echipele de handbal din Sínmartin (băieţi şi fete) au susţinut cite nn bucură de o largă participare a tineretului, creînd totodată şi o tradiţie în organizarea lor. întrecerile sportive au fost îmbinate, în general, cu manifestări culturalartistice, constituind un mijloc de destindere şi recreare activă a oamenilor muncii de la sate, meci demonstrativ, în vederea popularizării acestui sport şi în zona Ciucului de Jos. La ciclism, fete, cîştigătoarea competiţiei a fost declarată Irina Tamás din Plăieşii de Jos. La atletism, în cadrul probelor de 100 şi 800 metri plat, pe primul loc s-a clasat tînărul concurent Keresztes Vencel din Sínmartin, s-au prezentat în cadrul competiţiei, tineri din comunele Sîncrăieni, Sînsimion şi Tuşnad. Iată şi rezultatele înregistrate: Fotbal: Flamura roşie Sînsimion - Tuşnad 5-3 (3-1); Sîntimbru - Tuşnad 9-2 (1-1); Sîntimbru - Flamura roşie Sînsimion 0-0. De remarcat faptul că, o echipă tînără ca cea din Sintimbru a izbutit să elimine din competiţie, calificîndu-se pentru faza judeţeană, o echipă ca Flamura roşie Sînsimion, care în cadrul campionatului judeţean s-a clasat pe locul IV. La volei fete, s-a calificat echipa din Tuşnad, la volei băieţi, cea din Sînsimion, iar la handbal băieţi, cea din Tuşnad. La ciclism, pe primul loc s-a clasat Szőke Emil (Tuşnad), iar în cadrul probelor de atletism, primele locuri au fost ocupate de Janosi Csaba şi Szőke Emil, ambii din Tuşnad. La Plăieşii de Jos La Tuşnad La Sîndominic au participat la întreceri tineri sportivi din comunele Sîndominic, Cîrţa şi Dăneşti. Din păcate, trebuie să remarcăm faptul, că felul în care a fost organizată competiţia de către forurile locale, ne-a cam dezamăgit. Dintr-o competiţie de masă, care trebuia să antreneze marea majoritate a tineretului din comună, care trebuia să fie o adevărată sărbătoare culturalsportivă, aceasta s-a transformat într-o întrecere la care nu au fost prezenţi decât competitorii. Puţinii spectatori prezenţi, lipsa atmosferei sărbătoreşti la care ne-am fi aşteptat, au dovedit că, în ceea ce priveşte sportul de masă, la Sîndominic mai sunt multe de făcut, lată şi rezultatele: Fotbal: Cîrţa - Dăneşti 3-0 (1-0); Dăneşti - Sîndominic 3-3 (2-1); Sîndominic - Cîrţa 3-3 (1-0), calificîndu-se pentru faza judeţeană echipa din Cirţa. Volei băieţi: Dăneşti - Sîndominic 2-1, calificîndu-se pentru faza judeţeană echipa din Dăneşti. Handbal băieţi: Cirţa - Sîndominic 16-10, calificîndu-se echipa din Cirţa. La ciclism băieţi, primele trei locuri au revenit concurenţilor Csáki Iosif (Dăneşti), Miklós Martin (Sîndominic) şi Bács Árpád (Sîndominic), aceştia urmînd să participe şi la faza judeţeană. La popice, pe primul loc s-a clasat echipa din Sindominic. în cadrul probelor de atletism, s-au înregistrat următorii cîştigători, aceştia urmînd să participe şi la faza judeţeană a concursului: Băieţi: 10 metri plat Bács Antal (Sîndominic); 800 metri plat Elekes Páll (Dăneşti); greutate Bács Antal; înălţime Kalamár Ioan (Dăneşti); lungime Bács Antal. Fete: 100 metri plat şi 500 metri plat, Sándor Ana (Dăneşti); greutate Begye Maria (Sîndominic); înălţime Begye Maria, lungime Rosa Tereza (Tomeşti). La trîntă s-a calificat echipa din Sîndominic. O notă în plus sportivilor din Dăneşti, antrenaţi de profesorul Corneliu Grigorescu, care s-au prezentat cit se poate de frumos, obţinînd mai multe diplome de cîştigători ai întrecerilor, trebuiau să se prezinte la întreceri sportivi din comunele Lunca de Sus, Lunca de Mijloc şi Frumoasa. întrucît cei din Lunca de Sus nu s-au prezentat, întrecerile au pierdut mult din spectaculozitate şi interes, calificările, mai ales la jocurile sportive, fiind obţinute doar după un singur meci. Iată şi rezultatele tehnice: Fotbal: Frumoasa - Lunca de Sus 5-5 (3-2). Fiind cea mai tînără, întrecerile, desfăşurate într-o deplină sportivitate, au dovedit că, pe zi ce trece, şi la sate, sportul de masă, jocurile sportive, au din ce în ce mai mulţi simpatizanţi. Trebuie, de asemenea, să remarcăm faptul că, din iniţiativa Comitetului judeţean U.T.C., cea de-a treia ediţie a „Cupei tineretului de la sate", a fost organizată în centrele de comună unde activitatea sportivă s-a dovedit a fi mai slabă şi care nu dispuneau de baze sportive, corespunzătoare. în acest fel, în mod implicit, respectivele comune s-au îmbogăţit cu noi baze sportive, făcîndu-se şi o frumoasă propagandă sportului. In comune ca Tuşnad sau Plăieşii de Jos, s-au amenajat cu această ocazie terenuri de fotpentru faza judeţeană s-a calificat echipa din Frumoasa. La handbal băieţi, s-a calificat echipa din Lunca de Sus, iar la handbal fete, echipa din Frumoasa. La volei băieţi, calificarea a fost obţinută de echipa din Lunca de Sus, iar la fete, de cea din Frumoasa. La trîntă, s-au calificat pentru faza judeţeană tot sportivii din Frumoasa. In cadrul probelor de atletism, pe primul loc la 100 metri plat, 500 metri şi înălţime fete, s-a clasat Iuliana Demeter, iar la băieţi, în probele de 800 metri, lungime şi greutate, primul loc a revenit lui Iosif Lada, bal, volei, handbal şi alte baze sportive simple. Nu putem încheia fără a menţiona şi slaba activitate a unor asociaţii sportive săteşti, care nu s-au pregătit în mod corespunzător pentru această manifestare sportivă, cui unele care nu s-au prezentat deloc. Astfel, sportivii din Lunca de Jos nu s-au prezentat deloc la întreceri, iar cei din Păuleni (preşedinte al A. S. Páll I.) ori cei din Măhăileni, (preşedinte al A.S., Német Zsigmond), care nu s-au prezentat cu toate echipele, considerînd prezenţa la întreceri o simplă formalitate. Credem că atît Comitetul judeţean U.T.C. prin secţia sport, cit şi C.J.E.F.S., vor lua măsurile de rigoare. N. ŞANDRU, T. RAZVAN La Lunca de Sus * Start in cursa cicliştilor la Sindominic. MARJI, 4 AUGUST 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineretul şcolar. 18.35 Studioul artistului amator. Film. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. Luceafărul, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea. 21.40 Acvanautica. 22.10 Anunțuri - publicitate. 22.20 Studio dans TV. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. m ANUL III, nr. 758 . Studioul Tîrgu Mureş MARŢI, 4 AUGUST 1970 6-6.30: Jurnal de dimineaţă, Muzică, 18-19.30 Ştiri. Muzică populară, cîntă Otilia Mărcuş şi Nicolae Sabău, Oameni, locuri, fapte. Cîntă şi „dansează" instrumente muzicale. Emisiunea pentru femei. Reportaje. Sfaturi practice, Reţete, Muzică, 1 I I 1 Y % v i1 1HARGHITEI CALENDAR 4 AUGUST 1870 S-a născut matematicianul Simion Sanielevici (100 de ani). 1953 A murit Francisc Șirato, pictor, grafician și critic de artă. 1792 S-a născut poetul englez P. B. Shelley. 1875 A murit scriitorul Hans Christian AndersenJV X S ASA \ \ \ g i 1 * i au participat tineri sportivi din comunele Păuleni, Mihăileni şi Siculeni. Şi aici, întrecerile au fost dominate de entuziasmul tinerilor participanţi, competiţia fiind o adevărată sărbătoare a comunelor şi satelor participante. Iată şi echipele care La Siculeni s-au calificat pentru faza judeţeană a competiţiei: Fotbal: echipa din Siculeni, volei băieţi Mihăileni, în cadrul probelor de atletism, pe primele locuri s-au clasat următorii concurenţi: 100 metri plat băieţi, Bakcsi Francisc (Siculeni); greutate, băieţi Farkas Antal şi Farkas Béla (Siculeni), 500 metri plat fete, Ferenc Borbála (Siculeni). La ciclism, pe primele trei locuri, s-au clasat, în ordine, următorii concurenţi: Székely Zoltán, Szász Josif şi Kopacz Zoltán, toţi trei din Siculeni.