Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-08 / nr. 762

. CORELAREA TUTUROR EFORTURILOR CALE SIGURĂ ÎN BUNUL MERS AL LUCRĂRILOR AGRICOLE Legea nr. 57 din 1968 cu privire la organizarea şi funcţionarea consiliilor populare stabileşte că una din atribuţiile majore ce le revin consiliilor populare este creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale, administrarea, gospodărirea şi dezvoltarea fondului păşunilor comunale, asigurarea şi folosirea terenurilor agricole. în majoritatea comunelor judeţului preponderenţa economică este agricultura, deci, în cadrul multiplelor preocupări consiliul popular comunal trebuie să fie forţa motrice în mobilizarea cetăţenilor, în impulsionarea muncii acestora, în eşalonarea lucrărilor agricole. In acest sens, Consiliul popular Voşlobeni a depus eforturi continue pentru traducerea în fapte a sarcinilor ce îi revin în bunul mers al agriculturii. Orice prilej ni s-a oferit: adunări cu cetăţenii, şedinţe de analiză a muncii, sesiuni, întîlniri cu deputaţii, în centrul problemelor, situîndu-se lucrările agricole. De fapt, campaniile agricole au fost pregătite încă cu mult înainte de începerea lor. Abia începuse zăpada să se topească şi consiliul popular, comitetul executiv, au dezbătut pe larg cu deputaţii, apoi cu cetăţenii, pe circumscripţii, măsurile ce trebuie întreprinse pentru ca totul să fie pregătit în vederea lucrărilor agricole de primăvară, în asemenea şedinţe de lucru sătenii au venit cu propuneri de natură să îmbunătăţească desfăşurarea lucrărilor agricole, graţie îndeplinirii cărora însămînţarea cerealelor, plantatul cartofilor şi alte munci de primă urgenţă, s-au terminat la timp. Repararea maşinilor, a uneltelor agricole, transportul îngrășămintelor pe tarlale, s-a efectuat încă în primele săptămîni ale lunii aprilie. Totodată, au fost selectate 7.000 kg ovăz, 1.000 kg mazăre, 300 kg de semințe de trifoi, pentru că numai astfel se putea accelera ritmul campaniei, respectarea întocmai a epocilor optime de însămînţări. Bilanţurile zilnice sau săptămînale ne-au relevat justeţea măsurilor luate, precum şi cînd şi unde să intervenim în vederea urgentării lucrărilor. Consiliul popular, comitetul executiv au ţinut permanent legătura cu consiliul de conducere al cooperativei agricole, pentru ca toate acţiunile ce urmau să fie întreprinse, să se desfăşoare în condiţii bune. În vederea extinderii suprafeţelor de păşune, prin mobilizarea cetăţenilor şi deputaţilor, s-au curăţat de spini şi tufe peste 60 de hectare teren. Cositul se desfăşoară într-un ritm destul de susţinut, peste 550 de hectare de iarbă au fost cosite. Vorbeam de eficienţa sfătuirilor cu cetăţenii, de oportunitatea întîlnirilor cu deputaţii. într-o recentă consfătuire la cooperativa agricolă s-a propus construirea din resurse locale a două şoproane pentru depozitarea finului. Pregătirile în acest sens au şi început. Materialul lemnos este adunat, urmează să începem construcţia. Totul se va executa prin muncă patriotică, prin participarea cooperatorilor. In prezent, Cooperativa agricolă din Voşlobeni, are 424 de vite cărora, le sunt asigurate condiţii optime de furajare. Pregătirea nutreţului, întreţinerea şi reamenajarea grajdurilor, sunt doar cîteva din realizările cooperativei, în care e încorporat şi sprijinul consiliului popular. De altfel, bunul mers al lucrărilor agricole se datoreşte în mare parte permanentei colaborări cu consiliul de conducere a cooperativei agricole, elaborării planurilor comune, participării consecvente a deputaţilor şi cetăţenilor la muncă. Pentru strădania şi hărnicia de care au dat dovadă putem aminti cîteva nume din multele: Gavril Rusu, Mihai Ţepeluş, Bernad Elisabeta, Aurel Ciobotaru, Maria Colceriu, Ioan Suciu, Aurel Suciu, Ioana Vaideş, Elekeş Ştefan şi alţii. Sîntem convinşi că mai avem încă multe de făcut, mai ales acum în plină campanie de vară. Fiecărei acţiuni întreprinse ii dăm importanţa cuvenită. In adunările consiliului popular comunal, ale consiliului de conducere a cooperativei, s-a evidenţiat rodul dezbaterii operative ţinute săptămînal, pentru analiza stadiului lucrărilor executate. Probabil, pe alocuri, se consideră că în competenţa consiliului popular stau doar sarcini de bună gospodărire a comunei, de înfrumuseţare a localităţilor. Activitatea noastră a demonstrat necesitatea ca una din preocupările esenţiale ale consiliului popular să fie sprijinirea unităţilor agricole. De pildă, într-una din adunările de lucru ţinute înaintea începerii cositului, s-au stabilit măsuri eficiente, prin repartiţia bine chibzuită a suprafeţelor de fineţe existente, ceea ce a avut ca rezultat, terminarea la timp a adunatului finului. Acum ne aflăm în preajma secerişului. S-a stabilit în discuţiile avute cu cetăţenii ca, acolo unde terenul nu permite seceratul mecanic să se organizeze echipe, care au şi fost constituite. Sîntem convinşi că astfel de măsuri vor prinde viaţă, uşurind grăbirea ritmului lucrărilor agricole. Aşadar, o sarcină majoră ce revine consiliului popular, cit şi conducerii cooperativei, tuturor cetăţenilor este aceea de a depune maximum de efort pentru bunul mers al campaniei agricole, pentru ca, prin calitatea lucrărilor efectuate, să putem culege mai multe roade, mai multe produse pentru avuţia cooperativei noastre. DUMITRU BORDA secretarul Consiliului popular comunal Voşlobeni Din activitatea consiliilor populare u LEAGĂNUL (Urmare din pag. 1) asociat alte culmi ce urcă pînă la „pădurile de sub pămînt". Croindu-şi drum spre adîncuri, oamenii au scos la suprafaţă cărbune şi, totodată, mii de trenuri de pămint şi piatră nefolositoare, pe care le-au strîns în movile uriaşe, din care astăzi, se plămădeşte un material folosit în construcţii pentru panouri mari de zid din prefabricate. MINELE Sunt în Valea Jiului 8 mari exploatări miniere, adevărate uzine subterane, unde duduie mii de maşini care uşurează munca minerilor. Dacă s-ar putea da la o parte munţii şi dealurile de deasupra, sutele de galerii s-ar vedea ca nişte bulevarde împrăştiate în toate direcţiile, asemenea unor raze. Pe aceste bulevarde ţi s-ar părea că s-a coborît cerul cu miile de stele care sunt lămpile purtate de mineri, să le lumineze drumul, şi becurile electrice din abataje. ORAŞELE Azi, localităţile Văii Jiului sunt atît de apropiate unele de altele, legate prin şirurile de blocuri şi cartiere noi, incit mi se pare că întreg bazinul carbonifer e un singur oraş. De fapt în Valea Jiului sunt 4 oraşe cuprinse în raza municipiului Petroşeni. Primul e chiar oraşul Lupeni, care poartă numele muncipiului, apoi urmează Vulcan şi Petrila, oraşe mai vechi, la care se adaugă şi noul oraş Uricani, construit într-un loc unde cu 16 ani în urmă nu se găseau decit cîteva colibe de ciobani. OAMENII Minerii sunt oameni neînfricaţi, care supun munţii. De numele lor sînt legate pagini de neuitat din istoria luptei clasei muncitoare, conduse de comunişti. A rămas ca flacără vie în inima oamenilor amintirea zilelor din august 1929, cînd minerii din Lupeni, rupţi şi flămînzi, s-au ridicat împotriva capitaliştilor, cerînd pîine şi libertate. Drept răspuns burghezia şi moşierimea le-au dat gloanţe şi împunsături de baionetă. Urmaşii n-au uitat jertfa minerilor din Lupeni, de aceea minerii de azi sînt la fel de dîrji în lupta pentru cărbune, pentru împlinirea vieţii noi pe care le-a deschis-o partidul. Prin munca lor s-a transformat azi întreaga Vale a Jiului. Peste tot s-au construit case noi, pentru copiii minerilor s-au ridicat numeroase şcoli, la Petroşeni funcţionează o şcoală elementară de muzică şi pictură, o şcoală populară de artă, iar pe un deal apropiat, în mijlocul unei păduri de brazi, se află Institutul de mine, unde învaţă viitorii ingineri mineri. După-amiaza, în sălile caselor de cultură, a cluburilor, cinematografelor, bibliotecilor şi teatrului de stat pot fi întîlniţi sute de mineri. ANUL III, nr 762 PLENARA COMITETULUI ORĂŞENESC DE PARTID (Urmare din pag. 1) în continuarea lucrărilor plenarei a avut loc constituirea Comitetului orăşenesc de partid de gradul I. In noul organ, conform prevederilor statutare, au fost cooptaţi tovarăşii Balázs Alexandru şi Mihai Dinu. Comitetul orăşenesc de partid a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşul Răduly,, $Je-' xe, iar ca secretari au fost aleşi tovarăşii Balázs Alexandru şi Mihai Dinu. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul Petru Ţăran şi-a exprimat convingerea că noua organizare a Comitetului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc se va reflecta in activitatea sa de viitor, in obţinerea de rezultate corespunzătoare gradului ce i-a fost conferit oraşului. I Expoziţii I leu vînzare l a Cooperativa meşte- / Ă şugărească „Arta Har- \ I ghiteî" din cadrul U- niunii judeţene a co- 1operativelor meşteşu- uu găreşti, a organizat în 1 staţiunea balneoclima lterică Borsec şi Lacul A Roşu noi expoziţii de 1 t artizanat. Astfel cei soliosiţi la odihnă şi tratament, au posibilitatea 1 l de a cunoaşte produse- A 1 le realizate de meşt teri iscusiţi ai melea ? A gurilor harghitene, care 1 l îmbină în mod armo- Anios tradiţiile populare l 1 locale cu noul. } t Jui Oameni şi păduri (Urmare din pag. 1) sitate ca şi pe ogoarele satelor de unde au plecat aceşti bărbaţi vînjoşi şi puternici, sub mîinile cărora verticala bradului se înclină ca un ac indicator spre combinatele de prelucrarea lemnului, spre fabricile de mobilă, spre noile apartamente din oraşele ţării. „Pădurea este viaţa noastră. N-aş putea trăi fără munca la pădure. O alta mai frumoasă nu cunosc". Sînt cîteva din sentimentele acestor oameni exprimate simplu şi firesc, în puţine cuvinte, aşa cum o mare dragoste se face mărturisită mai mult din priviri. Numai dacă vei surprinde pe omul pădurii în timpul maximei lui încordări, în timpul cînd se şterg din ochi şi de pe frunte ultimele umbre ale grijilor, înlocuite de satisfacţia reuşitei, cînd mîinile îşi slobozesc încruntarea arcurilor oţelite ale muşchilor, căutînd instinctiv pachetul cu ţigări - numai atunci vei înţelege rîsul sănătos, liniştea adîncă a orelor de odihnă. Ei îşi fac datoria. Munca lor se integrează în efortul colectiv concretizat în depăşirea cifrelor de plan. Astfel producţia globală planificată de U.E.I.L. Topliţa a fost depăşită la sfîrşitul celor şapte luni cu 4.780.000 lei, iar producţia marfă s-a realizat în proporţie de 104,5 la sută. Pianul la buşteni fage realizat în proporţie de 103,1 la sută. Cîţiva dintre fruntaşii în producţie care au contribuit din plin la aceste realizări prin munca lor demnă de urmat se găsesc la gura de exploatare Hurdugaş. Amintim pe mecanicii Vaier Matei, Antal Gavril, încărcătorul Dumitru Zbînţu, corhănitorul Vasile Voican. Permanenta lor preocupare este de a antrena pe toţi muncitorii la înzecirea eforturilor pentru depăşirea planului la toţi indicatorii. In cinstea marii sărbători, prilejuită de aniversarea eliberării patriei noastre, s-au luat angajamente individuale şi colective de sporire a calităţii produselor, de mărire a operativităţii muncii. Abnegaţia şi tehnicitatea, un dezvoltat simţ al răspunderii sunt cărţi de vizită prezentate de aceşti oameni ai pădurilor oricui vrea să le cunoască munca şi viaţa. Peste toate domină o trăsătură de caracter izvorîtă din dragostea de muncă: modestia. Aşa este mecanicul Dumitru Moldovan de la Bîtca- Lomaş, care supraveghează de 7 ani firul negru al funicularului pe care alunecă zilnic zeci de tone de lemn. Unul dintre veteranii aceleiaşi guri de exploatare, Korpos Francisc, privea mirat la noi, care vroiam să ne interesăm de munca şi viaţa lui. Privirea lui spunea parcă: „Ce lucru însemnat am făcut, pentru a se scrie despre mine la gazetă?" Avea doar 15 ani cînd a apucat drumul codrului, ce-i va deveni a doua gospodărie. Azi are 53 de ani, dar lucrează cu aceeaşi vigoare a începutului. „M-a atras zvonul tainic al pădurii - ne mărturiseşte el - şi îmi plăcea să văd cum se înclină brazii în faţa mea, îmi place să văd trunchiurile lor goale, rostogolindu-se spre rampele de încărcare, îmi place să mîngîi furnirul mobilei şi să mă gîndesc că e şi rodul palmelor mele". Aşa sînt toţi aceşti oameni minunaţi ai pădurilor. Da, am cunoscut aceşti oameni şi aceste locuri. Ii mai văzusem undeva şi de aceea chipurile lor îmi stăruiau în amintire. De pe alte plaiuri, din alte păduri, din alţi ani, urcă către mine în crîmpeie oameni şi fapte care se armonizează cu cele întîlnite acum, alcătuind marea simfonie a muncii creatoare închinată de Om, Omului. HARGHITEI RUMEGUŞUL (Urmare din pag. 1) teriilor prime ale viitorului. Sub raportul calităţii şi tehnologiei de valorificare a rumeguşului se ridică unele probleme speciale. Pe plan mondial, se acţionează simultan în două direcţii : reducerea volumului său la prelucrările mecanice şi utilizarea lui în materiale noi, cu eficienţă maximă. Din prima categorie fac parte noile tehnologii de debitare a buştenilor în aşchii industriale şi cherestea. Instalaţii speciale de „frezat" buşteni vor înlocui clasicele gatere. Lemnul rotund urmează să fie „prizmuit" prin freze verticale şi orizontale, care produc pe lîngă prizmă, tocătură de lemn destinată celulozei, plăcilor aglomerate şi fibrolemnoase. In România, prototipul acestei instalaţii este în curs de realizare la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. Prelucrarea buştenilor prin frezare-tocare, reduce volumul rumeguşului la 5-6 la sută din cel al buştenilor. Necesităţile de cherestea crescînd, multe ţări au ezitat să înlocuiască gaterele încercînd cu ele să realizeze reducerea volumului de rumeguş prin debitarea „Nordică". Experienţele făcute de C.E.I.L. Miercurea-Ciuc, la indicaţia organelor de partid şi de stat, au reliefat existenţa unor posibilităţi noi de îmbunătăţire a tehnologiei în fabricile de cherestea de răşinoase prin „Debitarea combinată" care reduce proporţia rumeguşului la 5-8 la sută, dînd calotelor alte destinaţii (în sectorul minier, construcţii etc.) Eficienţa economică, se exemplifică prin economii de ordinul milioanelor de lei. Cealaltă grupă de măsuri, pe care specialiştii le preconizează în vederea valorificării maxime a rumeguşului se referă la materialele noi. Se cunosc astăzi un număr impresionant de produse unde rumeguşul este materia primă de bază, în anumite reţete, rumeguşul amestecat cu ciment şi adezivi secundari este destinat elementelor prefabricate pentru construcţia de ziduri, de umpluturi termo şi fonoizolante sau chiar de rezistenţă, după o armare prealabilă cu bare metalice sau de sticlă. In combinaţie cu cele mai diverse materiale plastice expandate, rumeguşul e utilizat ca suport. La maşinile prelucrătoare din fabricile de cherestea, mobilă, binare, s-a reuşit utilizarea rumeguşului pînă la maximum 30 la sută, în tehnologia de fabricaţie a plăcilor presate. O industrie foarte tînără, dar cu largi perspective o constituie lemnul „turnat" în cofraje. In ţările avansate se fac astăzi ferestre din lemn cu granulaţie fină, turnat în cofraje, la temperaturi şi presiuni ridicate, realizîndu-se produse stabile, rezistente la acţiunea factorilor exteriori (apă, temperatură etc). Progresul, este atît de rapid, încît lista produselor din lemnul „turnat" a întrecut aşteptările, cuprinzînd : rechizite şcolare, jucării, articole de sport, materiale sanitare, ambalaje diferite, părţi sau mobilă completă etc. C.E.I.L. Miercurea-Ciuc a început producţia unei garnituri de hol (măsuţă şi tabureţi) din rumeguş presat la rece în cofraje, fiind punctul de pornire al unei tehnologii noi în ţara noastră. Un vast domeniu de utilizare a rumeguşului îl constituie însă, gama produselor realizate din făină de lemn după îrtărunţirea mecanică a rumeguşului şi anume: materialul de amestec la fabricarea substanţelor plastice, a înlocuitorilor de linoleum pe bază de cauciuc şi policlorură de vinil, degresant în industria pieilor, a oţelurilor şi porţelanului, materie primă pentru producţia de explozivi, ebonită şi, mai ales, un material de neînlocuit la turnările de piese fine din metal în industria construcţiei de maşini. Sub aspectul eficienţei economice sunt concludente două cifre : preţul de vînzare al rumeguşului pentru combustibil este 30 lei/tona, iar al făinei de lemn de 2.000 lei/tonă. Resursele de rumeguş de fag ale fabricii Sîncrăieni, mai ales după dezvoltarea din cursul acestui an cu o secţie nouă de butoaie de fag pentru export, justifică montarea utilajelor destinate producţiei de făină de lemn pentru care C.E.I.L. Miercurea-Ciuc posedă documentaţia şi experienţa necesară. Lista produselor din rumeguş nu s-a închis, ea continuă cu utilizări destinate culturilor pentru produse farmaceutice, drojdii furajere, coloranţi, mangal, uleiuri, celuloză etc., lista avantajelor acestui subprodus nefiind nici pe departe încheiată. n 1 Mobilă turnată în cofraje, realizată la fabrica din Ditrău (Urmare din pag. 1) trie este clar că, aşa cum sublinia, pe bună dreptate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie a.c. : „Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condiţiuni." De aceea, hotărîrea adoptată s-a referit, în principal, la realizarea efectivelor planificate, îmbunătăţirea structurii acestora şi a valorii biologice a materialului în producţie, asigurarea bazei furajere prin recoltarea la timp a plantelor furajere şi a fîneţelor naturale, întărirea disciplinei şi mai buna organizare a muncii, aplicarea unor forme mai potrivite de cointeresare materală a lucrărilor din zootehnie. Pe baza hotărîrii, consiliul de conducere a stabilit un plan concret de activitate, cu termene şi responsabilităţi precise. La finele anului, efectivele vor trebui să ajungă la 540 de vaci şi juninci. In acest scop, s-a trecut la înlocuirea din efectiv a celor 32 de vaci neproductive cu juninci procurate de la unităţile agricole din apropiere sau de la producătorii individuali, în timpul dezbaterilor, mai mulţi cooperatori au propus consiliului de conducere procurarea de reproducători de rasă. Nici această cerinţă nu a fost trecută cu vederea. Lotul de juninci a fost asigurat cu tăuraşi, îngrijitorii de animale, medicul veterinar, ca şi tehnicianul cu însămînţările, avind obligaţia de a lucra activ în direcţia realizării montei întregului efectiv. Rezultatul nu a întîrziat să apară. Numai în cursul lunii iunie au fost montate 80 de juninci. Dar, la această realizare a contribuit şi îmbunătăţirea sistemului de cointeresare materială a îngrijitorilor. Pentru fiecare montă reuşită, confirmată prin starea de gestaţie, în cazul primei fătări, cei în drept vor primi 20 lei pentru o însămînţare, 30 lei pentru prima fătare, iar brigadierul zootehnic 10 lei. Activitatea îmbracă însă şi alte forme. Consiliul de conducere urmăreşte îndeaproape modul de îngrijire a animalelor. Medicul veterinar Székely Ioan, ca şi tehnicianul Nistor Carol, au sarcina de a urmări periodic starea sanitar-veterinară a turmelor de ovine sau a cirezilor de cornute. Orice sesizare venită din partea îngrijitorilor determină o deplasare imediată la faţa locului. Numai în ultimul timp au fost tratate peste 20 bovine. Periodic se face şi controlul gestaţiei. Una din principalele hotărîri ale adunării generale a cooperatorilor se referea la asigurarea bazei furajere, la îmbunătăţirea calităţii acesteia, pentru ca succesele în producţia animalieră să continue şi pe timpul iernii. Prima etapă a recoltării plantelor furajere cu toate că a întârziat din cauza timpului nefavorabil, a fost încheiată în bune condiţii peste 400 tone de furaje fiind în prezent depozitate. Intre timp, a început şi recoltarea fîneţelor naturale. Pentru a se evita intrarea în depozitele cooperativei a finului de slabă calitate, consiliul de conducere a format o comisie de recepţie, care are sarcina de a urmări recoltarea, uscarea, transportul şi depozitarea furajelor la fiecare brigadă. Spre deosebire de anii trecuţi, depozitarea finului se face pe sorturi de calitate şi în raport cu necesităţile loturilor de animale furajate.. Brigadierul zootehnic răspunde direct de respectarea acestor măsuri. Sîntem convinşi că înfăptuirea întocmai a hotărîrilor amintite, adoptate de adunarea generală a cooperatorilor, va avea ca rezultat sporirea producţiei animaliere, livrarea către stat a unor importante cantităţi suplimentare de carne şi lapte, sarcini stabilite de plenul cooperatorilor, în lumina hotărîrilor partidului, care urmăresc asigurarea industriei cu materiile prime agricole necesare, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, sporirea veniturilor cooperatorilor, întreaga noastră experienţă dovedeşte că munca de conducere, activitatea consiliului , de conducere se pot dovedi eficiente şi pot asigura dezvoltarea continuă a unităţii numai respectînd cu sfinţenie hotărîrile adunării generale, care concentrează în ele experienţa valoroasă a sutelor de cooperatori. PENTRU RECOLTA 70 (Urmare din pag. 1) cooperatori, precum şi toate atelajele existente în cadrul cooperativei), terminarea recoltării fîneţelor naturale pînă la data de 15 august a.c. (termenul iniţial prevăzut) rămîne sub semnul întrebării, pentru că pînă în prezent din 1.711 hectare doar 780 de hectare sunt recoltate, din care s-au depozitat abia 500 tone. lată de ce am plecat din Mădăraş cu dorinţa ca spusele tovarăşului Tudoran — precum că o dată cu sosirea celor două combine lucrările de recoltare a griului vor lua amploarea dorită să se adeverească, iar fînul de pe hectarele acum necosite să fie recoltat şi depozitat în condiţii optime măcar pînă la sfîrşitul lunii august. La Cooperativa agricolă din CÎRŢA, situată aproximativ la 6-7 kilometri de Mădăraş, după părerea contabilului-şef (în lipsa preşedintelui Bot Árpád şi a inginerului agronom Vărda Anton) griul încă nu s-a copt! Urmează să fie copt exact în ziua de 15 august, căci numai atunci cei din Cîrţa socotesc necesar să înceapă secerişul celor 160 de hectare însămînţate cu grîu. Undeva sus, în pădure, 70 de cosaşi şi 45 de atelaje lucrează la recoltatul fîneţelor. Din 1.130 hectare de fîn doar 450 sínt cosite, suprafaţă de pe care s-au depozitat abia 360 tone fîn. Ca şi altădată, ni se citează şi acum eternul leit-motiv: lipsa braţelor de muncă. Dar nici cele existente nu sînt folosite aşa cum trebuie, 70 de cosaşi şi 680 de hectare necosite încă, iar la 15 august (ziua în care griul se declară copt) şi aceşti cosaşi (puţini la număr) vor fi dirijaţi de la fîn la grîu, în vederea începerii secerişului. Care va fi atunci soarta hectarelor necosite la timp?! Aceasta numai conducerea cooperativei agricole de producţie ştie, care nu prea a dat dovadă de operativitate şi interes în mobilizarea tuturor forţelor existente în vederea recoltării fîneţelor naturale. La Cooperativa agricolă din SINDOMINIC, cînd ne-am interesat de mersul lucrărilor de recoltare, ni s-au dat răspunsuri asemănătoare cu cele primite la Cîrţa. Secerişul griului încă nu a început. Va începe luni, la răsăritul soarelui, pe o parcelă de 12 hectare. Combine deocamdată nu sunt, ci doar destule şi promiţătoare speranţe că ele vor sosii la timp. In rest, toate-s bune şi frumoase! Numai că din 2.900 de hectare fineţe doar circa 500 de hectare sunt cosite. In prezent, 86 de familii, 64 de atelaje sunt utilizate în vederea urgentării recoltării fîneţelor naturale. Şi întradevăr şi aici, ca şi la celelalte unităţi agricole amintite, sunt destule de urgentat! Cît priveşte însă optimismul celor din Sîndominic este mai mare. Ei afirmă cu toată tăria că pînă la 15 august, fînul va fi cosit de pe întreaga suprafaţă, că secerişul griului se va termina în cîteva zile după care începe cositul otavei. Deşi fila de calendar indică data de 8 august, le urăm spor la muncă şi mult succes, promiţîndu-le că vom reveni la data de 15 august ca să asistăm şi noi la împlinirea unor asemenea speranţe optimiste! iii! Beat pe tractor După ce sorbise cîteva pahare de țuică, lui Gecza Iosif - angajat al U.M.T.F. Miercurea-Ciuc,i-a venit chef să conducă și el un autovehicul. A găsit tractorul 41-HR-369 cu care a pornit în cursă pe strada Harghita. După cîteva sute de metri a găsit autocamionul 31-HR-605 pe care l-a remorcat doar cu ajutorul unei scînduri. Cînd a ajuns în strada Salcîm, a fost descoperit de un agent de circulaţie, care i-a cerut contravenientului actele la control. Cu această ocazie a ieşit la iveală că „tractoristul"habar n-avea de regulile de circulaţie, neposedînd nici permis de conducere. întrucît a fost şi contravenient şi infractor, i se întocmesc acte pentru a fi trimis în judecată. I. FARCAŞU, agent de circulaţie DIN NOU DESPRE ORGANIZAREA MUNCII Raidul nostru a relevat serioasele neajunsuri privind stadiul înapoiat al recoltării fîneţelor naturale în cooperativele agricole de producţie din Ciucul de sus, pentru că de o recoltare propriu-zisă a griului, pînă în prezent, în aceste unităţi agricole nu se poate vorbi. S-a vorbit şi se vorbeşte în continuu despre necesitatea întăririi disciplinei de muncă, despre necesitatea mobilizării tuturor forţelor existente în cadrul şi din afara unităţilor agricole. Carenţele semnalate ne îndreptăţesc să afirmăm că munca conducerilor cooperativelor agricole la acest capitol, este încă deficitară. Sperăm că măcar acum, în ceasul al doisprezecelea cei vizaţi de noi vor lua cuvenitele măsuri, menite să dea procesului de strîngere a recoltei anului 1970 întorsătura dorită ! Pag. 3 „N-am furat, am luat" Zilele trecute, însoţit de un ofiţer de miliţie, am surprins la ieşirea din oraşul Topliţa, pe şoseaua în construcţie, ce duce spre Borsec, pe Ioan Tătărău, în timp ce se grăbea să descarce cîţiva buşteni de pe autobasculanta condusă de şoferul Aurel Bucur - angajat al Autobazei T. A. Topliţa. Buştenii au fost furaţi de pe şantierul şoselei. Cind l-am întrebat pe hoţ, de ce a furat, ne-a răspuns, cu un zîmbet ironic pe buze: ,,N-am furat, i-am luat doar pentru foc". Or fi fost buştenii luaţi, dar tot furt se cheamă această faptă, iar şoferul care i-a transportat în timpul serviciului, este complice.