Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-27 / nr. 804
Pag. 2 Monumentul gotic din Mihăileni La intersecţia drumurilor ce leagă Frumoasa de Mihăileni şi Racu de satul Livezi, in timpul Evului Mediu a fost incitată o biserică fortificată, impunătoare, unde intîlnim elemente de arhitectură medievală, asemănătoare celor existente la majoritatea monumentelor gotice din Ciuc. Construcţia gotică din Mihăileni face parte din categoria bisericilor-sale cu clopotniţă. Planul se compune din cor şi navă, la care se adaugă pe latura vestică, turnul, care păstrează sub ultimul etaj, adăugat ulterior, o cornişă, care se aseamănă cu cea de la biserica din Racu. Corul e pentagonal şi poarta o boltă in arc frint, ale cărei pinze se sprijină pe ogive groase, care la rindul lor, zac pe console, compuse din cite trei inele suprapuse, despărţite prin cavete şi prevăzute cu scuturi heraldice de tip frecvent pe la 1.500. Ogivele se prind în două chei de boltă, decorate plastic. (Una cu o rozetă, iar cealaltă cu uneltele patimilor: ciocan, cui şi cleşte). Ferestrele nu-şi mai păstrează nici arhivoltele, nici mulurile iniţiale, suferind transformări in perioade mai recente. Nava este lungă de 11,11m şi lată de 7,59 m. Se pare că dimensiunile ei sunt cele iniţiale, deoarece in timpul ultimelor lucrări de zugrăvire, efectuate în anul 1968, pe peretele dinspre nord, in interior, s-a dezvelit o frescă ce se apropie în detalii de cea de la Delniţa, ambele databile pe la începutul veacului al XVI-lea. Sub clopotniţă, poate fi întîlnit vechiul portal, înalt de 1,85 m, lat de 1,75 m şi gros de 0,20 m. Are conturul gotic: muchii teşite, cu coronament dreptunghiular in partea superioară. Liniile continue de la usciori, se combină in arhivoltă cu arcuri şi unghiuri drepte şi* încadrează discuri ornamentate cu rozete. (Decor ce aparţine anilor 1510-1520). împingerile laterale ale bolţilor sunt anulate de contraforturi înalte, treptate, construite din piatră brută şi învelite cu plăci de piatră ecarisate. Datarea monumentului este problematică. Majoritatea autorilor încearcă să stabilească anul exact pe baza unui singur element, fără să ia în considerare ansamblul ama- File din istoria artei nuntelor gotice. Orbán Balázs datează biserica, pe temeiul unui hronostih, in anul 1552. Entz Géza şi Keöpeczi Sebestyén József vor să interpreteze un scut heraldic ce decorează o consolă a corului, şi atribuie construcţia, cind lui Ioan de Sf. Gheorghe, voievod al Transilvaniei între anii 1457-1467, cind familiei Hunt-Pazmany. Balogh Jolán confruntă unele resturi vagi de pictură murală cu cele din Dirjiu, lăsînd, oarecum să se înţeleagă o datare a acestora, deci implicit şi a pereţilor navei, în prima jumătate a veacului al XV-lea. „Argumentul de datare a bisericii in prima jumătate a veacului al XV- lea, pe baza picturii murale, trebuie eliminat din cauză că în pictură apar elemente care aparţin Renaşterii“ (V. Vătăşianuu — Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I, p. 551). Aceeaşi autoare însă, aminteşte despre o inscripţie în rune secuieşti, copiată de Szilágyi Sámuel în anul 1749, apoi menţionată intr-o scrisoare a lui Németh József (preot la Mihăileni între anii 1757-1780), către Aranka György. Inscripția spune : „URNÁK SZÜLETETI, FOGVAN ÍRNAK EZERÖTSZAZEGYESZTENDOBE ; MÁTYÁS, JÁNOS, ESTYAN KOVÁCS CSINÁLTÁK ; MÁTYÁS MESTER, GERGELY MESTER CSINÁLTÁK" (Balogh J. - Az erdélyi Renaissance, p. 121). (De la naşterea domnului scrie 1501, au făcut Mátyás, János, Estyán fierarul , meşterul Mátyás şi meşterul Gergely). Pe baza acestei inscripţii şi a elementelor gotice păstrate, se poate presupune că biserica medievală din Mihăileni, datează in esenţă de pe la 1500, dar, portalul de sub turn, precum şi alte amănunte sunt ulterioare acestui an. Biserica este înconjurată cu un zid de incintă, relativ scund, prevăzut cu ambrazuri (străpungeri pentru armele de foc). Nu s-a păstrat nici un element care să vină în sprijinul datării acestei fortificaţii, insă, forma aproape circulară, meterezele, piatra brută din care este construită, şi contraforturile, pledează tot pentru începutul veacului al XVI-lea. LIVIU CUSNEVICIU Joc cu proverbe ORIZONTAL : 1. - Lui îi șade bine cu drumul. * Pronume. 2. - Ea trece, pietrele rămîn - A face oale și ulcele. 3. — Trăiește din,,, învîrteli - Este de două ori ! 4. - Pentru cojocul fiecăruia — Un drum căutat. 5. - Insule de corali — Intră în piesă și el. 6. - A alătura - E cu lipici. 7.-O întrebare - Una și una ! 8. - Chiar acum în Moldova — Vorba lui Arhimede a rămas proverbială. 9. — Cea de mătase nu se face din coadă de cîine - Ademenit. 10. - Intărîtare - Lată, rău ! VERTICAL: 1. - Cea cu două intrări e greu de păzit - Unde-i cel mai bine. 2. - Prins de mîini și de picioare - Umblă cu basme. 3. — Să fie, că broaşte-s destule - Au rămas fără glas. 4. — Laudă-mă gură, c-am să-ţi dau friptură (pl.) - Cal de bătaie pentru rebusişti. 5. - A tunat şi i-a... adunat (fern.). 6. - II duce orbul in spinare (pl.) - Zgîrie brînză. 7. - Dar din dar (fern.). — Cine-o are, are parte. 8. - Fular — Alifie. 9. - Merge unde merge și suta - Probat. 10. — Numai ochi și urechi (pl.). - Precum spun. DOREL SCHOR i i 11 mi 1 ■§ IBSRI m I n I m I m I hi I ■■ I ■■ I mb I mh I m I mi i n i mi i mi i mb i ■■ i ■ 6 ? ? 6 Io „Foaie verde, mărăcine. CURIOZITĂŢI Antarctida fără mantaua de gheaţă CU ZMEUL DEASUPRA MARII Antarctida este un imens continent muntos acoperit cu o manta groasă de gheaţă. Aici se află cele mai mari rezerve de gheaţă din lume - milioane de km3. Chiar la pol, de pildă, există 2.700 m3 de gheaţă. Măsurătorile efectuate cu ajutorul ultrasunetelor au demonstrat că gheaţa din Antarctida este de provenienţă foarte veche şi în interior, la o adîncime de cîteva sute de m, ea are duritatea oţelului. Dacă s-ar putea presupune că această mantă de gheaţă ar putea fi dislocată, ar apărea o altă Antarctidă mult mai mică, alcătuită din numeroase insule. Zborul cu zmeie trase de bărci cu motor este un sport din ce în ce mai răspîndit in numeroase ţări. Evident şi în acest domeniu au fost stabilite recorduri de zbor. Ultimul dintre ele şi cel mai important, după cum afirmă specialiştii, a fost stabilit recent de suedezul Kurt Aklef, care în 2 ore şi 25 minute a parcurs 85 km. PANOPLII DE FAMILIE Datele furnizate de F.R.I. arată că 63 de milioane de familii americane dispun de un veritabil arsenal de 66 milioane puşti şi 24 milioane pistoale şi revolvere. Trupele americane, în schimb, sunt dotate numai cu 4.800.000 unități de arme de foc cu calibru redus. MjiML l'l’T'lju m iim 1 H||! O fetiţă îşi petrece vacanţa la ţară. In curte vede pentru prima oară un păun cu coada desfăcută. - Bunico, strigă ea, vino repede să vezi ce frumos a înflorit una din găinile tale. - Care este deosebirea între curentul electric şi fulger ? - Curentul electric costă bani, fulgerul este gratuit. Whunii illullllll ☆ Examinatorul il întreabă pe viitorul profesor : - Pentru ce ți-ai ales meseria de profesor. Spune-mi trei motive. - Iunie, iulie, august! ☆ - E adevărat că Mary a rupt logodna cu tine ? - Da. Mi-a spus că nu mă mai vrea. - N-ai încercat să-i vorbeşti despre unchiul tău cel bogat ? -Ba da. Dar după aceea Mary a devenit mătuşa mea ... - Ai avut vreodată păreri diferite de cele ale soţiei tale ? -Da, dar ea n-a ştiut niciodată. - Ai un aer cam trist, îi spune un prieten celuilalt. Ce ţi s-a întimpat ? - Am rupt logodna cu Janine. - Imposibil ! - Ba da. Tu te-ai căsători cu cineva care are o mulţime de aventuri ? - Oh ! Cred că exagerezi. - De fel. Te-ai lega pe viaţă de o persoană egoistă, leneşă, vanitoasă, instabilă ... ? - Bineînţeles că nu. - Ei bine, nici Janine! Ea : - Nu asculţi niciodată ce-ţi spun ! El (cufundat în lectura unui roman poliţist) : - Am numai aerul că citesc, dar te ascult cu atenţie. Ea : - Nu cred , te-am întrebat dacă aş putea să-mi cumpăr o haină de blană şi tu ai răspuns „da" ! ț . : i. .Itri — Un alt monument istoric celebru din județul nostru - Castelul din Lazarea. / Economică ORIZONTAL : 1. — Mari unităţi economice. 2. — Cetate de foc bănăţeană - Sculptor în fier. 3. — Sfîrşitul lui Sisif I - Lucrează ogorul - Balast. 4. - Perete cu multe geamuri — Tact amestecat . 5. — Metal elastic - Necunoscute unei economii socialiste. 6. ... -Vechi orăşel lîngă Zărneşti cu o mare fabrică de biciclete - Elucidare iniţială I — Cartea 7. — Usturoi răsturnat lîngă o pană de lemn I - Metal moale şi greu (pl.). 8. — O are şi economia pe a ei ... — Deal, sat dobrogean, centru de extracţie şi prelucrare a granitului. 9. ... London, port în Africa, cu un mare trafic comercial — Una din principalele artere fluviale din Europa — Cureluşă de meşină. 10. - Teşite I — Marfă asigurată (masc.). 11. — E mare şi-n Egipt - Berbeci (reg.). — Bilanţ financiar cotidian. 12. - Sute de ani - Verbul risipitorului — Virtej în abis ! 13. Munceşte la cuptoare — Verigi preţioase. VERTICAL :1. - Amenajări agricole, care în următorul cincinal vor cuprinde o suprafaţă de 2,5 milioane hectare - Indicativ valoric. 2. — Cu, Al, Zn etc. — Noul tip de autoturism realizat la uzina din Piteşti. 3. - Ţese I — Lichidat — Capă I 4. - Indicator de bază în dinamica unui stat — Verbul navigatorului. 5. — Model tip - Repet ! — Bot. 6. Capitala unui stat european cu care ţara noastră întreţine vechi relaţii comerciale - 3.14 — Adaos vital spre tinereţe fără bătrîneţe. 7. — Mecanism grăbit. 8. — Atom pronominal — Cap iluminat I - Disc optic. 9. - Nota traducătorului - Produs de bază al unei mari uzine orădene - Cămăşi înflorate. 10. — Unitate economică dunăreană ce oferă condiţii şi resurse deosebite — Negaţie - Banc terminat . 11. — Indispensabilă unei economii moderne. 12. — Aspru la vorbă - Urbă alintată. 13. — închide la birt ! — Chirurgie minieră. LADISLAU H. HARGHITEI AGATHA CHRISTIE LA 80 DE ANI „Cui ii pasa cine l-a ucis pe Roger Ackroyd !" •— întreba o dată un critic englez. Răspunsul scurt este: milioane de oameni au gustat misterul, intriga şi deznodămîntul romanului poliţist de care, la apariţia lui, nu-i păsa, intr-adevăr, nimănui. Ghiduşă prin natura ei, Agatha Christie publică primul său roman, „Misterioasa afacere a stilurilor‘‘, pentru a respecta termenii unui pariu, de a scrie un roman poliţist „care va avea succesA ciştigat rămăşagul şi nu s-a oprit aici. Chiar şi fără pariu, mai devreme sau mai tirziu, un talent atit de evident ar fi izbucnit în cele din urmă. Au urmat „Asasinii ABC", „Asasinatul din Mesopotamia“ — scris după o călătorie în Mesopotamia — „Moartea pe Nil“, căci Agatha Christie călătoreşte şi in Egipt, venindu-i ideea să-şi plaseze acolo acţiunea viitorului ei roman, „Întîlnire cu moartea", „Moartea d-nei McGinty“, „După funeralii“ şi lista poate continua pînă la completarea ei cu „Pasagerul pentru Frankfurt“ — cel de-al 80-lea roman publicat o dată cu aniversarea a 80 de ani de viaţă. Titluri ca „10 negri mititei", „Cărţile pe masă“ — au constituit puncte culminante in cariera acestei strălucite scriitoare. In ambele romane întîlnim elemente din toate romanele specific americane de „serie neagră“. Asemenea lui Simenon, Agatha Christie păstrează în romanele sale un personaj principal, faimosul Hercule Poirot, un omuleţ caraghios cu cap în formă de ou, bătrânel şi cochet. El dispreţuieşte munca de rutină — identificarea făptaşului după amprentele digitale, de pildă, instrumentul său principal fiind întotdeauna „the little grey cells“ micile celule cenuşii, cu ajutorul cărora, din fotoliul său, străbate prin absurditatea detaşliilor pînă la detectarea adevărului. Analizînd romanele scriitoarei britanice, criticii nu au ajuns la concluzia că milioanele de cititori smulg din miinile librarilor cărţile Agathei Christie pentru stilul sau sintaxa lor. Atunci pentru ce o citim pe această „lady însetată de singe “ ? Pentru nemaipomenitele situaţii de mister, pentru omenescul, deşi pare paradoxal acest cuvînt pentru cit singe curge în romanele ei, pentru că pedepseşte vinovăţiile de care oamenii se lovesc adesea şi pentru care uneori Codul penal nu prevede pedepse. I. DUMITRESCU COMOARA DIN MW NEAGRA Istoria legendarei comori din Marea Neagră s-a născut o dată cu un episod puţin cunoscut din perioada războiului Crimea. In noiembrie 1854 naviga spre portul Balaklawa vasul britanic „Prințul", încărcat cu medicamente, mantale de iarnă şi 30 de barile de aur, bani pentru plata soldei ofiţerilor şi soldaţilor. Ajuns lingă Sevastopol, în dimineaţa zilei de 14 noiembrie, vasul a dispărut ca prin farmec, înghiţit fără urmă de un val gigantic. Presa vremii a publicat atunci declaraţiile unor martori oculari despre violenţa uraganului care a tîrlt in adîncuri o întreagă escadră: „furtuna luă atunci vasele, ridi- cîndu-le în aer ca pe simple coji de nucă". După război căutătorii de aur au început să se agite, imaginea barilelor de aur atrăgindu-i ca un magnet. Scafandri italieni, norvegieni, germani, americani au cercetat rînd pe rînd nisipul fin al mării. Prin 1900 tezaurul scufundat lingă Balakiawa devenise legendar, exagerîndu-se, bineînţeles, şi cantitatea de monede-aur. Ea ajunsese acum la 6 milioane de lirei... Vîlva creată în jurul comorii de pe fundul Mării Negre i-a făcut pe mulţi să se gîndească la cele mai năstruşnice modalităţi de a scoate din adîncuri metalul preţios. Una dintre ideile cu adevărat fantastice a fost şi aceea de a se închide rada portului Baklawa cu un dig, urmînd a se seca porţiunea unde s-ar afla vasul mult căutat... In 1922 o întîmplare readuce la ordinea zilei vestitul tezaur : un scafandru amator găseşte pe fundul mării cîteva piese de aur vechi de aproape un secol. In anul următor, o expediţie sovietică de scafandri găseşte cîteva epave de vase, nu şi enigmaticul tezaur... După aceasta, in 1927, îşi încearcă norocul şi japonezii care, găsind cîteva monede de aur ce au aparţinut tezaurului, îşi continuă temerara muncă din adîncuri. Atunci s-a întimplat însă un lucru ciudat. Corzile care-i legau pe scufundători au fost trase de cei din adîncuri, semnalizînd să fie scoşi urgent la suprafaţă. Reveniţi sus, oamenii erau îngroziţi. Ei au povestit că jos totul se zbătea. Că pămîntul se cutremura. Faptul s-a petrecut la 12 septembrie 1927, dimineaţa. Zece ore mai tirziu a avut loc catastrofalul cutremur de la Ialta ... După cutremur, japonezii au continuat exploatarea fundului mării, dar tezaurul n-a fost găsit . De atunci nu s-a mai auzit nimic despre epava „Prinţului" şi bogata lui încărcătură. Există supoziţia că englezii şi-ar fi recăpătat aurul pierdut, ■ca şi aceea că el s-ar mai afla încă pe fundul mării. MESCAICE cinogenezei nu poate fi rezolvată decit printr-o muncă minuţioasă molecular-biologică şi biochimică. Acesta este rezultatul la care a ajuns „Centrul german de cercetare a cancerului" din Heidelberg (Republica Federală a Germaniei) după un congres internaţional de oncologie de la Houston (S.U.A.). Ce-i drept, există însă astăzi sisteme mai noi şi mai exacte de analizare a carcinogenezei. Savanţii germani au înregistrat şi ei succese în acest domeniu, de exemplu prin folosirea ordinatoarelor la diagnosticare. Alte posibilităţi diagnostice le prezintă termografia, care este măsurată prin radierea căldurii existente în corp. Se ştie că dilema cercetării oncologice rezidă în faptul că o tumoare apare într-un moment în care nu poate fi recunoscută printr-un microscop electronic. Ceea ce acum cîţiva ani erau considerate drept prime simptome canceroase, s-a dovedit a nu fi adevăratul inceput. Din acest motiv, biologii și biochimiștii din lumea întreagă caută să elucideze, din punct de vedere biologic, „faza macroscopic mută" a cancerului. Dacă ar urma să aibă loc în Republica Federală a Germaniei analizele profilactice spre care se tinde, ar fi nevoie de 3000 de medici specialiști. DEPISTAREA CANCERULUI CU AJUTORUL TERMOGRAFIEI Heidelberg (DaD) - Nu există încă un medicament minune împotriva cancerului. Problema car- I. II. ANUL III. nr. 804 VRABIA - pasăre necunoscută ? Deşi sîntem atit de obişnuiţi cu vrabia, multe din caracteristicile şi obiceiurile ei ne rămîn necunoscute siau încă neexplicabile. Se ştie, bunăoară, că este gregară, adică trăieşte în grupuri compacte. Bucureştenii observă însă cu surprindere, de cîţiva ani, masa de mii de vrăbii care populează copacii din apropierea clădirii viitorului Teatru Naţional, pe Bulevardul Bălcescu. Nimeni nu-şi poate explica de ce se string tocmai acolo intr-un număr aşa mare, în anotimpul rece. După cîteva zboruri colective, se aşază pentru a-şi face somnul pe cei trei copaci, nu însă înainte de a ciripi vreme îndelungată, într-un cor asurzitor. Vrabia posedă o remarcabilă capacitate de imitare. Se petrec mereu asemenea scene : o vrabie găseşte o băltoacă de apă şi începe să se scalde, scuturînd din aripi şi ciripind. In clipele următoare, în acelaşi loc apar alte 15-20 de vrăbii sau chiar mai multe, care procedează aidoma. Spectacolul este interesant şi inedit în felul lui , dar explicaţia nu i-a fost încă găsită. S-a observat că vrăbiile din unele regiuni îşi fac cuibul în cuiburile bîtlanilor, berzelor, ba chiar ale şoimilor negri şi ale vulturilor. Se pare că această asociere este avantajoasă, mai ales atunci cînd pasărea care acordă azil vrabiei este periculoasă pentru duşmanii vrabiei. Vrăbiile se ataşează de asemenea cu plăcere de cuibul rîndunelelor. Toate aceste manifestări aduc a parazitism. Şi aceste cauze au rămas încă necunoscute. O altă curiozitate este numărul mai mare de masculi într-un grup de vrăbii. Se presupune că masculii se descurcă mai bine in lupta cu viaţa. Densitatea vrăbiilor pe suprafeţele urbane este mult superioară celei de la ţară. Explicaţia este căutată de specialişti în lipsa aproape completă a răpitoarelor la oraş, în bunăvoinţa oamenilor, absenţa insecticidelor. Majoritatea constatărilor efectuate în legătură cu vrăbiile sunt deocamdată însoţite de presupuneri ; ele mai trebuie cercetate pentru a li se da explicația necesară, în așa fel ca vrabia, această pasăre comună, să ne devină pe deplin cunoscută. Peisaj de pădure subterană în peștera Șugău din Valea Strîmbă.