Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-15 / nr. 741

Pag. 2 n NOTE Mlncarea ar fi fost poate bună, dar n-am avut cum s-o alegem. Pentru că lista de meniu era astfel în­tocmită, incit nici specia­listul specialiștilor în lim­ba păsărească n-ar fi pu­tut-o descifra. lată doar cîteva mostre, care consti­tuie tot atitea feluri de mîncare. Porcul cu faso­le cu pulpi; antricot de vacă cu smintrină; supă de mazele; ciorbă telemeş de porc; ciorbă ardeleană de cară; rasole de vacă cu creion; muşc tocat ste­­faniu; fasole cu piptură; guli viplut; omletă caşca­val; picat cu cenuşă . .. Am cerut în cele din urmă, mai mult împinşi de curiozitatea de a ve­dea ce ni se aduce, porcul cu fasole cu pulpi. Ni s-a adus o mîncare de fasole verde cu bucăţi de carne de porc. Am rămas uimiţi. Probabil că datorită unui cod secret la care nu pu­team ajunge noi, muritorii de rînd, ospătară s-a pu­tut descurca. Va crede cineva că totul e o glumă. In cazul aces­ta, acel cineva e rugat să meargă la restaurantul Harghita din Miercurea- Ciuc și să ceară lista de meniu din 13 iulie. Poate se va intilni acolo și cu cineva din conducerea O.C.L. V. AVRAM listă de „bucate“ Cum primim trilita CLUBUL „23 AUGUST“ DIN TOPLiţA (DIRECTORUL ŞI „MEMBRII COMISIEI“) N­E-AU TRIMIS O SCRISOARE... De la Topliţa ne-a ve­nit o scrisoare de răs­puns la un articol publi­cat în ziua de 9 mai („Club" doar cu numele?) Scrisoarea-replică este semnată de directorul Clubului „23 August“ — Kassay Carol şi de „mem­brii comisiei" (?!) - in­descifrabili! Un amănunt — corespondenţa poartă data de 3 iulie (la expe­diţie), 1969! Aşadar este vorba de o tîrzie explicaţie (nu-i mai spu­nem răspuns!) la o po­ziţie critică, combativă adoptată de ziar, expli­caţie care vine după două luni de la publica­rea articolului. Deci de la bun început plicul nu porneşte cu timbrul celor mai bune intenţii... Ti­tlul celor 6 pagini (3 scri­se de mină şi 3 cu ma­şinale scris) este: „Club e şi cu numele şi cu faptele!”. Şi directorul clubului (el e girantul corespondenţei) încear­că subtil să „întoarcă" opinia redactorului nos­tru, opinie clar formula­tă, din dorinţa de a în­drepta o situaţie nefi­rească în stilul de mun­că al clubului şi activiş­tilor săi, din dorinţa de a influenţa pozitiv cursul vieţii cultural-educative de masă de la U.E.I.L.­­Topliţa. Şi punct cu punct di­rectorul se explică, schi­ţînd (notaţi­­ cu atîta întîrziere!) justificări, pa­lide gesturi de contesta­re, cid lucrurile erau clare! In jurul datei de 9 mai, treburile nu mer­geau cum trebuie la Clu­bul „23 August", şi aşa se cuveneau privite cele semnalate în articol, şi nu ca acum să ni se „servească” un răspuns tardiv fără nici o consis­tenţă, şi mai ales fără un prea dezvoltat simţ de răspundere. Işi mai însuşeşte pe alocuri tova­răşul Kassay Carol criti­ca, dar numai în chestiu­nile de formă (ca redac­tarea scriptologică a unui plan de muncă), deşi ar­ticolul nostru insista asu­pra îndeplinirii unor ac­tivităţi concrete, cărora clubul nu le-a dat nici un conţinut, cum ar fi­­ constituirea brigăzii artis­tice, spaţiu­ necesar consultării publicaţiilor etc. Se critica în articol mania „reorganizării" la infinit a activităţii clubu­lui, prin care se acoperea de fapt o cronică inacti­vitate anterioară în pro­blemele de fond ale muncii politico-educative. Tovarăşul director şi „co­misia" ne oferă în supli­ment o statistică (ah, limbajul cifrelor goale!) a activităţilor pe trimes­trul al ll-lea, spre a contracara implicit veri­dicitatea celor relatate la vremea respectivă în articolul nostru! In pri­mul şi în primul rînd, repetăm, consemnările redactorului au apărut acum două luni, deci la începutul trimestrului II, şi la acea dată (la aceea şi nu la altele!) trebuia să se refere şi să-şi fa­că o eventuală autocriti­că directorul clubului împreună cu consiliul de conducere. Ne aruncă apoi, cu subînţeles cîte­­va acţiuni artistice spre a umple paginile motiva­ţiei, uitînd că viaţa unui club nu se rezumă nici pe departe la o brumă de programe de cîntece şi dansuri! De ce priviţi în special lucrurile mici, tovarăşi de la Clubul „23 August", şi uitaţi impe­rativele majore ale mun­cii culturale de masă? De ce nu priviţi critic realitatea în care vă complăceţi, faptul că nu aţi făcut cît trebuie şi mai ales ce trebuie în calitatea pe care o a­­veţî?! Vă pierdeţi în ar­tificii de logică (cum e povestea colaborării între „comisiile" clubului), şi nu vă însuşiţi tovărăşeşte sugestiile binevenite, dez­interesate, care vi se dau? Bine că spre fina­lul scrisorii vă mai do­moliţi pentru o clipă („Nu vrem să spunem că am făcut totul" — asta ar fi culmea !), dar de ce vă căinaţi mereu, în ioc să priviţi deschis lipsurile şi să militaţi pentru înlăturarea lor?! Vă mai comunicăm că vom poposi curînd la Topliţa spre a face, aşa cum probabil o doriţi (!), o analiză complexă a ac­tivităţii clubului. C. COSTIN HARGHITEI CALENDAR MIERCURI, 15 IULIE 1835 S-a născut medicul A. S. Marcovici., în­temeietorul învăţă­­mîntului de clinică medicală în Româ­nia. (m. 1886). 1859 S-a născut poetul D. Th. Neculuţă. (m. 1904) 1943 A murit Eugen Lo­­vinescu, critic, istoric şi teoretician literar. (n. 1881) 1945 A apărut ziarul „A­­părarea Patriei“ („Glasul Armatei"). 1922 A fost creat Partidul Comunist din Japo­nia. 1904 A murit scriitorul Anton Cehov. (n. 17 I. 1860) u­pța La margine de sat. Hainer Maria RHUe : AUGUSTE RODIN Rainer Maria Rilke, poet de profundă origi­nalitate, ceh prin origi­ne, universal prin ope­ră, a colindat meleagu­rile planetei, de la Mos­cova şi pînă dincolo de tulburătorul Iran. Autorul „Elegiilor din Duino”, preocupat în egală mă­sură de problemele crea­ţiei, ca şi de cele ale esteticii artei, a tipărit în afara poeziilor, eseuri, studii de artă. Secretar particular a lui Auguste Rodin, Rilke s-a apropiat de cel care avea să de­vină gigantul vremii sa­le, cu timiditate, cu do­rinţa de a înţelege mai întîi pentru sine secrete­le artei. Timiditatea lui Rilke are o explicaţie dincolo de cuvinte ca­re vehiculează noţiuni, dincolo de cîmpul ab­stract al înţelegerii. însuşi motto-ul care deschide această carte de eseuri o spune: „Scriitorii ac­ţionează prin cuvinte ... iar sculptorii prin fapte". Materia, această univer­sală forţă maternă, a fost pentru cel care avea să devină faima literaturilor germanice, marea taină, misterul care, o dată dezlegat, avea să-i în­lesnească pătrunderea lumii prin spirit, prin cunoaşterea de sine. Căci, înainte de toate, o­mul este materie univer­sală, supusă schimbărilor structurale, dominată de­­legi care trebuie des­cifrate. „Cele două eseuri a­­supra operei maestrului Porţii Infernului constituie studiul cel mai sensibil, mai înainte de a fi cel mai comprehensibil, asu­pra statuarului, un ade­vărat tratat de estetică..." zice Georges Grappe în prefaţa la Scrisorile lui Rilke către Rodin în 1929. Mai toţi biografii lui Ro­din şi Rilke menţionează faptul că poetul a lucrat la aceste două eseuri a­­proape zece ani. Informa­ţia în sine, şi nici dura­ta fizică a timpului, nu au în cazul acesta nici o însemnătate. Rilke ur­mărea durabilitatea ope­rei, forţa de fascinaţie pe care ea o putea transmite prin timp, o dată cu timpul. Măreţia lui Rodin, cu toată prie­tenia exemplară dintre sculptor şi poet, îi apa­re lui Rilke ca o mereu nouă faţetă a materiei care se desăvîrşeşte pe sine. Or, căutînd tainele, secretele acestei materii geniale, poetul şi este­ticianul trebuiau să se verifice în timp. Rilke nu face oficiu de propagan­dă culturală, nu scrie despre „maestrul său” la nivelul adjectivelor și al atributelor care puteau să-l numească pe Rodin genialul, gînditorul, crea­torul, il puteau fixa şi cataloga în cîmpul sculp­turii, dar nu puteau spune ce e, cum e el, cum e lumea gîndurilor sale, cum a ajuns la ca­pătul unui drum constru­ind el însuşi drumul. Rilke s-a aplecat asupra operei dăruită lumii de către Rodin cu sfiala ţă­ranului, cu credinţa mi­nunii şi a genialităţii şi, atunci cînd după opt ani de studii va scrie două fraze într-o singură zi, poetul din el, omul simplu şi înţelept care l-a vegheat pe estetician îi va zice „grăbeşte-te încet!". Şi asta nu dintr-o prudenţă exagerată ci, în primul rînd, din cau­za cultului pe care poe­tul îl avea faţă de Rodin. Tulburătoare eseuri! Fascinaţia pe care a sim­­ţit-o Rilke la începutul acestui veac se transmi­te cititorului în întregime, prin ideie şi melos, prin calitatea literară de ex­cepţie a textului. Versiu­nea românească a aces­tei cărţi aparţine lui Ra­du Albala şi Emil Manu. GEORGE BOITOR Viitorii meșteri mari MIERCURI, 15 IULIE PROGRAMUL I. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 O floare, o melodie. 13.45 Muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Muzică po­pulară. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascul­tători. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Din repertoriul clarinetistului Guţi Adolf. 16.30 Consultaţie juridică. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică po­pulară. 17.40 Transmisiuni sportive. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii lirice. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 23.00 Pentru magnetofo­nul dumneavoastră. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.30 Unda veselă. 14.03 Din cele mai cunoscute melodii populare. 14.30 Muzică­ uşoară. 14.55 Ştiin­ţa la zi. 15.30 Cîntă Johnny Dorelli. 15.40 Publici­tate. radio 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pagini din mu­zica de balet. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Melodii care străbat lumea. 17.35 Teatru serial. Tănase Scatiu, de Duiliu Zamfirescu. Seria a lll-a. Planuri. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Recitaluri Jacques Thibaud, Anton Dermota și Nicanor Zabaleta. 19.30 Meridia­ne lirice. 19.50 Noapte bună, copii . 20.00 Lieduri de Felicia Donceanu. 20.15 Teatru radiofonic. 21.50 Dansuri din operete. 22.00 Creaţia enesciană. Suita op. 3 nr. 1 pentru pian. 22.30 Paralele lirice. 23.05 Discuri rare. 23.30 Jazz. 24.00 Din creaţia vocală a lui Benjamin Britten. 0.40-1.00 Piese instrumentale. JOI, 16 IULIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 De la A la Z. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din ţă­rile socialiste. 11.30 Concertul pentru pian şi or­chestră de Jean Absil. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Stănescu. 12.15 Cîntece de Aurel Manolache. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 18.00 Deschiderea emi­siunii. Microavanpremiera. 18.05 Universal-Șotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Actualitatea în eco­nomie. Centralele industri­ale după un an de activi­tate. 19.15 Anunțuri-pu­­blicitate. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tele-cinemateca. Viva Villa. 22.05 Ora edi­torului. 22.30 Desene ani­mate. 22.40 Gala marilor interpreţi români. Elena Cernei. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închide­rea emisiunii. HARGHITEI Studioul Tg. Mureş MIERCURI, 15 IULIE 6.00-6.30 Emisiunea pentru crescătorii de ani­male. Muzică populară. 18.00-19.30 Cronica ac­tualităţii. Arii celebre - cîntăreţi celebri. Orizont economic: La Fabrica de cărămizi din Tg. Mureş. Cîntă taraful condus de Gondoş Alexandru. Lecturi radiofonice: D. Bădescu: Contesa. Melodii noi în fonoteca noastră. IMIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi­ta": Freddy şi cîntecul preriei, film germano­­iugoslav în culori, ci­nemascop. " ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homo­­rod" : Mireasa era în negru, film franco-italian în culori. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Bărbaţi în deplasare, film bulgar cinemascop. GHEORGHENI - Cinematograful „Forestierul" : Tigrul, film italian in culori. INTERZIS tinerilor sub 16 ani ! TOPLIțA - Cinematograful „Căliman" : Moll Flan­ders, film englez în culori, cinemascop. VLAHIJA - Cinematograful „Fierarul* : Pe urmele şoimului, film german în culori, cinemascop. BĂLAN - Cinematograful „Minerul" : Profesioniștii, film american în culori, cinemascop. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" : Marile va­canțe, film franco-italian în culori, cinemascop. BORSEC- Cinematograful „Borsec": Titanic vals, film românesc. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Urmă­rirea, film american. PRAID - Cinematograful „Praid" : Coplan işi asumă riscul, film francez. GALĂUŢAŞ - Cinematograful „Bradul" : Operaţiu­nea „Belgrad", film iugoslav. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roșu" : Colo­nia Lanfierii, film cehoslovaco-sovietic cinemascop. CIUMANI - Cinematograful „Cultural" : Vadul ia­dului, film maghiar. DITRĂU - Cinematograful „Mureșul" :Ultima dra­goste, film cehoslovac. FRUMOASA - Cinematograful „Sătesc" : Intre noi, film polonez. SINDOMINIC - Cinematograful „Sătesc": Căsătorie în stil grec, film grec. □ ANUL III, nr. 741 Consultaţie juridică SOCIALISTA A (1) Potrivit cu prevederile articolului 5 din Legea nr. 1/1970, privind organizarea disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, salariaţii sunt datori să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, să îndeplinească toate sarcinile de serviciu ce le revin în conformitate cu prevederile legale, contrac­tului de muncă și ale regulamentului de ordine interioară. Respectarea programului de lucru și folosirea integrală a timpului de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, constituie una din îndato­ririle de bază ale salariaţilor. Din examinarea acestui articol de lege rezultă că obligaţia de a respecta disciplina muncii în­seamnă respectarea tuturor prevederilor actelor normative care stabilesc obligaţiile generale şi spe­ciale ale salariaţilor. Dezvoltarea in mod planifi­cat a economiei şi asigurarea unei eficienţe spori­te întregii activităţi din întreprinderi, fac necesar ca toţi participanţii la procesul de muncă să res­pecte ordinea stabilită în desfăşurarea acestui pro­ces şi de a se supune dispoziţiilor date de orga­nele de conducere ale acestuia. Pentru realizarea disciplinei socialiste a muncii este necesar ca fiecare salariat să-şi îndeplineas­că în mod conştiincios îndatoririle de serviciu, să respecte normele care reglementează ra­portul de muncă şi să presteze o muncă de cali­tate, ritmică şi bine organizată. Disciplina muncii pretinde folosirea la maximum a zilei de muncă, lichidarea timpilor neproductivi și cultivarea unei asemenea atitudini care să ducă la o cit mai înaltă productivitate a muncii. Potrivit cu prevederile Hotărîrii C.C. al P.C.R. și ale H.C.M. nr. 1019 din 11 mai 1967, în vederea utilizării complete a timpului de lucru se interzice cu desăvîrşire scoaterea în timpul lucrului a sala­riaţilor şi a cadrelor de conducere pentru şedinţe, adunări, consfătuiri, activităţi culturale, sportive sau alte acţiuni cu caracter obştesc. Timpul de lucru în sensul legii este socotit din momentul în­ceperii efective a activităţii la locul de muncă, la maşină, instalaţie, agregat etc. pînă la încetarea lucrului la locul de muncă respectiv. Timpul pentru masă nu se include în durata timpului de lucru. Ora de începere şi de încheiere a programului de lucru din întreprinderi şi alte unităţi economice şi bugetare, precum şi ora la care se va acorda pauza se vor stabili de conducerea acestora, îm­preună cu comitetul sindicatului, ţinîndu-se seama de necesităţile producţiei, de organizarea lucrului în schimburi şi de alte criterii, în raport cu spe­cificul de muncă al fiecărei unităţi în parte. Regulile care asigură disciplina muncii şi con­tribuie în mod direct la formarea unei atitudini socialiste faţă de muncă, în fiecare unitate, sunt stabilite în regulamentele de ordine interioară, care în urma punerii în aplicare a Legii nr. 1/1970 trebuie refăcute de îndată, ținîndu-se sea­mă și de îndrumarul emis de Ministerul Muncii și Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicate­lor cu nr. 65.600 din 25 mai 1970. Obligativitatea întocmirii regulamentelor tip de ordine interioară rezultă și din prevederile art. 25 din Codul Muncii. Pe baza acestora, fiecare unita­te socialistă, întreprindere şi celelalte organizații economice și instituţii, de acord cu comitetul sin­dicatului, întocmește regulamentul de ordine inte­rioară. Proiectul regulamentului de ordine interioa­ră se va afişa în unitate în mod vizibil timp de 10 zile. In acest fel la întocmirea definitivă a re­gulamentului se va ţine seama şi de propunerile salariaţilor. După semnarea regulamentului de ordine interioară de către conducătorul unităţii şi de preşedintele comitetului sindicatului, conducerea unităţii va lua măsurile necesare pentru a-l aduce la cunoştinţa tuturor salariaţilor prin afişarea re­gulamentului la loc vizibil în secţii, sectoare, a­­teliere sau alte locuri de muncă. Regulamentul de ordine interioară intră în vigoare după 10 zile de la data semnării lui. Pînă la intrarea în vigoare a noilor regulamente de ordine interioară — care potrivit cu îndrumarul amintit trebuie întocmite cel mai tîrziu pînă la data de 26 septembrie 1970 — se aplică în continuare regulamentele în vigoa­re cu excepţia dispoziţiilor privind recompensele şi sancţiunile disciplinare, care se înlocuiesc cu pre­vederile corespunzătoare din Legea nr. 1/1970. KISS GAVRIL

Next