Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-08 / nr. 840
Pag. 2 MIHAIL SADOVEANU ÎN VALEA FRUMOASEI M-am întrebat adesea ce l-o fi determinat pe Sadoveanu să-şi aleagă loc de popas în Munţii Sebeşului, pe Valea Frumoasei, la Oaşa, unde şi-a durat cuib ca păsările pentru migraţii anuale şi unde şi-a localizat povestirile din mai multe cărţi. Şi dacă cineva se va abate prin aceste locuri fără să se uimească în faţa arămurilor meşteşugit înflorate din muzeul Sebeşului, sau să-şi piardă paşii printre atîtea vestigii romane, ori dacă nu va vedea cum cresc oalele din lut pe roţile din Sărdaşi; şi dacă nu se va opri în edenicul loc, prăbuşit între verdeaţa brazilor şi viile de pe dealul apus, satul în care de dinainte de 1.800 dinastia pictorilor pe sticlă Poenaru şi-au dat penelul din mină în mină pînă astăzi cînd Maria, ultimă descendentă, din a cincea generaţie a stirpei, pune cu evlavie, aurăria în rame, dîndu-i viaţă, acela va fi un om cu suflet sărac ! Iar cel care se va bucura de toate va zăbovi cu Mie Poenaru înţeleptul de 87 de ani, unul dintre pictorii pe sticlă cei mai mari ai neamului nostru dintotdeauna şi-i va asculta destăinuirile despre icoane şi despre Vlaicu, pe care l-a cunoscut în tinereţe, iar apoi, în solitudine va medita înconjurat de culorile icoanelor strinse cu migală într-un muzeu de familie. Şi urcînd în el alte daruri, îşi va continua drumul spre Sugag, satul montan al doinei şi cintecului din fluier, dar mai ales al lui Moş Cernat, meşterul neîntrecut în sculptarea furcilor, fluierelor, lingurilor, fuselor, căuşelor, pe care a lăsat semne de bijuterie. Un solomonar al locurilor mai există încă şi el poate fi dreapta călăuză celui ce arde cu adevărat să se lumineze. Este vestitul Ochi de Urs, personajul sadovenian, aievea în carne şi oase, cufundat încă în mit. In apropierea Bradului Strîmb, aplecat peste apa Sălanelor şi a Sebeşului, lîngă casa lui Sadoveanu de la Oasa, Ochi de Urs a prins patimă pentru rai şi tainele pădurilor. Numele său adevărat este Rudi Cernuta, cum îl întîlnim in alte scrieri sadoveniene. Cu el scriitorul a cutreierat cărările munţilor după vînat şi a bătut malurile rîurilor bogate în păstrăvi. Era o zi ploioasă de sfîrşit de iulie, grea de melancolii, cu cer lăsat peste brazi ca toamna, in faţa focului aţîţat cu lemn de brad, vorba lui Rudi Cernuta a început să curgă domoală . „Nu mai ştiu anul cînd l-am cunoscut pe Sadoveanu. Dar, de cînd a venit intîi, am fost împreună. La început el sta in Prigoara, la o casă de pădurari. Mai tîrziu, şi-a făcut casa pe care o vezi, la Bradu-Strîmb. Am fost cu el la pescuit şi la vînat prin toate locurile de aici în sus și în jos. Era un om tăcut. Rar scotea o vorbă. Dar avea suflet bun. Cu mine stătea mai mult de vorbă, să-i povestesc întîmplări pe care nu le știa. Şe mai sta cu ciobanii, cînd îi întîlnea, îi întreba cum trăiesc, pe unde au umblat.... Mie, pentru că aveam ochi buni şi vedeam vînatul înaintea lui pînă departe prin păduri mi-a spus Ochi de Urs şi m-a pus într-o carte. „Ca tine numai ursul ne vede", îmi zicea el. Lui Sadoveanu îi plăcea să pescuiască mai mult prin luncile astea, vara cînd venea cîte o lună, o lună şi jumătate. Pe la 10 dimineaţa, după ce venea de la pescuit, se apuca de scris. El ştia ce scria . .. Scria toată ziua la masa din curte sau la cea din pridvor. Scria şi se uita peste Bradu-Strimb în lunci. Scria şi privea. Nu vedea pe nimeni în jurul lui cînd scria. Nu-i deranja nimic. Uite, cînd era fata mea, Margareta, mică, el scria un pridvor. Ea avea cam trei ani şi soţia lui Sadoveanu o lua la ei să-i ţină de urît. Acum, fata a venit azi, a venit mîine, l-a văzut că scria şi nu scotea o vorbă, şi odată l-a întrebat: „Dumneata eşti surd şi mut, nu ştii vorbi ?" De atunci, cînd se întîlnea cu ea, totdeauna îi spunea: „Vezi că şi eu am limbă în gură?"... Şi a pus-o şi pe ea în carte ... De la Bucureşti îmi scria destul de des. îmi scria şi cînd urma să vină in timpul anului. Am avut multe scrisori de la Sadoveanu şi am avut multe poze cu el ... Mi le-au cerut unii oameni să scrie despre ele şi nu mi le-au dat înapoi. îmi pare tare rău... îmi erau aşa de dragi... Cînd a venit ultima oară la Oaşa, la Bradu- Strîmb, Sadoveanu era singur. Mi-a spus că la anul va veni cu soţia, dar n-a mai venit de loc, că s-a îmbolnăvit şi nu l-am mai văzut.. . NISTOR * * * * * * UN ŢĂRAN venit pentru prima dată la oraş priveşte nişte pijamale expuse şi îl întrebă pe vînzător: — Ce sînt astea ? — Pijamale. Se poartă noaptea. Doriţi una ? — Nu, mulţumesc. Eu noaptea nu mă duc nicăieri, dorm. EL — bătrîn, simte că nu mai are mult de trăit. Cheamă la căpătîiul său pe tînăra sa soţie şi îi spune : „Dragostea mea, sărmana mea, ce vei face după ce mor ?‘ EA — „Oh, m-am gînda eu la asta. O să-mi cumpăr o rochie maxi drăguţă de doliu cu un guleraş alb“. După o noapte de chef, un cetăţean se întoarce acasă pe trei cărări. îşi caută cu disperare cheia de la uşă. în sfirşit, scoate din buzunar o ţigară şi o bagă în broasca uşii. Degeaba. Scoate ţigara din broască, o contemplă, dă din cap, apoi îngînă : „Nemaipomenit! Se vede treaba că am turnat cheia !“ — BILETUL dv. este pentru München, iar trenul acesta merge la Nürnberg! — Si ! De ce nu spuneţi mecanicului locomotivei că circulă în direcţia inversă ? — CHELNER, mi s-au mai servit la viaţa mea fripturi de pui mult mai bune decit asta! — îmi pare rău, domnule, dar nu la noi! AUTOBUZUL este plin. Un călător se adresează unui tînăr de 16 ani care stătea pe scaun: — îţi dau 2 franci dacă cedezi locul doamnei! Tînărul primeşte oferta călătorului şi se adresează doamnei. — Poftiţi, luaţi loc. Femeia ezită un moment, apoi se aşează spunînd băiatului : — Jean, ai fost în stare să cedezi locul doar pentru 2 franci ? O FEMEIE intră într-o librărie şi îl întreabă pe vînzător : — Spuneţi-mi, vă rog, schimbaţi o carte cu defect ! — Fireşte. Ce defect aţi găsit ? — Nu-mi place sfîrşitul. TENTAŢIA pentru ... moda Gusturile devin pe zi ce trece, mai rafinate, mai pretenţioase. Dovadă concludentă in acest sens, a constituit-o recenta paradă a modei, prezentată la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, care a făcut sala neîncăpătoare. Această iniţiativă lăudabilă, gîndindu-ne la sprijinul dat clienţilor de aveni în contact direct cu noua linie a modei, aparţine U.C.E.C.O.O.M.-ului şi Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti. Cele 140 de modele prezentate în faţa spectatorilor, au reliefat cu prisosinţă priceperea cooperatorilor-croitori, arta desăvirşită de a intui modelele cele mai plăcute, aplaudate la scenă deschisă de cei prezenţi. S-a observat o combinaţie reuşită a miniului cu maxi, care a încîntat privirile multor spectatori. De asemenea, varietatea stofelor, din care au fost confecţionate costumele, nominalizînd pe cea de „Covasna", a dat un plus de reuşită acestei iniţiative. Cooperativele meşteşugăreşti „Oltul” din Miercurea-Ciuc, „Voinţa" din Odorheiu Secuiesc, „Străduinţa" din Cristuru Secuiesc, „Munca colectivă" Topliţa, „Lacu Roşu" Gheorgheni, prin reprezentanţii lor, au făcut o bună propagandă noilor modele de care dispun. Atît costumele pentru femei, cît şi cele bărbăteşti au demonstrat interesul manifestat de cooperativele meşteşugăreşti, de a fi mereu conectate la sursa noului. Fără îndoială, această paradă a modei care a polarizat curiozitatea multor cumpărători s-a bucurat de un succes remarcabil. Dar acest lucru constitue doar un prim pas spre împlinirea dorinţelor celor prezenţi. Fiindcă multe din modelele prezentate, vor fi căutate de clienţi, meşterilor creatori I® va reveni sarcina de a confecţiona cu acelaşi gust, cu acelaşi rafinament artistic, costumele solicitate. GH. CHIPER '-t'WVv *4$»« • -EriWtWl.'’ "■*, ' *V ------------Giuvaergiu al nestematelor folclorului ardelenesc, I Dumitru Sopon, se apropie cu căldură şi pătrundere de arabescurile sufleteşti ale genialului său ■ compozitor. Temperamentul, calităţile sale vocale, ii permit să redea cu autenticitate neasemuite-I le producţii populare şi cită bucurie, cită emoţie in fiece cintec descoperit .. pe o gură de rai" I a incomensurabilului spaţiu mioritic, cintec ce-l va include apoi cu grijă în repertoriul său. I Obişnuit să încarce atmosfera cu vitalitatea sa nativă, volubil, Dumitru Sopon rămîne tăcut şi meditativ în faţa a ceea ce venerează — producţia populară — o pastorală doinită tînguitor, ori un blid cu lut din degete şi braţe de oier. I I Cu cîtva timp în urmă,I am avut plăcuta ocazie să-l întîlnim. A.ţ^îff # I la cîteva întrebări : -Ştim că stagiunea acestui an a Filarmonicii de stat din Cluj, al cărei solist sinteţi, a început pe meleagurile judeţului Harghita cu spectacolul „Cîntă Cluju-n toată ţara" ! — Da, deschiderea stagiunii din acest an am făcut-o pe meleagurile frumosului dumneavoastră judeţ. Am dat spectacole Lela Gălăuţaş, Topliţa .. . Programul a cuprins cîntece populare, doine, jocuri, romanţe, momente vesele interpretate de maestrul Zeno Turdeanu. Cei aproximativ 25 de membri ai ansamblului s-au bucurat de o primire foarte călduroasă din partea publicului. Sunteţi, de-acum, uinul dintre cei mai cunoscuţi „truveri" ai cintecului popular, în speţă cel ardelenesc. Aţi însoţit ansambluri şi formaţii în străinătate, cu prilejul diferitelor evenimente culturale internaţionale. Aveţi o activitate bogată. Pînă în prezent „am" 6 discuri. Intenţionez să înregistrez un disc mare, cu 8 cîntece. Caut, cercetez, adaptez cîntece noi — noi pentru publicul larg, pentru că ele sînt cîntece bătrînești de cele mai multe ori, — cu care îmi reîmprospătez repertoriul. Trebuie să vă spun că uneori tehnica preluării cîntecelor este dificilă, pentru că multe și-au pierdut tematica. In plus, nu trebuie să te abaţi de la original. Cît priveşte spectacolele prezentate în străinătate, cea mai mare plăcere am avut-o însoţind ansamblul sindicatelor din Oradea cu spectacolul „Nunta de pe Crişuri", prezentat cu ocazia Festivalului internaţional de folclor de la Karl- Marxstadt - R.D.G. - unde am obţinut medalia de aur. Amintiri ? — La Plaven, tot în R.D.G., pe scena unei grădini de vară de 4.000 de locuri, arhiplină, au jucat 12 perechi de dansatori bihoreni. După spectacol directorul localului mi-a mărturisit că niciodată n-a avut asemenea emoţii Temperamentul şi voiciunea dansurilor interpretate au pus la o încercare nemaiîntîlnită sce- Cît pe ce să se deride atîtea bisări. Dar, în schimb. .. - Cînd v-aţi început cariera artistică ? in 15V»7, cînd am obide două ori consecutiv premiul I. pe armată. Atunci mi-am pus problema profesionalizării. - Alte preocupări în afara cintecului popular ? - Pe-aproape. Colecţionez obiecte de artă populară. Pentru mine este o mare plăcere să zăbovesc cîteva ceasuri în camera de acasă împodobită cu şterguri, blide vechi, şi, cu ajutorul soţiei, să le datăm. Poate vi se pare romantic, dar încerc să-mi închipui vremurile şi cade atunci. Cînd am meşteresc piese de mobilă populară. Mă bucură mult cînd întîlnesc oameni inimoşi, îndrăgostiţi de melodiile populare — şi-i întîlnesc peste tot pentru că fulnostru are ceva de care am pornit Şi la care ne întoarcem. întotdeauna. Turneul prin judeţul Harghita a fost o de bucurie, pentru mulţumesc. astfel care Discuţie consemnată P. MIRCEA UN RAPSOD AL CIMTECULUI DIN TRANSILVANIA na me ţinut. meni timp. doru la de HARGHITEI Calambururi geografice BAIA MARE — oraşul în care. . . te scalzi. BUŞTENI — staţiunea . . . lemnelor. CARAS — un peşte... într-o apă curgătoare. CAZANE — vase pentru fiert. .. Dunărea. CĂLĂRAŞI — oraşul. . . cavalcadei. CONSTANŢA — localitate cu nivel. .. staţionar. CORABIA — un oraş... plutitor. MARAMUREŞ — judeţul cu nume alcătuit din. . două cursuri de apă. MANGALIA — port... carbonifer. ROMAN — un oraş. . . imperiu. RETEZAT — masivul fără. . . vîrf. SCĂRIŞOARA — o masă de gheaţă. . . pe care te urci. GOLF — joc. geografic. Panoramic cinematografic „Omul de la Mancha", comedia muzicală pe care Jacques Brel a montat-o acum doi ani pe scena unui teatru parizian, va fi transpusă pe ecran. Cavalerul tristei figuri va fi interpretat de actorul american Gregory Peck. * Actorul Leonard Whiting, ales de Franco Zefirelli pentru rolul lui Romeo, va fi interpretul frumosului matador în ecranizarea „Arenelor sîngeroase”, celebrul roman al lui Blasco Ibanez. Misiunea lui Whiting nu este deloc uşoară, avînd în vedere că trebuie să învingă amintirile spectatorilor legate de Rudolf Valentino și Tyrone Power, predecesorii săi întru rol. * Regizorul Albert Leitz („Jeronimo" — cu Burt Lancaster) filmează acum „Nitro". El a declarat că va investi 2 milioane de dolari în acest film care abordează tema revoluției boliviene. Vedetele etalate de această peliculă sunt Raquel Welch și James Gardner. * Nelly Kaplan („Logodnica piratului”) a pus la punct ultimele amănunte ale scenariului viitorului său film „Colierul lui Ptyx”, ale cărui filmări vor începe în decembrie. Pelicula derulează aventura trăită de un modest anticar. Viaţa îşi schimbă cursul obișnuit cînd, într-o noapte, pe o stradă pustie, anticarul întîlnește o femeie. Nelly Kaplan speră să încredințeze lui Alain Delon rolul anticarului; Faye Dunaway va întruchipa femeia misterioasă. * Un roman al lui Jules Verne va face obiectul unui nou film; este vorba despre „Lumina de la capătul pămîntului" sub conducerea regizorului britanic Kevin Billington. Regizorul a sosit de curînd la Barcelona împreună cu protagonista filmului său, Samantha Eggar, pentru a începe filmările. * Intr-un centru comercial din Hamburg se va deschide în curînd „cinematograful de tip nou" — „Cinema Shop 2001". Sala, avînd 400 de locuri, se află într-o pasarelă suspendată peste o stradă. Spectatorii pot să mănînce, să bea și să fumeze, iar după spectacol au la dispoziție un ring de dans. Deasupra sălii sunt amenajate un bar și o farmacie. Cuvinte încrucişate ORIZONTAL: 1. Autorul „Rapsodiilor de toamnă" ; 2. Comparativ pentru culoarea codrului cu frunze ruginite — Se culeg toamna ; 3. Aşa cum devine vremea toamna, mai ales noaptea — „Zîna melopeelor, spaima florilor şi doamna cucurbitaceelor" ; 4. Vitejeşte — Instanţă ; 5. Sfîrşitul toamnei ! — Se redeschid o dată cu venirea toamnei (sing.) ; 6. Timpul, uneori, toamna, atunci cînd plouă şi se lasă frigul — începe să fie rece ! - Salt înainte ! ; 7. Nu face nimic — Horbota zilelor de toamnă ; 8. Rudă prin alianţă — Fructe de toamnă ; 9. Centru de informaţii I — In toiul unui meci ! — Para . 10. Prenume feminin — Poet clujean, autorul poeziei „Impresie de toamnă" (vol. „Focurile sacre") — De la o toamnă la alta (pi.) . 11. Zi însemnată din noiembrie — Jumătate roşu, jumătate mare I — Ajuns în toamna vieţii se spune că e bătrîn. 12. S-acoperă toamna, în parcuri, cu frunze-ngerenite - Toamna se dezbracă de mantia ei sărbătorească și acoperă pămîntul cu un covor galben-ruginiu. VERTICAL: 1. Culege toamna belşug de zile-muncă — Aşternută pe hîrtie ; 2. Din a timpului măsură - De toamnă ; 3. Linişte — Toamna le dezbracă de podoabele lor verzi şi-apoi gălbui (sing). — Cresc o dată cu ploile de toamnă ; 4. Starea unui corp afundat — Tei ! 5. Haină pentru moldoveni — Octombrie (abr.) — Ca murăturile care se prepară toamna ; 6. Rîu în Ghana — Cont curent ; 7. „Iţi mai aduci aminte, doamnă ?/ Era tîrziu şi era toamnă. . ." — Ploaie de toamnă ; 8. Aceea (pop.) — Eroina nuvelei „Ultima toamnă" de Fănuș Neagu - O scurtă evocare a trecutului ; 9. Formă de metamorfoză prin care trec unele insecte — A bubui ; 10. Canoe I — Grei de roade în fiecare toamnă (sing.) — Pe cerul de plumb al toamnei stau și prevestesc ploile ce vor veni (sing.) 11. începe o dată cu sfîrşitul toamnei — Ne bate o viaţă întreagă. Dicţionar: TIO. ADAM STOICA z I L E de T O A M IV UA Sticlă (concurînd cristalul) din zgură - iată o adevărată performanţă (brevetată !) a inginerilor NICOLAE TOLBARIU şi ŞERBAN VICTOR NEAGU de la Uzina de fier Vlăhiţa. ANUL III. nr 81 0 Ştiati că... NU CHIAR CA PASAREA FENIX Un ornitolog britanic a observat ciori cărora le place să-şi ardă penajul cînd aprinzi focul în preajma lor. Oare nu o observaţie asemănătoare, făcută în antichitate, a contribuit la făurirea legendei despre pasărea Fenix, care după cum se ştie, învie din propria ei cenuşă ? BOTANICA ŞI MATUSALEM Cel mai bătrîn arbore din lume se află în Australia. El este un macrozomier care a împlinit respectabila vîrstă de 12 milenii. In ciuda vîrstei, n-a crescut cine ştie ce înalt. Are abia şase metri înălţime. I LAPTE ... BLOC Oamenii de ştiinţă au făcut o experienţă interesantă: au congelat laptele proaspăt muls şi, timp de 3 ani şi jumătate, conservat la o temperatură joasă, sub forma unor blocuri ca de gheaţă, el şi-a păstrat gustul şi calităţile nutritive ca şi cum ar fi fost muls chiar atunci. CUI APARJINE FUNDUL MARII . Este o întrebare foarte controversată. Pentru ţinuturile de dincolo de platoul continental, statutul juridic al fundurilor marine nu cuprinde prevederi. Frontierelor terestre ale atlaselor noastre li se vor adăuga într-o zi frontiere submarine. Atunci cartografii vor avea mult de lucru ... DINTRE MARILE ORAŞE ALE LUMII densitatea cea mai mare pe km.p. respectiv 32.000 locuitori, aparţine Parisului. Urmează, in ordine, Tokio cu 16.000 locuitori pe km.p. şi New York cu 13.000 locuitori pe km.p. MAHMUDIA, UN NOU PORT AL JARII Apărut recent pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, portul Mahmudia a fost construit îndeosebi pentru transportul calcarului din apropierea portului la furnalele de la Galaţi. Primele ceamuri, încărcate cu calcar destinat combinatului siderurgic Galaţi au plecat în cursă în luna februarie 1970. Pînă la sfîrşitul acestui an vor fi expediate de la exploatarea de calcar de la Mahmudia, aproximativ 700.000 tone calcar. KUWEITUL este singura ţară din lume in care oriunde s-ar fora nu se dă de apă, ci numai de petrol. Alături de instalaţiile sale pentru distilarea apei de mare se află, din anul 1968, o mare instalaţie de desalinizare a apei marine. Este cea mai mare instalaţie de acest gen din lume. Ea furnizează zilnic Kuweitului 76 milioane litri apă potabilă — suficientă să satisfacă populaţia şi industria. F. ZÖLDI