Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-21 / nr. 851

ANUL III, nr 851 Elanul şi dăruirea - coordonate principale ale muncii cetăţenilor Lăsind în urmă, şopotul Bistricioarei, am urcat e­­gale spre comuna, situa­tă pe platforma unor înălţimi semeţe - Bilbor. In liniştea desăvîrşită a serii, care abia se lăsase, am străbătut drumurile co­munei. Peste tot am fost întîmpinaţi de nou, de buna gospodărire, care constituie o preocupare zilnică, a sătenilor din Bilbor. Ca in multe loca­lităţi ale judeţului nostru, rodnicia eforturilor de­­puse înseamnă milioane de lei, înseamnă noi o­­biective social-culturale care fac ca aceste locuri să prospere. Rememorăm cîteva secvenţe din mun­ca gospodarilor din Bil­­bor: în luna septembrie a anului trecut, toţi gos­podarii, s-au adunat pen­tru a stabili în perspec­tivă liniile principale, ca­re să le călăuzească pa­şii spre bunul mers al lu­crărilor de dezvoltare a comunei. Din mulţimea a­­dunată, mulţi şi-au ex­primat dorinţa, ca în cursul anului să-şi orien­teze acţiunile patriotice spre obiectivele principa­le. Astfel propunerile fă­cute vizau: construirea de drumuri, reparaţii de străzi şi trotuare, con­struirea p­e poduri şi po­deţe peste B­istriei­oara, amenajarea a două fin­­tîni cu apă minerală, a­­linierea de garduri, între­ţinerea de parcuri. Ce în­semna pentru cetăţenii Bilborului această anga­jare de perspectivă? O strădanie asiduă, o bună drămuire a muncii, mul­tă chibzuinţă în folosirea judicioasă a resurselor focale, organizarea tutu­ror acţiunilor in aşa fel, încît fiecare circumscrip­ţie să aibă obiective pre­cise. Transpunerea aces­tor propuneri în viaţă, impunea din partea con­siliului popular comunal o preocupare zilnică, pen­tru antrenarea cetăţeni­lor, participare efectivă la toate acţiunile, împreună cu deputaţii, s-a trecut la fapte, s-a în­tocmit un plan de per­spectivă care să cuprin­dă toate lucrările ce ur­mau a fi efectuate, apoi un alt plan pe obiective şi circumscripţii. Deputaţii din circumscripţiile elec­torale, au analizat posi­bilităţile existente pentru a definitiva planul de acţiune, în scopul stimu­lării eforturilor sătenilor, s-au iniţiat întreceri în­tre gospodării, străzi, circumscripţii. Roadele acestei pregătiri minu­ţioase, bine chibzuite, a uşurat munca bilboreni­­lor. Acum, cînd ora bi­lanţului a sosit, hărnicia, spiritul gospodăresc, munca învestită de-a lun­gul unui an întreg sunt pilduitoare. Angajamentul luat de a efectua lucrări în valoa­re de 150.000 a fost de­păşit, realizîndu-se obiec­tive edilitar-gospodăreşti, estimate la 162.000 lei. Am aruncat privirile pe agenda bilanţului, care valoric, pe obiective fi­zice, arată astfel: repara­ţii de străzi şi drumuri 30.000 lei, construiri de poduri şi podeţe 30.000 lei, amenajarea unor iz­voare de apă minerală — 10.000 lei, reparaţii de drumuri 25.000 lei etc. Sunt cîteva spicuiri, din multele lucrări efectuate. Dacă s-au făcut atîtea lucruri frumoase şi reali­tatea ne-a dovedit-o, un mare merit îi revine lui Petru Tamás, preşedinte­le consiliului popular co­munei. Fiu al acestor me­leaguri, el nu şi-a precu­peţit nici o clipă eforturi­le pentru ca înfăţişarea comunei să fie alta. L-am întîlnit şi noi, într-una din după-amiezile trecute şi l-am antrenat intr-o dis­cuţie care viza munca depusă de-a lungul unui an, precum şi acţiunile de perspectivă. — Ceea ce s-a înfăptu­it în comuna noastră - ne spunea tovarăşul Pe­tru Tamás, constituie ope­ra locuitorilor din Bilbor, care printr-o muncă asi­duă au reuşit să realize­ze lucruri frumoase. Cu toate greutăţile întîmpi­­nate în procurarea ma­terialelor, de care nu dispuneam, roadele mun­cii noastre se pot vedea. Cheia succeselor dobîn­­dite o constituie preocu­parea consiliului popular de mobilizare a fiecărui deputat, a fiecărui cetă­ţean la munca de bună gospodărire şi înfrumu­seţare a comunei, parti­ciparea însufleţită a săte­nilor din circumscripţiile electorale la acţiunile patriotice, analiza cu mi­nuţiozitate, periodică a celor înfăptuite. Sintetic vorbind toţi localnicii au fost animaţi de aceeaşi dorinţă: de a face totul pentru ca meleagurile natale să prospere. Dacă putem evidenţia pe cine­va? Aş consemna numele tuturor, dar mă rezum la cîţiva: deputaţii — Eugen Moraru, Aurelia Trif, Du­mitru Stan, Lukacs Petru, Petru Hingan, Lucreţia Stan, precum şi cetăţenii Vaier Stoica, Victoria Tarif, Elena Hîrlov, Gavril Cifu, Elena Vîlcan, Kovács Ga­­vril şi alţii. Hărnicia şi chibzuinţă în munca noa­stră şi-au spus cuvîntul. Suntem­ hotărîţi să mun­cim şi în continuare cu a­­celaşi elan, cu aceeaşi dăruire, fiindcă tocmai astfel de înfăptuiri ne dau satisfacţie deplină. Cuvintele omului din faţa noastră, condensau în ele hărnicia celor din Bilbor, concretizată în realizările întîlnite la fie­ce pas. Pe faţa lui înse­ninată, se putea desluşi aceeaşi dorinţă de a în­făptui noi lucrări. Pentru noul an angajamentul luat de cetăţenii din Bil­bor totalizează lucrări ce vor fi înfăptuite prin muncă patriotică, în va­loare de 172.000 lei. Din multe obiective înscrise pe agenda de lucru de perspectivă consemnăm: terminarea noului local de şcoală, unde vor fi e­­fectuate lucrări în valoa­re de 70.000 lei, con­strucţii şi amenajări de drumuri şi trotuare, con­struirea unui magazin u­­niversa­l, plantarea a pes­te 500 de arbori orna­mentali. Sunt doar cîteva din proiectele de per­spectivă, care fără îndo­ială, printr-o muncă plină de însufleţire, printr-o dăruire totală, vor fi transpuse în viaţă. GH CHIPER Din activitatea consiliilor populare Controlori pe C. F. R. (Urmare din pag. X) vorbele cu care se adre­sează oamenilor, cuvîntul „vă rog" ocupă un loc important. După ce trenul porneş­te din halta Mădăraş, a­­jungem cu controlul la un om urcat în staţia pre­cedentă. — Vă rog biletul la con­trol ! ii cere conductorul. Omul ne priveşte cu ochi vinovaţi şi nu răs­punde invitaţiei. — Aveţi bilet ? e între­bat din nou. — Da, bilbîie călătorul, dar e la cineva aflat intr­­un vagon, mai in urmă. — Să mergem acolo, e invitat Miklós Árpád, o­­mul fără bilet. Bănuim că e ceva în neregulă, citim asta în ochii cetăţeanului. Ajun­gem la trei oameni intr­­un vagon din urma tre­nului. — Dînşii sînt, ni-i indi­că Miklós Árpád. — Biletele d-voastră, vă rugăm. Cei trei şi cu Miklós Árpád se privesc scurt, se cotesc şi nu schiţează nici un gest, ci doar lasă privirile în pămînt, vino­vaţi. — Aveţi bilete ? insistă conductorul. Clatină din cap, a ne­gaţie. Ceea ce urmează e simplu şi firesc : li se în­tocmesc procese verbale. Notăm şi numele celorlalţi trei, Gábor Ludovic, Is­­toria Iosif şi Gábor Rupi. Am călătorit doar cu două trenuri ce trec prin Miercurea-Ciuc şi ne-au satisfăcut amabilitatea personalului de serviciu, politeţea lui, faptul că marea majoritate a cetă­ţenilor călătoresc cu abo­namente şi bilete în per­fectă ordine. Cazurile în­tîlnite, cele consemnate mai sus dovedesc însă că mai sunt cetăţeni care călătoresc cu trenurile în mod clandestin. A că­lători cu mijloacele de transport fără legitimaţie de călătorie, nu e altceva decit furt din avutul obş­tesc, al nostru, al tuturor. De aceea trebuie luate toate măsurile pentru îm­piedicarea acestor feno­mene, improprii societăţii noastre, caracterizate prin corectitudine şi cinste. Acest adevăr trebuie să-l înţeleagă toţi cetăţenii şi încălcarea lui nu înseam­nă altceva decit abateri de la legile ţării. Cuplul român Ilie Năs­­tase — Ion Ţiriac s-a ca­lificat în finala probei de dublu bărbaţi din cadrul turneului internaţional de tenis de la Wembley. In semifinale jucătorii ro­mâni au eliminat cu 6—2, 4—6, 6—2 perechea ame­ricană Clark Graebner — Cliff Richey. Lupta pentru calificarea în finală a fost deosebit de pasionantă fiind urmărită cu mare in­teres de spectatori. In setul decisiv tenismenii români au evoluat foarte bine, jocul lor precis ne­lăsind nici o speranţă va­loroşilor lor adversari. In finală Ilie Năstase şi Ion Ţiriac vor întîlni perechea Ken Rosewall (Australia) — Stan Smith (S.U.A.) în­vingătoare în semifinale cu 6—8, 6—3, 6—4 în fa­ţa perechii australiene Rod Laver — Roy Emerson. Proba de perechi din cadrul concursului inter­naţional de patinaj artis­tic de la Leningrad s-a încheiat cu victoria cu­plului sovietic Ludmila Smirnova — Andrei Surai­­kin, care au totalizat 187,2 puncte. Perechea română Le­ti­ț­­­a Păcuraru — Dan Săveanu ,a termi­nat concursul pe locul cinci cu 176,6 puncte. In proba masculină, după executarea figurilor impuse, pe primul loc se află sportivul sovietic Ser­­ghei Volkov cu 546,2 puncte. Concurenţii ro­mâni ocupă următoarele locuri : Octavian Goga — 10 (cu 392,4 puncte), Mir­­cea Ion — 11 (cu 380,3 puncte) şi Mihai Popescu - 14 (cu 333, 4 puncte). Turneul internaţional de baschet masculin (rezer­vat echipelor studenţeşti) de la Brno a fost cîşti­­gat de echipa Institutului tehnic din Brno, care în ultimul meci a învins cu scorul de 82-54 (39-21) formaţia Universităţii din Leipzig. Pe locul doi s-a clasat echipa Institutului politehnic din Leningrad învingătoare cu 74-58 (42-39) în faţa formaţiei Vaaz Brno. Sezonul internaţional de hochei pe gheaţă va fi inaugurat astăzi pe pa­tinoarul artificial din Par­cul sportiv „23 August" o­­­dată cu desfăşurarea me­ciului amical dintre echi­­pele României şi Poloniei. Jocul începe la ora 18. Revanşa se va disputa duminică la aceeaşi oră. Continuîndu-şi pregăti­rile în vederea intîlnirii cu echipa Belgiei (pro­gramată in cadrul Cam­pionatului european la 25 noiembrie la Brubes), selecţionata de fotbal a Danemarcei a susţinut un joc de verificare la Co­penhaga în compania formaţiei vest-germane F.C. Luebeck. După ce la pauză oaspeţii condu­ceau cu 1—0, în final sco­rul a fost egal : 1—1. Fot­baliştii vest-germani au deschis scorul în minutul 2 prin Stahl, gazdele e­­galînd prin Kristen în mi­nutul 84. Peste 15.000 de specta­tori au urmărit la An­­derlecht meciul interna­ţional amical de fotbal dintre echipele F.C. An­­derlecht şi Manchester City, organizat cu prilejul sărbătoririi cunoscutului internaţional belgian Ge­orges Heylens. Victoria a revenit fotbaliştilor bel­gieni cu scorul de 1-0 prin golul marcat de Nordhal în minutul 35. La Belgrad s-a disputat meciul dintre echipa lo­cală Partizan şi formaţia vest-germană T.T.C. Duis­burg, contînd pentru „Cu­ e­o­a­­ pa oraşelor tirguri" la te­nis de masă. Gazdele au terminat învingătoare cu scorul de 5-2 şi s-au ca­lificat pentru „sferturile" de finală ale competiţiei. Staţiile noastre de ra­dio vor transmite astăzi de la Cluj repriza a doua a meciului de handbal dintre echipele masculine ale României şi Iugosla­viei, din cadrul turneului dotat cu trofeul „Carpaţi Transmisia va începe în jurul orei 20,05 pe pro­gramul 1. Duminică în cadrul e­­misiunii „Sport şi muzică” de la ora 14,15 pe pro­gramul­ I, staţiile noastre de radio vor transmite as­pecte de la meciurile campionatului cat. A de fotbal. Cu începerea din jurul orei 20,50 se va transmite de la Cluj, re­priza a doua a jocului internaţional de handbal (masculin) dintre selec­ţionatele României şi R.D. Germane. Apemin Borsec , de aici pleacă cunoscuta apă minerală. LOTO Extragerea I­a : 1, 82, 2, 14, 7, 11, 30, 85, 52. Fond de premii : 553.120 lei. Extragerea a II-a : 66, 22, 42, 74, 88, 55, 76. Fond de premii : 498.395 lei. üli Mi­mi ***V ■* •/*»■ , V J Combinatul minier Bălan, se numără printre unităţile economice care obţin lună de lună realizări importante. Fotografia de faţă înfăţişează ieşirea din schimb a unei echipe de lucrători. Satisfacţia de pe feţe semnifică rodnicia muncii lor. La C.L.F. Odorheiu Secuiesc S-AU LUAT TOATE MĂSURILE PENTRU APROVIZIONAREA POPULAŢIEI In aceste zile de sfîrşit de toamnă, preocuparea de căpetenie a unităţilor de deservire a populaţiei este aprovizionarea de iar­nă, începută cu multe săptămîni în urmă. Cen­trele de legume şi fructe desfăşoară o activitate fe­brilă în vederea unei cit mai bune aprovizionări. Pe această temă, am avut recent o discuţie cu tova­răşul Geréb Francisc, şe­ful C.L.F. Odorheiu Secu­iesc.­­ Desigur, aproviziona­rea de iarnă a populaţiei este o activitate care, prin importanţa ei, implică o foarte metodică eşalonare a operaţiunilor.­­ Da. Prima măsură ca­­re ne-a preocupat a fost , asigurarea spaţiilor ne­cesare însilozării. La a­­ceastă oră, avem la dispo­ziţie şase pivniţe, încăpă­toare, care îndeplinesc toate condiţiile,­ destinate cartofilor şi fructelor. In plus, s-au amenajat, în cîmp liber, gropi ce şi-au primit deja cantităţile de rădăcinoase, cartofi, var­ză, ş.a.m.d.­­ Care sînt aceste canti­tăţi ? Le consideraţi sufi­ciente ? — Am terminat însiloza­­rea a 610 tone de cartofi, cea mai mare cantitate însilozată vreodată în a­­provizionarea municipiului nostru. Menţionez că am obţinut-o numai din sur­se locale. Din aceleaşi surse este în curs însilo­zarea a peste 180 de to­ne rădăcinoase, din care 12 tone pătrunjel. Totoda­tă, am obţinut din muta­ţie 3 tone de ţelină şi 30 de tone de ceapă uscată — mult solicitate în sezo­nul de iarnă. Am mai in­sit­o­zat 30 de tone de di­verse legume (sfeclă, ri­dichi, gulii) din surse lo­cale, precum şi peste 70 de tone de mere şi 4 tone pere , cantitate pe care o vom completa pină la o sută de tone, din muta­ţie.­­ In afara legumelor şi fructelor insilozate, mai sunt şi alte produse nece­sare populaţiei. „ Ne-am asigurat şi în această privinţă cu 42 to­ne fasole uscată, 12 tone mazăre decorticată, 40 de tone de conserve de legu­me şi fructe. Murăturile le avem asi­gurate prin C.L.F. Miercu­­rea-Ciuc. Astfel, până în prezent avem 5 vagoane de varză murată, două vagoane de gogonele, un vagon de castraveţi şi 5 tone de alte murături.­­ Nădăjduim că cifrele enumerate de dumnea­voastră sunt in măsură să mulţumească şi să le liniş­tească pe gospodine. De­sigur că toate acestea au necesitat eforturi conside­rabile. — Eforturile noastre s-au îndreptat în primul rînd pentru satisfacerea ne­­ ­­ voilor consumatorilor co­lectivi, în spaţiile lor de depozitare şi insilozare. Pot să spun că toţi con­sumatorii colectivi (canti­ne, spitale, şcoli ş.a.m.d.) sunt asiguraţi cu marfă, cantităţile au şi fost insi­lozate, iar cifrele pe ca­re le-am enumerat nu se referă la aceştia. Aş dori să mai adaug că vom mai primi însemnate cantităţi de nuci, varză, ceapă şi fructe, asigurind în felul acesta nevoile populaţiei, fără teama de a rămîne vreodată „descoperiţi" la produsele care fac obiec­tul activităţii noastre. Discuție consemnată de­­ M. POPA jaw tf. I Gestionară necinstită Nu de mult relatam in ziarul nostru cîteva mici şi mari afaceri care au dus la un serios prejudiciu ma­terial .în cadrul atelierului de croitorie al Coopera­tivei de consum Jeseni, iată că în acelaşi fel, cu a­­celeaşi­ metode, favorizate de aceeaşi lipsă de con­trol din partea conducerii, s-a produs un nou preju­diciu, de această dată la atelierul de tapițerie al Cooperativei de consum Sindominic. Gestionara a­­cestui atelier, Marton Magdalena, este cercetată de organele penale pentru o lipsă in gestiune echiva­lentă cu 47.884 lei. Cum s-a ajuns la aceasta ? In cadrul atelierului se confecţionau şi se reparau dormeze, fotolii, scaune. Banii proveniţii din vinzari şi reparaţii erau încasaţi de gestionară. Dar în loc să fie predaţi in întregime la casierie, o parte intrau în buzunarul Magdalenei Márton. Ea întocmea în schimb, fişe de calculare fictive, pe baza cărora justifica lucrul şi încasa salariul. Nimeni de la con­tabilitate sau din conducerea cooperativei nu mai ve­rifica justeţea acestor fişe. Mai grav este că în perioada cit a delapidat Már­ton Magdalena, s-au efectuat la atelier două inventa­re, unul in 1969, cu care ocazie s-a descoperit o lip­să de 2.900 lei şi unul la 13 aprilie 1970 cu rezulta­tul; 5.754 lei lipsă in gestiu­ne, dar totul s-a muşama­­lizat, gestionara răminînd pe mai departe în funcţie. Faptul dovedeşte că unii revizori de gestiune, ca şi unii oameni cu funcţii de răspundere din cadrul co­operativei au „ajutat-o" pe Marton Magdalena să totalizeze lipsa de 47.884 lei. De această dată cazul va constitui, sperăm, un semnal de alairmă pentru I.J.E.COOP. A. VASILE Pag. 3 Valorificarea superioară a masei lemnoase (Urmare din pag. 1) merate. Se consideră că anual se pot folosi aproxi­mativ 800 tone de talaj care pot înlocui aceeaşi cantitate de deşeuri lem­noase, care la rîndul lor pot primi utilizări superioa­re. Dacă ne gindim că preţul unei tone de talaj este de 8 lei, iar a­ unei tone de deşeuri de 210 lei, rezultă o economie netă de 202 lei/tonă, ceea ce echivalează cu economii anuale în sumă de 160.000 lei. Inginerul Szász ne-a mai vorbit şi de alte obiective mai apropiate — ca de e­xemplu îmbunătăţirea ca­lităţii foilor de uşi­­ şi mai îndepărtate care pre­ocupă cadrele tehnice din cadrul complexului, de i­­dei noi şi îndrăzneţe pe care au de gînd să le ma­terializeze. Ne-am convins că ceea ce s-a făcut şi ceea ce se va realiza de acum înainte constituie contribuţii de cea mai ma­re însemnătate la realiza­rea sarcinilor de producție, la înfăptuirea unuia din­tre cele mai importante o­­biective puse de partid in fața lucrătorilor din indus­tria forestieră : valorifica­rea superioară a masei lemnoase. MINIER BALAN angajează muncitori pentru munca in subteran Se asigură cea mai înaltă reţea d­e salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind intre 61^—114 lei post în funcţie de calificare şi stagiu îrn meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri : — de la 8— 181,;. pentru realizarea planului pes­te 100.5"/». —» 15"/« pentru cei ce locuiesc in cămine (conf. H.C.M. nr. 1053/1959). — 15"/» pentru munca de noapte. — 4—6"/« pentru conducerea formațiilor de lu­cru. Avantaje : — Echipament de protecție — Cazare gratuită in blocuri tic nefamili­şu (că­mine), cu instalaţii moderne şi încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, 3 mese 12,59 lei. —* Posibilităţi de calificare. — Pentru cei ce se întorc zilnic în familie se asigură transportul cu autobuze, plata unui abona­ment fiind de 30 lei luna. Cei interesaţi şi au vîrsta între 18—-45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă

Next