Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-18 / nr. 822
ANUL III. 1 1822 „REGINA APELOR MINERALE“ File vechi de monografie amintesc de o imagine idilică a bătrînului Borsec : pe drumuri şerpuitoare de munte înaintează cîteva căruţe trase de cai, purtînd în ele sticle de forme şi culori diferite cu inscripţia în limba germană : „Regina apelor minerale, Borsec". Sticlele pline se îndreptau în special spre Viena, spre împărăţie, ducînd pînă departe faima tămăduitoarelor ape captate din abundentele izvoare ale Borsecului. Imaginea de atunci s-a schimbat, dar faima acestor ape a rămas aceeaşi. Sticlele cu inscripţia Borsec străbat şi azi în lung şi-n loturneu, uneori ajungînd pînă m îndepărtatele meleaguri ale Orientului Mijlociu, în Turcia sau în Cipru, în Liban sau în America de Sud. Doar că astăzi condiţiile de captare, de îmbuteliere şi de transport sînt cu totul altele, infinit superioare, şi că la Borsec există o întreprindere, Apemin, care produce zilnic peste 300.000 de sticle cu apă minerală. Ce înseamnă această cifră, ne spune o simplă comparaţie cu 1952 cînd, într-un an întreg, nu se produceau nici 500.000 de sticle. Şi dacă mai amintim că în viitorul cincinal numărul sticlelor care vor părăsi anual întreprinderea va ajunge la aproape 200 de milioane, avem pe deplin imaginea unei unităţi industriale în plină dezvoltare. Cine n-a băut măcar o dată apă minerală de Borsec sau Harghita? Cine n-a preferat, la un şpriţ sau pur şi simplu pentru înviorare, răcoritoarea apă carbogazoasă din vestitele izvoare montane ale acestei staţiuni, sau din cele din alte localităţi, captate de celelalte secţii ale „Apemin - ului?! Mai puţini sunt cei ce ştiu cum ajunge ea în sticle care e procesul tehnologic prin care izvoarele sunt mutate în magazine şi în locuinţele noastre. Ne-am edificat asupra acestui lucru însoţindu-l prin întreprindere pe George Frîncuiescu, contabilul şef, unul dintre cei mai vechi şi mai preţuiţi salariaţi ai Apeminului. Imaginea e de natură să impresioneze prin modernitate şi ritm. Totul e purtat pe bandă rulantă, de la lăzile cu sticle goale descărcate din vagoane, pină la sticlele pline, capsate, etichetate şi ambalate în vederea transportului lor, în vagoane izoterme, pe calea ferată îngustă care, străbate munţii, de-a lungul pitoreştii Văi a Bistricioarei, care leagă Borsecul de Topliţa. Apa minerală e adusă prin conducte de la izvor pină la staţiile de îmbuteliere unde , dacă e cazul, î se adaugă acid carbonic pînă la 2,5 la sută — norma stas a fiecărei butelii. Condiţiile igienice de tratare şi îmbuteliere sînt desăvîrşite în laboratorul întreprinderii — o încăpere curată și ordonată ca orice laborator care se respectă — apa este analizată din toate punctele de vedere — urmărindu-se dacă stocul respectiv de sticle îmbuteliate este conform normelor chimice și medicale indicate. Se veghează în special ca apa minerală să nu aibă nici un colibacil, nici un microorganism dăunător omului. Controlul de calitate, organizat în aşa fel incit să nu-i scape nici cea mai mică defecţiune, este de asemenea, o garanţie a însuşirilor superioare a apei minerale de Borsec. De pe banda rulantă, sticlele intră în depozitul de spălare unde sunt supuse procesului de curăţire şi sterilicaire cu acid azotic, după care îşi continuă drumul spre compli- Reportaj publicitar ■cota maşină de îmbuteliere şi capsare. Etichetate şi introduse — tot automat — în lăzi, sunt purtate de banda rulantă spre depozitul de sticle pline sau direct spre vagoanele izoterme care le vor transporta la Topliţa. în hala de producţie, în depozite, ca şi în alte secţii ale întreprinderii, am întîlnit oameni care merită întreaga admiraţie pentru felul în care muncesc, pentru hărnicia şi grija faţă de calitate, de care dau dovadă. Colectivele conduse de Máthé Francisc, Ştefan Puşcaş, Tankó Dominic, şi Farkas Juliu sunt, în această privinţă, în fruntea tuturor. Lor li se datorează în primul rînd faptul că întreprinderea Apemin îşi realizează şi depăşeşte planul chiar şi atunci cînd se ivesc condiţii grele de lucru. Nu putem neglija, desigur, nici buna orientare, spiritul de disciplină şi de organizare al conducerii întreprinderii in frunte cu directorul ei, Kostandi Eugen, „omul ale cărui interese se confundă cu ale întreprinderii” — cum ni-l caracteriza un subaltern în timpul vizitei noastre. De la însoţitorul nostru, George Frîncuiescu, am aflat şi despre transformările prezente şi viitoare ale Arnemonului, despre perspectivele ce i se deschid graţie marilor investiţii alocate pentru dezvoltarea lui. Cele două linii tehnologice introduse anul acesta nu numai că au mărit producţia la 50 de milioane de sticle anual, dar permit şi o evaluare superioară a proprietăţilor apei de Borsec, sporirea indicilor ei de calitate, încăpătorul depozit construit în preajma gării din Topliţa va fi, de asemenea, un obiectiv ce va garanta operativitatea şi bunele condiţii ale transportului buteliilor. In prezent continuă la Borsec extinderea întreprinderii, între altele construinduse o largă rampă de descărcare a lăzilor cu sticle şi un nou drum de acces in unitate. Incepînd cu anul viitor, întreprinderea Apemin se va îmbogăţi cu noi secţii de îmbuteliere. La Sîncrăieni, alături de secţia existentă va mai funcţiona în curîrd încă una, iar la Tuşnad şi Mădăraş vor fi captate două puternice izvoare a căror apă minerală, cu nimic inferioară celei din alte izvoare, va fi valorificată industrial. — Producem din ce în ce mai mult - ne declara directorul întreprinderii. Dacă vom avea ambalaj suficient (pentru că, trebuie să vă spunem, actualmente problema ambalajului ne creează mari dificultăţi) nu va trece lună sau an în care să nu ne realizăm şi să nu ne depăşim planul. Hărnicia colectivului de salariaţi al Apeminului stă chezăşie acestei afirmaţii. Hărnicie vizibilă încă de la intrarea în întreprindere : Apeminul e una din unităţile cele mai ordonate şi mai bine întreţinute din judeţ. In interior — curăţenie şi ordine, în exterior — alei asfaltate, zone verzi, flori - toate construite prin munca patriotică a salariaţilor. La ieşirea din hala de producţie, mi-au atras atenţia nişte lăzi pline cu sticle, stivuite şi etichetate, gata pentru încărcarea in vagoane. Pe eticheta exterioară am citit: „Destinatar Joseph Zacharia, Famangusta, Cipru“. Era una dintre numeroasele comenzi speciale făcute de oameni din toate colțurile lumii, în modul cărora s-a instituit faima apei de Borsec — regina apelor minerale. V. AVRAM TOATE FORŢELE PENTRU GRĂBIREA LE! A fost o unitate fruntaşă... Despre Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş s-a vorbit şi s-a scris mult. Dar, de la o vreme încoace, prea puţine lucruri pozitive se pot spune despre activitatea consiliului ei de conducere şi a membrilor cooperatori. Sînt la Mărtiniş 320 de hectare rămase încă neînsămînţate, din cele 560 planificate în cadrul campaniei de toamnă. Mărtinişenii speră că ele vor fi pînă la urmă însămînţate, în pofida timpului capricios din a doua decadă a lunii octombrie. Dar cînd va veni ziua aceea, n-a putut să ne spună nimeni, nici preşedintele Mózes Ştefan, care în ziua vizitei noastre (16 octombrie) s-a dus undeva în pădure după lemne, pe cînd inginerul agronom Szabó Eugen colinda după săminţă de grîu la bazele de recepţie din jurul Odorheiului Secuiesc (asta operativitatea umblăm după săminţă cînd termenul iniţial prevăzut pentru terminarea integrală a însămînţărilor a trecut de 6 zile şi sînt încă de însămînţat 320 de hectare cu grîu I), iar secretarul comitetului comunal de partid nu era de găsit în localitate. In lipsa lor, ne-am adresat contabilului şef, Bencze Ştefan. Problema cea mai arzătoare la noi — ne-a spus dînsul — e stadiul îngrijorător de înapoiat al însămînţărilor. Şi, pentru că bănuiam de la început că alături de problema „cea mai arzătoare” vor mai apărea şi piltele, nu ne-am mirat cînd interlocutorul nostru ne-a spus că din cel® 50 de hectare cu cartofi rămase în cultură au mai rămas de recoltat cîteva hectare, iar culesul porumbului de pe cele 80 de hectare rămase în cultură nici n-a fost început. Credem că cele susmenţionate nu necesită comentarii în plus. Oricine poate să-şi dea seama că la Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş, datorită slabei organizări a muncii şi, nu în ultimă instanţă, unui insuficient spirit gospodăresc, treburile s-au suprapus, iar acum când timpul capricios de toamnă a ajuns să nu mai favorizeze desfăşurarea acestora, ele se află într-o situaţie îngrijorătoare. Asemenea delăsări pot fi explicate şi mai greu dacă ţinem cont de faptul că unitatea din Mărtiniş dispune de suficiente mijloace mecanizate (16 tractoare, 4 semănătoare), în a căror utilizare justă, consiliul de conducere al cooperativei nu prea a dat dovadă de chibzuinţă. Punem această situaţie în atenţia Direcţiei agricole judeţene, a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a tuturor factorilor răspunzători de coordonareaunor agricole I I. ARADEANU Produsele industriei nipone (Urmare din pag. I) tricotat, televizoare şi multe altele. Fineţea, perfecţiunea execuţiei produselor expuse evocă proverbiala minuţiozitate şi răbdare niponă. Complicatele relee ale aparaturii electronice, rulmenţii radiali cu bile ale căror dimensiuni se măsoară în cîţiva milimetri, vorbesc de la sine. Cu interes sunt cercetate de vizitatori vestitele motociclete „Honda 750-Four” de 67 cai-putere, care ating viteze pînă la 250 km/oră, ca şi radioemiţătoarele portative care încap cu uşurinţă în buzunarul unei haine, „mini-televizoarele", nu mai mari decît un aparat de radio portativ şi alte asemenea exponate. Fără îndoială că participarea Japoniei la prima ediţie a Tîrgului internaţional de la Bucureşti, contactele dintre specialiştii români şi niponi, confruntarea şi cunoaşterea reciprocă mai bună a posibilităţilor celor două ţări ca parteneri comerciali, adăugîndu-se relaţiilor economice românonipone de pînă acum, în continuă dezvoltare, vor fi utile pentru ambele părţi, îndreptăţind încrederea exprimată de domnul Shinzo Totaci : „Sîntem încredinţaţi că aceste relaţii se pot dezvolta în continuare, prin schimburi reciproce de produse de calitate şi printr-o viitoare cooperare tehnică, avînd în vedere că ambele noţiuni înregistrează o continuă dezvoltare industrială”. DUMINICA, 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13.15 Noutăţile săptămînii - muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Muzică uşoară de Sile Dinicu şi Aurel Giroveanu. 14.30 Muzică populară. 14.45 Sport şi muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică uşoară. 18.45 Cîndi Aurelia Fătu Răduţu. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La microfon Hugues Aufrny. 19.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 20.05 Teatru scurt. Analfabetul. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanţe cu Lizetta Chirculescu şi Traian Uilecan. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.05 Cine ştie cîştigă. 14.35 Albumul vocilor celebre: Elena Cernei şi Maria Lanza. 15.00 Drag mi-e jocul românesc. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Interpreţi şi amintiri - Mihail Arnăutu. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Revista literară radio. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Selecţiuni din opereta „Voievodul ţiganilor" de Johann Strauss. 19.05 Din cele mai îndrăgite romanţe. 19.25 Solişti şi orchestre de muzică uşoară: Paul Aranka, Isabela Janetti, Jean Păunescu, Lili Ivanova, Dan Spătarru, orchestrele Percy Faith, Klaus Wunderlich şi Electrecord. 21.30 Muzică de dans. 22.50 Recital Dorina Drăghici. LUNI, 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şiactualităţi. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Duete din opere româneşti. 12.00 Miniaturi distractive. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntece de ieri şi de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt. 15.00 Cîntece şi jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Arii din operete. 16.45 Transmisiune directă de la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Ion Bogza şi fluieraşul Dumitru Zamfira. 17.50 Poșta radio. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din comoara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pîslaru. 20.20 Argheziană. 20.30 Teatru radiofonic. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 10.15 Caravana fanteziei. 11.00 Muzică populară. 11.20 Arii din opere. 11.33 Refrene dragi. 12.15 Concert de prînz. 13.30 Rampa. 14.08 Cîntă Natalia Gliga şi Cornelia Baki. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 De toate pentru toţi. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Viaţa de concert a Capitalei. 17.00 Călătorie muzicală — muzică uşoară. 18.03 Jocuri populare. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.30 Curs de limba engleză. 18.50 - 365 de cîntece. 19.00 Revista şlagărelor. 19.30 O carte pe săptămînă. 20.00 O melodie... trei interpreţi. 20.10 Universitatea radio. 23.05 Opera „Crăiasa zînelor” de Purceii (fragmente). »,(ii mofii« HARGHITEI CALENDAR 18 OCTOMBRIE, 1970 1886 A murit medicul Gh. Polizu, membru de onoare al Academiei Române, care a contribuit la dezvoltarea literaturii medicale, (n. 1819). 1907 S-a născut scriitorul Mihail Sebastian. (m. 1945). 1920 incepe greva muncitorilor de la C.F.R., semnalul grevei generale care a cuprins întreaga ţară. (50 de ani). 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii şi şcolari. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal: Rapid - Universitatea Craiova (Divizia naţională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 14.15 Publicitate şi muzică. 14.30 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV, întoarcerea bărbaţilor. 20.20 Film artistic: Inspectorul general. 22.00 Interpreţi preferaţi de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI, 19 OCTOMBRIE In jurul orei 16.45 : Transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvintării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii. — Microavanpremiera. 18.05 Student la Politehnică. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunţuri-publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Punct și contrapunct. 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. DUMINICA, 18 OCTOMBRIE HARGHITEI O (Urmare din pag. 1) nu le putem face cu forţele noastre. Pe de altă parte sunt cazuri cînd piesele noi au defecte de fabricaţie, observate, în cele mai multe cazuri, numai în timpul funcţionării. Spre exemplu, un camion S.R.-211-Bucegi a fost primit nou cu blocul motor defect sau cămăşile cilindrilor de mult® ori sunt livrate cu defecte. Unitatea noastră a acordat o atenţie deosebită recuperării pieselor recondiţionabile, de multe ori chiar cu riscul de a prelungi doar cu puţin timp viaţa acestor piese şi, de ce să nu recunoaştem, cu depăşiri însemnate de manoperă. Astfel, s-a reuşit reutilizarea pieselor componente de la puntea din spate, axelor cu came, carcaselor, cutiilor de viteză etc. şi confecţionarea discurilor de ambreiaj, a unor piese de carburator, bucşe şi altele, în acţiunea de mobilizare a tuturor resurselor interne, pentru buna organizare a procesului de întreţinere şi exploatare, colectivele de muncă de la sectoarele Gheorgheni şi Topliţa au obţinut rezultate bune. Nu putem spune acelaşi lucru despre sectorul din Odorheiu Secuiesc, care lucrează sub posibilităţile sale, realizînd imobilizări inadmisibile de mari. Aceste eforturi ale noastre au uşurat parţial situaţia, dar n-au rezolvat-o. Considerăm că este necesar să acţionăm intens în viitor pentru a obţine o modificare radicală a acestor stări de lucruri. în primul rînd, va trebui să asigurăm îmbunătăţirea substanţială a calităţii lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, să perfecţionăm neîncetat pregătirea profesională a mecanicilor şi a conducătorilor auto, să obţinem dezvoltarea răspunderii acestora faţă de muncă, a atitudinii gospodăreşti faţă de autovehicule. Este cunoscut că, atît în ţara noastră, cit şi în străinătate au fost efectuate în ultimii ani o serie de studii şi cercetări d® specialitate, pentru stabilirea regimului optim de întreţinere şi reparaţii, precum şi cu privire la alegerea ciclurilor optime de exploatare pînă la casarea automobilelor. Normativele în vigoare sintetizează aceste rezultate şi stabilesc ciclurile de reparaţii, normele de casare etc. în unităţile cu specific de transport urmărirea coeficienţilor de utili zar® a parcului, a capacităţii, a parcursului mediu zilnic şi, în final, a productivităţii, trebuie să constituie preocupări zilnice, iar respectarea ciclurilor de reparaţii capitale asigură posibilitatea de încadrare în cheltuielile planificate. Desigur, acest lucru nu exclude avantajul rulării în continuare a maşinilor cu stare tehnică corespunzătoare. Necesitatea transportării unor cantităţi sporite de materiale, izvorîtă din ritmul rapid de dezvoltare a industriei noastre forestiere, ne obligă la o utilizare intensivă a parcului auto. Creşterea productivităţii prevăzută în planul cincinal pentru unitatea noastră este posibilă, prin introducerea lucrului în două schimburi, la 25 la sută din parc, în mod progresiv, lucru pe care-l vom realiza începînd cu anul 1971 . Practica a demonstrat că menţinerea în circulaţie a autovehiculelor cu norma efectuată şi obosite are efect negativ asupra indicatorilor tehnico-economici. Acest lucru se explică prin faptul că, în cazul maşinilor bune, procesul de întreţinere trebuie să se concretizeze în revizii şi remedieri preventive, iar la cele obosite se transformă în lucrări de reparaţii relativ costisitoare şi care determină imobilizări mai îndelungate. Concluzionînd asupra celor arătate, care sunt de fapt problemele noastre zilnice, putem afirma că în atelierele U.M.T.F. Miercurea-Ciuc sunt încă posibilităţi de reducere a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport şi a cheltuielilor de reparaţii, prin creşterea productivităţii, aprovizionarea ritmică cu piese şi materiale, respectarea ciclurilor de reparaţii şi de rulaj optim, asigurarea asistenţei tehnice superioare, ridicarea calificării şi specializării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, precum si prin extinderea in continuare a experienţei înaintate în activitatea de întreţinere şi reparaţii. Din preocupările noastre ■ I■■■ I HI IM ■■IMIMIHIMI Wt I m I miH IM IMIM Mi I ■£ Sport I HOCHEI DIVIZIA „A“ Prima manşă a campionatului diviziei „A” de hochei pe gheaţă a debutat ieri pe patinoarul „23 August" din Capitală, cu două partide la care au participat şi cele două echipe divizionara „A” din judeţul nostru. Partida inaugurală a campionatului, cea dintre ■ Dinamo Bucureşti şi Avîntul Gheorgheni a oferit o „surpriză" destul de amară iubitorilor de hochei din Gheorgheni. După mai bine de o repriză, în care oaspeţii au ţinut piept cu brio uneia din cele mai bune echipe de hochei din ţară, în repriza a treia jucătorii din Gheorgheni au fost făcuţi „şah jj mat” de dinamovişti, care în 20 de minute au în-scris nu mai puţin de 12 goluri. Scorul final de 20—1 (3—1, 5 0, 12—0), a fost sta- bilit de: Huţanu I (min. 10, 11, 36, 56), Florescu I (min. 10, 48, 53), Moiş (min. 47, 55, 60), Făgăraş II (min. 34, 58), Pană (min. 35, 48), Boldescu (min. 1, 35, 49), Tureanu (min. 39, 60), Costea (min. 19), şi Sgîncă (min. 44), pentru Dinamo şi Farkas (min. 12) , pentru Avîntul Gheorgheni. ] Iată formaţiile aliniate : Avîntul Gheorgheni - Szabó, Gergely, Kereső, Todor II, Lenért II, Todor I. György I, Kémenes II, Kémenes I, György II, Farkas , Szász, Csíki, Málnássy, Lénárt I. Dinamo — Dumitraș,Jiordan, Făgăraș, Sgîncă, Tursanu, Tone, Pană, Boljiulescu, Florescu, Mihăilescu, Moiş, Huţariu I, Costea, Bondaş, Axinte, Steinberg, Huţanu II. * Cea de-a doua partidă a fost mult mai dispu-j| ‘ată, oferind puţinilor spectatori prezenţi pe pati- j noar, un spectacol rar întrunit. A fost o partidă în care ambiţia, tinereţea şi dragostea faţă de acest frumos sport au avut un mare cuvînt de spus. | Lipsa de experienţă competiţională a unor jucători de la Avîntul Miercurea-Ciuc a fost suplinită, mai ales în ultima repriză, de o dăruire totală. După ce în prima repriză au fost conduşi cu 13—1, iar după două reprize cu 7-2, jucătorii de la Avîntul Miercurea-Ciuc, au izbutit în cea de-a treia repriză să ridice tribunele în picioare, mascînd, unul după altul 8 goluri, fără să primească vreunul,, iz-1 butind astfel să încheie partida la scorul de 10-7 în favoarea lor. Trebuie să menţionăm aici aportul, deosebit adus de jucătorii Basa şi Papp a căror îndelungată experienţă s-a făcut simţită în mod ■ deosebit. Ce aim mai putea adăuga ? Bravo băieţi ! - Bravo Puskás, care ai ştiut să insufli elevilor tăi, chiar şi în ultimele clipe, încrederea în victorie ! Au marcat: Csiszár (min. 9, 59), Jere (min. 36, 58), Ij Krausz (mim. 42, 51), Basa (min. 51, 59), Papp (min. 44), Oswóth (min. 49), respectiv Gáli (min. 1, 38), Kozón (mim. 14, 34), Texe (min. 39, 49) şi ötvös I (min. 18). Iată formaţiile: Avîntul Miercurea-Ciuc: Bogyán, Rus, Papp, Danei, Tamás, Endre, Fülöp, Basa, Balló, Jere, Baka, Krausz, Csiszár, Burján, Miklós, I Osvóth, Csedö. Agronomia Cluj: Roth, Köllö, Bor- | báth, Tamás, Tóth, Texe, Gáli, Sántha, Kozán, Imre | Ladislau, Ötvös, Erős. Azi la ora 10 se disputa partida Agronomia Cluj | - Avintul Gheorgheni. I 7. RÁZVÁN Pag. 3 — Hei, tovarăşu’, unde, unde ? — Păi, la dvr la expoziţie ! — Care expoziţie ? — Expoziţia cu vînzare a produselor executate de Cooperativa meşteşugărească „Oltul“ ! — Dar d-ta de unde ştii că aici ar fi expoziţie cu vînzare ? — Anunţul de pe geam, de-afară ... — E din primăvară ! — L-aţi lăsat acolo ? — L-am. Şi-l mai ţinem ! — ... ? Mai trebuie ş-atădată. Că se mai fac expoziţii. Dar, cu timpul. (Dialogul a avut loc între portar şi un cetăţean în holul Cooperativei meşteşugăreşti „Oltul" din Miercurea-Ciuc de pe strada Petöfi). N. ŞANDRU PROMISIUNE La Oficiul poştal din Topliţa se înregistrează, de o perioadă de timp, o acută lipsă de sugativă. Dacă te duci acolo şi scrii un mandat, sau efectuezi operaţiuni C.E.C., oficiantele te întreabă jenate : - N-aveţi sugativă ? Evident că nu, doar oamenii nu umblă cu sugativa în buzunar, lîngă pachetul de ţigări şi cutia de chibrite. Astfel că mulţi cetăţeni trebuie să aştepte să se usuce cerneala pe actele întocmite la oficiu. Un lucrător al ziarului nlastru a fost într-o zi acolo şi, văzînd această situaţie, a promis : Am să vă aduc nişte sugativă d® la Direcţia judeţeană a poştelor şi telecomunicaţiilor. Rindurile de faţă sunt o încercare — prima — în acest sens. T. BONDOR „serviţi... PRODUSELE NOASTRE ... tobă, friptură, mici, mititei etc.“ Acestea erau scrise pe ... „frontispiciul" frigiderului instalat în bufetul „Expres" din gara Topliţei. — Cu ce ne puteţi servi ? ne-am adresat vînzătorului. — Cu ... nimic. — Cum ? Și asta e ... produs culinar ? — E sau nu e, dar deocamdată acesta-i produsul ce-l avem. Cînd vom putea servi şi... produsele culinare ? Știe doar O.C.L. Topliţa ... GH. CHIPER ! — INIJIATIVA