Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-18 / nr. 822

ANUL III. 1 1822 „REGINA APELOR MINERALE“ File vechi de monogra­fie amintesc de o imagine idilică a bătrînului Bor­­sec : pe drumuri şerpui­toare de munte înaintează cîteva căruţe trase de cai, purtînd în ele sticle de forme şi culori diferite cu inscripţia în limba germa­nă : „Regina apelor mi­nerale, Borsec". Sticlele pline se îndreptau în spe­cial spre Viena, spre îm­părăţie, ducînd pînă de­parte faima tămăduitoare­lor ape captate din abun­dentele izvoare ale Borse­­cului. Imaginea de atunci s-a schimbat, dar faima acestor ape a rămas a­­ceeaşi. Sticlele cu in­scripţia Borsec străbat şi azi în lung şi-n lot­­urneu, uneori ajungînd pînă m îndepărtatele meleaguri ale Orientului Mijlociu, în Turcia sau în Cipru, în Liban sau în America de Sud. Doar că astăzi con­diţiile de captare, de îm­­bu­teliere şi de transport sînt cu totul altele, infinit superioare, şi că la Borsec există o întreprindere, A­­pemin, care produce zil­nic peste 300.000 de sticle cu apă minerală. Ce în­seamnă această cifră, ne spune o simplă compara­ţie cu 1952 cînd, într-un an întreg, nu se produ­ceau nici 500.000 de sticle. Şi dacă mai amintim că în viitorul cincinal numărul sticlelor care vor părăsi anual întreprinderea va ajunge la aproape 200 de milioane, avem pe deplin imaginea unei unităţi in­dustriale în plină dez­voltare. Cine n-a băut măcar o dată apă minerală de Borsec sau Harghita? Cine n-a preferat, la un şpriţ sau pur şi simplu pentru înviorare, răcori­­toarea apă carbogazoasă din vestitele izvoare mon­tane ale acestei staţiuni, sau din cele din alte lo­calităţi, captate de cele­lalte secţii ale „Apemin - ului?! Mai puţini sunt cei ce ştiu cum ajunge ea în sticle care e procesul tehnologic prin care iz­voarele sunt mutate în magazine şi în locuinţele noastre. Ne-am edificat a­­supra acestui lucru înso­­ţindu-l prin întreprindere pe George Frîncuiescu, contabilul şef, unul dintre cei mai vechi şi mai pre­ţuiţi salariaţi ai Apeminu­­lui. Imaginea e de natură să impresioneze prin mo­dernitate şi ritm. Totul e purtat pe bandă rulantă, de la lăzile cu sticle goale descărcate din vagoane, pină la sticlele pline, cap­sate, etichetate şi amba­late în vederea transportu­lui lor, în vagoane izoter­me, pe calea ferată îngus­tă care, străbate mun­ţii, de-a lungul pitoreştii Văi a Bistricioarei, care leagă Borsecul de Topliţa. Apa minerală e adusă prin conducte de la izvor pină la staţiile de îm­­buteliere unde , dacă e cazul, î se adaugă acid carbonic pînă la 2,5 la sută — nor­ma stas a fiecărei butelii. Condiţiile igienice de tra­tare şi îmbuteliere sînt desăvîrşite­ în laboratorul întreprinderii — o încăpere curată și ordonată ca ori­ce laborator care se res­pectă — apa este analiza­tă din toate punctele de vedere — urmărindu-se dacă stocul respectiv de sticle îmbuteliate este conform normelor chimice și medicale indicate. Se veghează în special ca apa minerală să nu aibă nici un colibacil, nici un microorganism dăunător omului. Controlul de cali­tate, organizat în aşa fel incit să nu-i scape nici cea mai mică defecţiune, este de asemenea, o ga­ranţie a însuşirilor supe­rioare a apei minerale de Borsec. De pe banda rulantă, sticlele intră în depozitul de spălare unde sunt su­puse procesului de cură­ţire şi sterilicaire cu acid azotic, după care îşi con­tinuă drumul spre compli- Reportaj publicitar ■cota maşină de îmbuteli­ere şi capsare. Etichetate şi introduse — tot automat — în lăzi, sunt purtate de banda rulantă spre depo­zitul de sticle pline sau direct spre vagoanele i­­zoterme care le vor trans­porta la Topliţa. în hala de produc­ţie, în depozite, ca şi în alte secţii ale între­prinderii, am întîlnit oa­meni care merită întreaga admiraţie pentru felul în care muncesc, pentru hăr­nicia şi grija faţă de ca­litate, de care dau dova­dă. Colectivele conduse de Máthé Francisc, Ştefan Puşcaş, Tankó Dominic, şi Farkas Juliu sunt, în a­­ceastă privinţă, în fruntea tuturor. Lor li se datorea­ză în primul rînd faptul că întreprinderea Apemin îşi realizează şi depăşeşte planul chiar şi atunci cînd se ivesc condiţii grele de lucru. Nu putem neglija, desigur, nici buna orien­tare, spiritul de disciplină şi de organizare al con­ducerii întreprinderii in frunte cu directorul ei, Kostandi Eugen, „omul ale cărui interese se con­fundă cu ale întreprinde­rii” — cum ni-l caracte­riza un subaltern în tim­pul vizitei noastre. De la însoţitorul nostru, George Frîncuiescu, am a­­flat şi despre transformă­rile prezente şi viitoare ale Arnemonului, despre per­spectivele ce i se deschid graţie marilor investiţii alocate pentru dezvolta­rea lui. Cele două linii tehnologice introduse a­­nul acesta nu numai că au mărit producţia la 50 de milioane de sticle a­­nual, dar permit şi o eva­luare superioară a proprie­tăţilor apei de Borsec, sporirea indicilor ei de ca­litate, încăpătorul depozit construit în preajma gării din Topliţa va fi, de ase­­menea, un obiectiv ce va garanta operativitatea şi bunele condiţii ale trans­portului buteliilor. In pre­zent continuă la Borsec extinderea întreprinderii, între altele construindu­­se o largă rampă de des­cărcare a lăzilor cu sticle şi un nou drum de acces in unitate. Incepînd cu anul viitor, întreprinderea Apemin se va îmbogăţi cu noi secţii de îmbuteliere. La Sîncră­­ieni, alături de secţia existentă va mai funcţiona în curîr­d încă una, iar la Tuşnad şi Mădăraş vor fi captate două puternice izvoare a căror apă mine­rală, cu nimic inferioară celei din alte izvoare, va fi valorificată industrial. — Producem din ce în ce mai mult - ne declara directorul întreprinderii. Dacă vom avea ambalaj suficient (pentru că, tre­buie să vă spunem, actu­almente problema amba­lajului ne creează mari di­ficultăţi) nu va trece lună sau an în care să nu ne realizăm şi să nu ne depăşim planul. Hărnicia colectivului de salariaţi al Apeminului stă chezăşie acestei afir­maţii. Hărnicie vizibilă încă de la intrarea în întreprindere : Apeminul e una din unităţile cele mai ordonate şi mai bine în­treţinute din judeţ. In in­terior — curăţenie şi or­dine, în exterior — alei asfaltate, zone verzi, flori - toate construite prin munca patriotică a sala­riaţilor. La ieşirea din hala de producţie, mi-au atras a­­tenţia nişte lăzi pline cu sticle, stivuite şi etichetate, gata pentru încărcarea in vagoane. Pe eticheta ex­terioară am citit: „Desti­natar Joseph Zacharia, Famangusta, Cipru“. Era una dintre numeroasele comenzi speciale făcute de oameni din toate col­țurile lumii, în m­odul că­rora s-a instituit faima a­­pei de Borsec — regina apelor minerale. V. AVRAM TOATE FORŢELE PENTRU GRĂBIREA L­E! A fost o unitate fruntaşă... Despre Cooperativa a­­gricolă de producţie din Mărtiniş s-a vorbit şi s-a scris mult. Dar, de la o vreme încoace, prea puţi­ne lucruri pozitive se pot spune despre activitatea consiliului ei de conduce­re şi a membrilor coope­ratori. Sînt la Mărtiniş 320 de hectare rămase încă ne­­însămînţate, din cele 560 planificate în cadrul cam­paniei de toamnă. Măr­­tinişenii speră că ele vor fi pînă la urmă însămîn­­ţate, în pofida timpului capricios din a doua de­cadă a lunii octombrie. Dar cînd va veni ziua a­­ceea, n-a putut să ne spu­nă nimeni, nici preşedin­tele Mózes Ştefan, care în ziua vizitei noastre (16 octombrie) s-a dus unde­va în pădure după lemne, pe cînd inginerul agronom Szabó Eugen colinda du­pă săminţă de grîu la ba­zele de recepţie din ju­rul Odorheiului Secuiesc (asta operativitate­a um­blăm după săminţă cînd termenul iniţial prevăzut pentru terminarea inte­grală a însămînţărilor a trecut de 6 zile şi sînt în­că de însămînţat 320 de hectare cu grîu I), iar se­cretarul comitetului comu­nal de partid nu era de găsit în localitate. In lipsa lor, ne-am a­­dresat contabilului şef, Bencze Ştefan.­­ Problema cea mai ar­zătoare la noi — ne-a spus dînsul — e stadiul îngrijorător de înapoiat al însămînţărilor. Şi, pentru că bănuiam de la început că alături de problema „cea mai arzătoare” vor mai apă­rea şi piltele, nu ne-am mirat cînd interlocutorul nostru ne-a spus că din cel® 50 de hectare cu car­tofi rămase în cultură au mai rămas de recoltat cî­teva hectare, iar culesul porumbului de pe cele 80 de hectare rămase în cul­tură nici n-a fost început. Credem că cele sus­menţionate nu necesită comentarii în plus. Orici­ne poate să-şi dea seama că la Cooperativa agrico­lă de producţie din Măr­tiniş, datorită slabei orga­nizări a muncii şi, nu în ultimă instanţă, unui insu­ficient spirit gospodăresc, treburile s-au suprapus, iar acum când timpul ca­pricios de toamnă a ajuns să nu mai favorizeze des­făşurarea acestora, ele se află într-o situaţie îngri­jorătoare. Asemenea delăsări pot fi explicate şi mai greu dacă ţinem cont de fap­tul că unitatea din Mărti­niş dispune de suficiente mijloace mecanizate (16 tractoare, 4 semănătoare), în a căror utilizare justă, consiliul de conducere al cooperativei nu prea a dat dovadă de chibzuinţă. Punem această situaţie în atenţia Direcţiei agri­cole judeţene, a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a tuturor factorilor răspun­zători de coordonarea­­u­­­n­or agricole I I. ARADEANU Produsele industriei nipone (Urmare din pag. I) tricotat, televizoare şi multe altele. Fineţea, perfecţiunea execuţiei produselor ex­puse evocă proverbiala minuţiozitate şi răbdare niponă. Complicatele re­lee ale aparaturii electro­nice, rulmenţii radiali cu bile ale căror dimensiuni se măsoară în cîţiva mi­limetri, vorbesc de la si­ne. Cu interes sunt cerce­tate de vizitatori vestite­le motociclete „Honda 750-Four” de 67 cai-pute­re, care ating viteze pînă la 250 km/oră, ca şi ra­­dioemiţătoarele portative care încap cu uşurinţă în buzunarul unei haine, „mini-televizoarele", nu mai mari decît un aparat de radio portativ şi alte asemenea exponate. Fără îndoială că parti­ciparea Japoniei la prima ediţie a Tîrgului interna­ţional de la Bucureşti, contactele dintre specia­liştii români şi niponi, con­fruntarea şi cunoaşterea reciprocă mai bună a posibilităţilor celor două ţări ca parteneri comer­ciali, adăugîndu-se rela­ţiilor economice româno­­nipone de pînă acum, în continuă dezvoltare, vor fi utile pentru a­m­be­le părţi, îndreptăţind în­crederea exprimată de domnul Shinzo Totaci : „Sîntem încredinţaţi că aceste relaţii se pot dez­volta în continuare, prin schimburi reciproce de produse de calitate şi printr-o viitoare coope­rare tehnică, avînd în vedere că ambele noţiuni înregistrează o continuă dezvoltare industrială”. DUMINICA, 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13.15 Noutăţile săptă­­mînii - muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Muzică uşoară de Sile Dinicu şi Aurel Girovea­­nu. 14.30 Muzică popu­lară. 14.45 Sport şi muzi­că. 17.15 Caravana fan­teziei. 18.00 Concert de muzică uşoa­ră. 18.45 Cîn­­d­i Aurelia Fătu Răduţu. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La microfon Hugues Au­­frny. 19.30 Orchestra de muzică populară a Radio­­televiziunii. 20.05 Teatru scurt. Analfabetul. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanţe cu Lizetta Chirculescu şi Traian Ui­­lecan. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 0.03-5.00 Estra­da nocturnă. PROGRAMUL II 14.05 Cine ştie cîştigă. 14.35 Albumul vocilor ce­lebre: Elena Cernei şi Maria Lanza. 15.00 Drag mi-e jocul românesc. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Interpreţi şi amintiri - Mihail Arnăutu. 17.00 Al­manah sonor. 18.00 Revis­ta literară radio. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Selecţiuni din opereta „Voievodul ţiganilor" de Johann Strauss. 19.05 Din cele mai îndrăgite roman­ţe. 19.25 Solişti şi orches­tre de muzică uşoară: Paul Aranka, Isabela Ja­­netti, Jean Păunescu, Lili Ivanova, Dan Spătarru, or­chestrele Percy Faith, Klaus Wunderlich şi Elec­­trecord. 21.30 Muzică de dans. 22.50 Recital Dori­na Drăghici. LUNI, 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimi­neţii. 6.05—9.30 Muzică şi­­actualităţi. 9.30 Revista li­terară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Duete din opere româ­neşti. 12.00 Miniaturi dis­tractive. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu me­lodia populară şi inter­pretul preferat. 13.00 Ra­diojurnal. 13.22 Cîntece de ieri şi de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt. 15.00 Cîntece şi jocuri populare. 16.00 Ra­diojurnal. 16.20 Arii din operete. 16.45 Transmisiu­ne directă de la New York. 17.05 Antena tine­retului. 17.30 Cîntă Ion Bogza şi fluieraşul Du­mitru Zamfira. 17.50 Poșta radio. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gaze­ta radio. 19.30 Din co­moara folclorului nostru.­ 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Marga­reta Pîslaru. 20.20 Arghe­ziană. 20.30 Teatru radio­fonic. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Meri­diane melodii. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte. 10.15 Caravana fanteziei. 11.00 Muzică populară. 11.20 Arii din opere. 11.33 Refrene dragi. 12.15 Con­cert de prînz. 13.30 Ram­pa. 14.08 Cîntă Natalia Gliga şi Cornelia Baki. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 De toate pentru toţi. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Viaţa de concert a Ca­pitalei. 17.00 Călătorie muzicală — muzică uşoa­ră. 18.03 Jocuri populare. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.30 Curs de limba engleză. 18.50 - 365 de cîntece. 19.00 Revista şlagărelor. 19.30 O carte pe săptă­­mînă. 20.00 O melodie... trei interpreţi. 20.10 Uni­versitatea radio. 23.05 Opera „Crăiasa zînelor” de Purceii (fragmente). »,(ii mofii« HARGHITEI CALENDAR 18 OCTOMBRIE, 1970 1886 A murit medicul Gh. Polizu, membru de onoare al Academiei Române, care a con­tribuit la dezvoltarea literaturii medicale, (n. 1819). 1907 S-a născut scriitorul Mihail Sebastian. (m. 1945). 1920 incepe greva mun­citorilor de la C.F.R., semnalul grevei ge­nerale care a cu­prins întreaga ţară. (50 de ani). 9.00 Deschiderea emi­siunii. Matineu duminical pentru copii şi şcolari. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal: Rapid - Universi­tatea Craiova (Divizia na­ţională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 14.15 Publicitate şi muzi­că. 14.30 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.30 Pati­naj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurna­lul de seară. 20.00 Repor­taj TV, întoarcerea băr­baţilor. 20.20 Film artistic: Inspectorul general. 22.00 Interpreţi preferaţi de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI, 19 OCTOMBRIE In jurul orei 16.45 : Transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvintării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emi­siunii. — Microavanpre­­miera. 18.05 Student la Politehnică. 19.00 Actuali­tatea în economie. 19.15 Anunţuri-publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Punct și contrapunct. 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Tele­­glob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. DUMINICA, 18 OCTOMBRIE HARGHITEI O (Urmare din pag. 1) nu le putem face cu for­ţele noastre. Pe de altă parte sunt cazuri cînd pie­sele noi au defecte de fa­bricaţie, observate, în cele mai multe cazuri, nu­mai în timpul funcţionă­rii. Spre exemplu, un ca­mion S.R.-211-Bucegi a fost primit nou cu blocul motor defect sau cămăşile cilindrilor de mult® ori sunt livrate cu defecte. U­­nitatea noastră a acordat o atenţie deosebită recu­perării pieselor recondiţio­­nabile, de multe ori chiar cu riscul de a prelungi doar cu puţin timp viaţa acestor piese şi, de ce să nu recunoaştem, cu de­păşiri însemnate de mano­peră. Astfel, s-a reuşit re­­utilizarea pieselor compo­nente de la puntea din spate, axelor cu came, carcaselor, cutiilor de vi­teză etc. şi confecţiona­rea discurilor de ambreiaj, a unor piese de carbura­tor, bucşe şi altele, în acţiunea de mobili­zare a tuturor resurselor interne, pentru buna or­ganizare a procesului de întreţinere şi exploatare, colectivele de muncă de la sectoarele Gheorgheni şi Topliţa au obţinut rezul­tate bune. Nu putem spu­ne acelaşi lucru despre sectorul din Odorheiu Se­cuiesc, care lucrează sub posibilităţile sale, realizînd imobilizări inadmisibile de mari. Aceste eforturi ale noas­tre au uşurat parţial si­tuaţia, dar n-au rezolvat-o. Considerăm că este ne­cesar să acţionăm intens în viitor pentru a obţine o modificare radicală a acestor stări de lucruri. în primul rînd, va trebui să asigurăm îmbunătăţirea substanţială a calităţ­ii lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, să perfecţionăm neîncetat pregătirea pro­fesională a mecanicilor şi a conducătorilor auto, să obţinem dezvoltarea răspunderii acestora faţă de muncă, a atitudinii gospodăreşti faţă de au­tovehicule. Este cunoscut că, atît în ţara noastră, cit şi în străinătate au fost efec­tuate în ultimii ani o se­rie de studii şi cercetări d® specialitate, pentru sta­bilirea regimului optim de întreţinere şi reparaţii, precum şi cu privire la a­legerea ciclurilor optime de exploatare pînă la ca­sarea automobilelor. Nor­mativele în vigoare sin­tetizează aceste rezultate şi stabilesc ciclurile de reparaţii, normele de ca­sare etc. în unităţile cu specific de transport ur­mărirea coeficienţilor de utili zar® a parcului, a ca­pacităţii, a parcursului mediu zilnic şi, în final, a productivităţii, trebuie să constituie preocupări zil­nice, iar respectarea ci­clurilor de reparaţii capi­tale asigură posibilitatea de încadrare în cheltuieli­le planificate. Desigur, a­cest lucru nu exclude a­­vantajul rulării în conti­nuare a maşinilor cu sta­re tehnică corespunzătoa­re. Necesitatea transportării unor cantităţi sporite de materiale, izvorîtă din rit­mul rapid de dezvoltare a industriei noastre fo­restiere, ne obligă la o utilizare intensivă a parcu­lui auto. Creşterea pro­ductivităţii prevăzută în planul cincinal pentru u­­nitatea noastră este posi­bilă, prin introducerea lu­crului în două schimburi, la 25 la sută din parc, în mod progresiv, lucru pe care-l vom realiza înce­­pînd cu anul 1971 . Practica a demonstrat că menţinerea în circu­laţie a autovehiculelor cu norma efectuată şi obo­site are efect negativ a­­supra indicatorilor tehni­co-economici. Acest lu­cru se explică prin faptul că, în cazul maşinilor bu­ne, procesul de­ întreţine­re trebuie să se concreti­zeze în revizii şi remedieri preventive, iar la cele o­­bosite se transformă în lucrări de reparaţii relativ costisitoare şi care deter­mină imobilizări mai în­delungate. Concluzionînd asupra celor arătate, care sunt de fapt problemele noastre zilnice, putem afirma că în atelierele U.M.T.F. Miercurea-Ciuc sunt încă posibilităţi de reducere a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport şi a cheltuielilor de repa­raţii, prin creşterea pro­ductivităţii, aproviziona­rea ritmică cu piese şi ma­teriale, respectarea ciclu­rilor de reparaţii şi de rulaj optim, asigurarea asistenţei tehnice supe­rioare, ridicarea califică­rii şi specializării munci­torilor, tehnicienilor şi in­ginerilor, precum si prin extinderea in continuare a experienţei înaintate în activitatea de întreţinere şi reparaţii. Din preocupările noastre ■ I■■■ I HI IM ■■IMIMIHIMI Wt I m I miH IM IMIM­ Mi I ■£ Sport I HOCHEI DIVIZIA „A“ Prima manşă a campionatului diviziei „A” de­­ hochei pe gheaţă a debutat ieri pe patinoarul „23­­ August" din Capitală, cu două partide la care au­­ participat şi cele două echipe divizionara „A” din­­ judeţul nostru. Partida inaugurală a campionatului, cea dintre ■ Dinamo Bucureşti şi Avîntul Gheorgheni a oferit o­­ „surpriză" destul de amară iubitorilor de hochei­­ din Gheorgheni. După mai bine de o repriză, în­­ care oaspeţii au ţinut piept cu brio uneia din cele­­ mai bune echipe de hochei din ţară, în repriza a­­ treia jucătorii din Gheorgheni au fost făcuţi „şah jj mat” de dinamovişti, care în 20 de minute au în-­­­scris nu mai puţin de 12 goluri. Scorul final de 20—1 (3—1, 5­ 0, 12—0), a fost sta-­ bilit de: Huţanu I (min. 10, 11, 36, 56), Florescu I (min. 10, 48, 53), Moiş (min. 47, 55, 60), Făgăraş II (min. 34, 58), Pană (min. 35, 48), Boldescu (min. 1, 35, 49), Tureanu (min. 39, 60), Costea (min. 19), şi­ Sgîncă (min. 44), pentru Dinamo şi Farkas (min. 12) , pentru Avîntul Gheorgheni. ] Iat­ă formaţiile aliniate : Avîntul Gheorgheni -­­ Szabó, Gergely, Kereső, Todor II, Lenért II, Todor I.­­ György I, Kémenes II, Kémenes I, György II, Farkas , Szász, Csíki, Málnássy, Lénárt I. Dinamo — Dumitraș,J­iordan, Făgăraș, Sgîncă, Tursanu, Tone, Pană, Bol­ji­ulescu, Florescu, Mihăilescu, Moiş, Huţariu I, Costea,­ Bondaş, Axinte, Steinberg, Huţanu II. *­­ Cea de-a doua partidă a fo­st mult mai dispu-j| ‘ată, oferind puţinilor spectatori prezenţi pe pati- j noar, un spectacol rar întrunit. A fost o partidă î­­n care ambiţia, tinereţea şi dragostea faţă de­­ acest frumos sport au avut un mare cuvînt de spus. | Lipsa de experienţă competiţională a unor jucători­­ de la Avîntul Miercurea-Ciuc a fost suplinită, mai­­ ales în ultima repriză, de o dăruire totală. După ce în prima repriză au fost conduşi cu 1­3—1, iar după două reprize cu 7-2, jucătorii de la­ Avîntul Miercurea-Ciuc, au izbutit în cea de-a treia­­ repriză să ridice tribunele în picioare, mascînd, unul­­ după altul 8 goluri, fără să primească vreunul,, iz-1 butind astfel să încheie partida la scorul de 10-7­­ în favoarea lor. Trebuie să menţionăm aici aportul, deosebit adus de jucătorii Basa şi Papp a căror­­ îndelungată experienţă s-a făcut simţită în mod ■ deosebit. Ce aim mai putea adăuga ? Bravo băieţi ! - Bravo Puskás, care ai ştiut să insufli elevilor tăi,­­ chiar şi în ultimele clipe, încrederea în victorie !­­ Au marcat: Csiszár (min. 9, 59), Jere (min. 36, 58), Ij Krausz (mim. 42, 51), Basa (min. 51, 59), Papp (min.­­ 44), Oswóth (min. 49), respectiv Gáli (min. 1, 38),­­ Kozón (mim. 14, 34), Texe (min. 39, 49) şi ötvös I (min. 18).­­ Iată formaţiile: Avîntul Miercurea-Ciuc: Bogyán,­ Rus, Papp, Danei, Tamás, Endre, Fülöp, Basa,­­ Balló, Jere, Baka, Krausz, Csiszár, Burján, Miklós, I Osvóth, Csedö. Agronomia Cluj: Roth, Köllö, Bor- | báth, Tamás, Tóth, Texe, Gáli, Sántha, Kozán, Imre | Ladislau, Ötvös, Erős. Azi la ora 10 se disputa partida Agronomia Cluj | - Avintul Gheorgheni. I 7. RÁZVÁN Pag. 3 — Hei, tovarăşu’, unde, unde ? — Păi, la dvr la ex­poziţie ! — Care expoziţie ? — Expoziţia cu vînzare a produselor executate de Cooperativa meşte­şugărească „Oltul“ ! — Dar d-ta de unde ştii că aici ar fi expozi­ţie cu vînzare ? — Anunţul de pe geam, de-afară ... — E din primăvară ! — L-aţi lăsat acolo ? — L-am. Şi-l mai ţi­nem ! — ... ?­­ Mai trebuie ş-a­­tă­­dată. Că se mai fac ex­poziţii. Dar, cu timpul. (Dialogul a avut loc între portar şi un cetă­ţean în holul Cooperati­vei meşteşugăreşti „Ol­tul" din Miercurea-Ciuc de pe strada Petöfi). N. ŞANDRU PROMISIUNE La Oficiul poştal din Topliţa se înregistrează, de o perioadă de timp, o acută lipsă de suga­tivă. Dacă te duci aco­lo şi scrii un mandat, sau efectuezi operaţiuni C.E.C., oficiantele te în­treabă jenate : - N-aveţi sugativă ? Evident că nu, doar oamenii nu umblă cu sugativa în buzunar, lîngă pachetul de ţi­gări şi cutia de chibri­­te. Astfel că mulţi cetă­ţeni trebuie să aştepte să se usuce cerneala pe actele întocmite la oficiu. Un lucrător al ziarului nlastru a fost în­tr-o zi acolo şi, văzînd această situaţie, a pro­mis :­­ Am să vă aduc niş­te sugativă d® la Direc­ţia judeţeană a poşte­lor şi telecomunicaţiilor. Rindurile de faţă sunt o încercare — prima — în acest sens. T. BONDOR „serviţi... PRODUSELE NOASTRE ... tobă, friptură, mici, mititei etc.“ Acestea e­­rau scrise pe ... „fron­tispiciul" frigiderului in­stalat în bufetul „Ex­pres" din gara Topl­iţei. — Cu ce ne puteţi servi ? ne-am adresat vînzătoru­lui. — Cu ... nimic. — Cum ? Și asta e ... produs culinar ? — E sau nu e, dar deocamdată acesta-i produsul ce-l avem. Cînd vom putea servi şi... produsele culina­re ? Știe doar O.C.L. To­pliţa ... GH. CHIPER ! — INIJIATIVA

Next