Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-25 / nr. 828

ANUL III. nr. 828 ZIUA FORŢELOR ARMATE (Urmare din pas. 1) forţat 12 cursuri mari de apă şi au eliberat 3.831 localităţi, dintre care 53 oraşe; 170.000 de oameni s-au jertfit pentru zdrobirea cotropitorilor hitlerişti, pentru triumful libertăţii. Justeţea cauzei pentru care îşi vărsau sîngele patriotismul înflăcă­rat, victoriile repurtate de forţele democratice şi revoluţionare sub conducerea Partidului Comunist Român în luptele pentru propăşirea patriei pe calea progresului social au generat in rindul ostaşilor şi ofi­ţerilor români pilduitoare fapte de eroism. Faptele de arme ale­ trupelor ro­mâne au fost citate de Comanda­mentul român prin numeroase or­dine de zi, precum şi de Comanda­mentul suprem sovietic prin 7 ordi­ne, 21 comunicate de război şi alte ordine ale comandamentelor unor mari unităţi sovietice cu care au cooperat forţele române. In semn de preţuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri au fost distinşi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. Aportul militar şi economic la războiul antihitlerist a situat ţara şi poporul nostru în rîndurile parti­cipanţilor activi la lupta pentru ob­ţinerea victoriei asupra Germaniei fasciste, a înscris o pagină nepie­ritoare în istoria luptelor pentru libertate şi independenţă naţională. •* In cei 26 de ani care au trecut de la eliberarea României de sub jugul fascist, poporul nostru, con­dus de Partidul Comunist Român, a obţinut victorii remarcabile, care au schimbat radical înfăţişarea ţă­rii, modul de viaţă al celor ce mun­cesc. Socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate, situînd România în rîndul ţărilor cu cea mai avansată orînduire socială şi de stat. Socie­tatea noastră socialistă se caracte­rizează prin deplina egalitate în drepturi dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocuitoare, printr-o unitate social-politică de neclintit a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. Apreciind în mod realist actualul raport de forţe pe arena mondială, ţinînd seama că cercurile impe­rialiste reacţionare, şi îndeosebi cele din S.U.A., nu renunţă la poli­tica ameninţărilor militare şi agre­siunilor armate, partidul şi guvernul menţin mereu trează vigilenţa oa­menilor muncii, vă preocupă cu perseverenţă de ridicarea capaci­tăţii de apărare a patriei. Pe temeiul succeselor obţinute în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, a fost înfăptuită înzestrarea armatei cu armament şi tehnică de luptă moderne. Cadrele militare profund devotate patriei, poporului şi partidului, cau­zei socialismului, stăpînesc arta in­struirii şi educării trupelor, a con­ducerii lor în luptă, îşi îmbogăţesc mereu cunoştinţele pentru a fi în pas cu progresele ce au loc în ştiin­ţa şi arta militară. Tinerii veniţi să-şi satisfacă stagiul militar nu precupeţesc nici un efort pentru a-şi însuşi măiestria militară. In prezent, personalul militar este an­­gajat cu toate forţele pentru a în­deplini obiectivul pus în faţa arma­tei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al armatei noastre­­ ca în acest an toate uni­tăţile militare să obţină calificativul „bine". Călăuzită de un singur ţel - slu­jirea fără preget, în orice împreju­rare, a patriei socialiste — armata noastră răspunde ca o singură voin­ţă la orice chemare a partidului şi guvernului. Un exemplu de anga­jare totală îl constituie modul cum au acţionat unităţile militare în dramatica încleştare cu stihiile dez­lănţuite ale naturii din primăvara acestui an, în care armata şi-a cîştigat recunoştinţa, aprecierea şi stima tuturor celor­ ce muncesc. Concomitent cu îndeplinirea înda­toririlor ostăşeşti, militarii armatei noastre participă, alături de oame­nii muncii, la construirea unor o­­biective economice ale socialismu­lui, lucrează pe mari şantiere indus­triale, la amenajări pentru irigaţii, la construcţii de şosele, poduri şi căi ferate. După trecerea în rezer­vă, tinerii îşi valorifică, în uzine şi pe ogoare, pregătirea şi experienţa dobîndită în armată, calificarea ob­ţinută în diferite domenii, de o ne­mijlocită utilitate pentru economia naţională. Toate acestea demon­strează că forţele armate sunt pre­­gătite nu numai să-şi îndeplinească cu cinste misiunea de a apăra munca paşnică a poporului, ci şi să pa­rticipe activ la măreaţa operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Factorul politic fundamental al tăriei armatei noastre îl constituie conducerea ei de către Partidul Comunist Român. Organele şi orga­nizaţiile de partid, comuniştii exer­cită o puternică înrîurire asupra tuturor compartimentelor vieţii os­tăşeşti, insuflă întregului personal entuziasm şi energie în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin. Activitatea lor rodnică dezvoltă la militari sen­timentele nobile ale patriotismului socialist, mîndria pentru glorioase­le tradiţii de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare şi partidului comunist, pentru marile înfăptuiri socialiste, pentru luminoasele per­spective deschise naţiunii noastre. In acelaşi timp, organele şi orga­nizaţiile de partid educă pe mili­tari în spiritul internaţionalismului proletar, al solidarităţii frăţeşti cu popoarele celorlalte ţări socialiste şi armatele lor, în spiritul stimei şi respectului faţă de oamenii muncii, de pretutindeni. Prin munca politico-educativă, prin întreaga activitate ce se des­făşoară în armată, se cultivă la toţi militarii înalte calităţi — dîrze­­nia, hotărîrea, iniţiativa şi iscusin­ţa, curajul, bărbăţia, vitejia. Astfel, la şcoala aspră dar plină de sa­tisfacţii a serviciului militar, tinerii noştri se călesc, desăvirşîndu-şi pre­gătirea pentru viaţă. Preocupîndu-se permanent de ri­dicarea potenţialului militar al ţării, partidul şi guvernul acordă o deo­sebită grijă pregătirii întregului popor în vederea apărării cuceriri­lor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii statului nostru, acti­vităţii gărzilor patriotice înarmate şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Totodată, partidul şi Guvernul dez­voltă colaborarea militară cu sta­tele membre ale Tratatului de la Varşovia, cu toate ţările socialiste. * La cea de-a 26-a aniversare a Zilei forţelor armate, militarii de toate gradele, urmînd neabătut po­litica Partidului Comunist Român, îşi reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni conti­nuatori ai virtuţilor ostăşeşti dove­dite de poporul nostru de-a lungul existentiiei sale, de a-şi dărui întrea­ga energie, pricepere şi capacitate de muncă slujirii cu abnegaţie a scumpei noastre patrii - Republica Socialistă România. Săptămîna economiei (Urmare din pag. 1) nsuşiri spirituale ale po­­porului. Pentru instituţia noastră, această săptămî­­nă înseamnă o perioadă de intensificare a muncii de cultivare a spiritului de economie şi chibzuinţă.­­ Şi, fiindcă ne aflăm ntr-un domeniu in care cifrele sint cit se poate fi oportune, vă rugăm să o folosiţi referitor la ac­­ivitatea direcţiei judeţe­le C.E.C.­­ Soldul general al e­conomiilor băneşti ale populaţiei, depuse la C.E.C., era, la 30 septem­­brie a.c., cu 7,2 la sută mai mare faţă de cel în­­egistrat la sfîrşitul anului recut şi de 2,3 ori mai mare decît cel înre­­gistrat la începutul a­nului 1966. Peste 87.000 de cetăţeni ai judeţu­­ui Harghita sunt în prezent depunători la C.E.C., ceea ce înseamnă un libret la trei locuitori, Cred că nivelul dezvoltării acţiunii de economisire « reflectă şi în reţeaua unităţilor C.E.C. pe care o avem. in prezent ea cu­­prinde 39 de unităţi pro­bii, din care 22 în loca­­ităţi rurale. De fapt, toate aceste cifre au o însem­­nătate ce depăşeşte ste­­a activităţii Casei de E­­­onomii şi Consemnaţiuni.­­ Poate, acum cu oco­­­ia „săptăminii economi­­ei" ne vorbiţi mai pe larg despre instrumentele de economisire C.E.C. ? — Desigur, este greu să stabilesc o ordine a importanţei lor, pentru că, în funcţie de interesele fie­căruia, toate sunt impor­tante şi oferă avantaje multiple. Libretul de eco­nomii cu dobîndă este forma cea mai cunoscută de economisire la C.E.C. și are mai multe variante : cu do­bîndă, nominale ; cu depuneri pe „termen" , cu dobîndă la purtător, cu sau fără parolă. Mai sînt libretele de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme - pentru su­mele depuse pe acest li­bret se acordă o dobîndă de 4 la sută pe an, din care 2 la sută sub formă de cîştiguri în autoturisme, libretele de economii pen­tru turism — cu o dobîndă de 3,5 la sută, din care 1,5 la sută sub formă de cîştiguri în excursii în străinătate — prin O.N.T. sau individuale ; libretele de economii pentru con­strucţia de locuinţe , sînt emise cu o valoare fixă de 5000 lei şi, pe lîngă cîş­­tigurile în bani, titularii libretelor ieşite cîştigătoa­­re, care doresc să-şi con­struiască locuinţe proprie­tate personală cu sprijinul statului, beneficiază de dreptul de a depune op­ţiuni pentru oricare carti­er sau tip de bloc, indi­ferent de data înscrierii. Libretul cu dobîndă şi cîş­tiguri, cu cîştiguri în ma­teriale de construcţie, o­­bligaţiunile C.E.C. cu cîş­tiguri, contul curent personal..­­ Referitor la contul personal, ce ne puteţi spune ? — Se acordă o dobîndă de 2 la sută pe an. Din sumele depuse, unităţile C.E.C efectuează în mod gratuit, pentru titularii de conturi personale — pe baza dispoziţiei lor — di­ferite plăţi. Depunerile nu pot fi mai mici de 100 lei la deschidere, iar cele ul­terioare se pot face şi prin virament de la între­prinderile sau instituţiile unde titularul are de pri­mit drepturi băneşti. Pe baza dispoziţiei titularului, se fac diverse plăţi perio­dice sau ocazionale prin virament, din conturile curente personale. Indiferent de modalita­tea şi instrumentele prin mijlocirea cărora popula­ţia apelează la serviciile unităţilor C.E.C., întreaga lor activitate are un sin­gur obiectiv — economia. Supunem opiniei publice (Urmare din pag. I) parte tinerii implicaţi în această „aventură" con­damnabilă, au un cu­­vînt greu de spus, de a dezaproba şi con­damna nu numai pe cei în cauză, dar orice fel de manifestări ase­mănătoare, de a le pre­veni printr-o atitudine plenară şi intransigentă oriunde ar mai putea a­­pare. Faţă de elementele care, prin atari fapte, se pun în afara normelor noastre morale, nu se admite nici o clemenţă. E de datoria fiecăruia din noi de a contribui prin exemplul personal­, prin exemplul colectiv, la dez­voltarea unei largi opi­nii sănătoase, de a-i aju­ta în permanenţă pe ti­neri să inţeleagă nocivi­tatea si repercusiunile grave ale oricărei abateri de la normele moralei să­nătoase, de la etica noas­tră socialistă. E tot aşa de adevărat că, asemenea abateri de la conduita morală, devin tot mai ra­re, şi tocmai de aceea trebuie să dispară cu de­săvârşire din organismul viguros al societăţii noas­tre. Atitudinea fiecărui tînăr faţă de viaţă, de proble­mele ei majore, contem­porane, trebuie să consti­tuie o problemă în per­manentă dezbatere şi a­­tenţie a colectivelor din unităţile economice şi social-culturale, a tuturor celorlalte organizaţii de masă. Pentru că nu putem rămîne indiferenţi la ni­mic din ceea ce ne afec­tează, într-un fel sau al­tul, pe noi toţi. DUMINICA, 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Noutăţile săptăminii — muzică uşoară cu Sergio Endrigo. 13.30 Unda vese­lă. 14.00 Succese ale mu­zicii uşoare. 14.45 Sport şi muzică. 17.15 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Melodii populare, interpretate de Ion Cristoreanu. 18.15 Cin­­tecul e pretutindeni - muzică uşoară. 19.00 Ga­zeta radio. 19.20 Zece mi­nute cu Mino Rellano. 19.30 Muzică populară in­terpretată de Mario Cor­­nescu şi Emil Gavriş. 20.05 Teatru scurt. Premieră. Sîmburi de cireşe de li­e Păunescu. 21.00 Zece me­lodii preferate. 21.35 Al­bum de romanţe cu An­gela Moldovan şi Alexan­a­dur­­dru Grozuţă. 22.00 Radio­jurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poe­tic. 23.00 Concert de mu­zică uşoară. 0.03—5.00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Cine ştie cîştigă. 14.35 Albumul vocilor ce­­­lebre : Marina Crîloviei şi Fritz Wunderlich. 15.00 Cîntă Ana Bălăci. 15.50 Şlagăre 1970. 16.00 Auzite din bătrîni — cîntece şi jocuri populare. 16.30 Pa­noramic opere. 17.00 Al­manah sonor. 18.00 Revista literară. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Pagini din opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" de Filaret Barbu. 19.05 Romanţe interpretate de Zenaida Pally, Pompei Hărăşteanu şi Nicolae Flo­rei. 19.25 Solişti şi orches­tre de muzică uşoară. 21.30 Parada ritmurilor. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 La microfon Dan Spătoiu. LUNI, 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimine­ţii. 6.05—9.30 Muzică şi ac­tualităţi. 9.30 Revista lite­rară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, lecţia a 37-a 10.30 Duete din opere. 11.05 Radio Prichindel. 12.00 Muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu me-tod­ia populară şi in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară de Constantin A­­lexandru şi Richard Bart­­zer. 13.45 Muzică popula­ră iraniană. 14.30 Te a­­păr, te laud, te cint - emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 De prin sate adunate — muzică popu­lară. 15.30 De la A la Z — muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică de estradă. 16.30 Revista economică. 16.45 Frumoa­să eşti, patria mea — cîn­tece. 17.00 Vizita preşe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, în S. U. A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 17.30 Melodii populare in­terpretate de Ana Ispas, Nicolae Trofin şi Constan­tin Bordeianu. 17.50 Poşta radio. 18.00 Muzică uşoa­ră de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Doine şi jocuri populare. 20.05 tableta de seară. 20.10 Microrecital Gică Petres­­cu. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru do­cument. Premieră. Un caz de dispariţie de Ha­ralamb Zincă. 21.45 Piese de es­tradă. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 0.03-5.00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojur­nal. 8.10 Tot înainte — e­­misiune pentru pionieri. 9.00 Prelucrări corale de Achim Stoia. 9.15 Melodii populare. 9.45 Fragmente din opera „Béatrice şi Benedict" de Berlioz. 10.15 Caravana fanteziei — e­­misiune pentru tineret (re­luare). 11.00 Cîntece şi jocuri. 11.20 Recital de o­­peretă Duşan Bugarin. 11.30 Tineri solişti de mu­zică uşoară. 12.15 Concert de prînz. 12.40 Din ţările socialiste. 13.30 Rampa. 14.08 Melodii populare. 14.30 Muzică uşoară de Radu Şerban şi Elly Ro­man. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 De toate pentru toţi. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Viaţa de concert a Capi­talei. 16.55 Sfatul medicu­lui. 17.00 Din cele mai frumoase melodii, cele mai frumoase. 17.35 Arii din opere interpretate de Dorothea Pa­lade. 18.03 Muzică populară. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Revista șla­gărelor. 19.50 Noapte bu­nă, copii. 20.00 Concertul pentru pian și orchestră de Nicolae Buicliu. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Piese corale de Gheorghe Dima. 22.00 Amintiri și melodii. 22.30 Pagini de mare popularitate din opere. d­ia Prima sesiune ştiinţifică a Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc Cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiin­ţarea Liceului pedagogic din municipiul Odorheiu Secuiesc, ieri a avut loc prima sesiune ştiinţifico­­metodică, în cadrul căreia au fost prezentate o serie de comunicări interesan­te. Cuvîntul de deschide­re a fost rostit de Mage­­ru Ecaterina, directoarea liceului. In continuare, Benkő Samu, cercetă­tor ştiinţific principal, a vorbit despre viaţa şi o­­pera lui Benkő Iosif, fost profesor al Colegiului, iar conferenţiarul universitar Torra Tiberiu a prezentat comunicarea intitulată: „Cele mai noi rezultate ale fizicii antimateriei". A­­poi lucrările sesiunii s-au desfăşurat pe cele trei secţii: istorie-literatură, metodică şi pregătirea în­văţătorilor, în cadrul că­rora au fost dezbătute probleme de specialitate. H­­H­Í HI M ! Se înalţă stivele de cherestea la U.E.I.L. Topliţa. Cu paşi siguri_ (Urmare din pag. 1) curea-Ciuc, întreprindere in cadrul căreia lucrează In prezent mii de oameni şi a cărei zestre tehnică este în continuă dezvolta­re. Potenţialul industrial al judeţului va cunoaşte o nouă şi considerabilă creştere o dată cu intra­rea in funcţiune a unor o­­biective aflate în plină construcţie. Ne gîndim la filatura de lînă pieptăna­tă, la fabrica de piune, la noile capacităţi de pro­ducţie de la întreprinde­rea minieră Harghita şi I.J.M.C. şi la multe alte­le. Fireşte, o asemenea dez­voltare industrială a adus după sine realizări pe aceeaşi măsură în dome­niul social-cultural. Dacă, fără a ne opri asupra in­­stituţiilor social-culturale care au existat şi înainte, dar în ultimii ani au cu­noscut o puternică dezvol­tare, ne referim doar la noile construcţii şi la in­stituţiile social-culturale nou înfiinţate, şi tot ob­ţinem un tablou cu ima­gini bogate. Incercind întocmirea u­­nui astfel de tablou, apa­re dificultatea stabilirii în­­tiietăţii uneia sau alteia dintre nenumărate reali­zări. Să începi cu sutele de a­artamente, care for­mează adevărate micro­­raioane pe strada Lenin, în împrejurimile ţării, sau în noul cartier Tudor Vla­­dimirescu, unde au şi în­ceput lucrările la cel de-al doilea cvartal? Sau cu moderna tipografie dată în funcţiune la 1 mai a­­nul acesta, construcţie ca­re, pentru prima oară, a­­sigură acestei seculare activităţi din Miercurea- Ciuc condiţii optime de desfăşurare şi dezvolta­re? La fel de bine s-ar putea pune în fruntea listei şi noile spaţii co­merciale (ce-i drept, încă insuficiente) sau unităţi­le cooperaţiei meşteşugă­reşti înfiinţate în ultimii ani şi care vor spori şi, mai mult în curînd, o dată cu darea în folosinţă a încăpătorului şi modernu­lui complex de deservire aflat în construcţie. Puţin timp ne mai desparte de inaugurarea noii clădiri a poştei, care va coincide cu punerea în funcţiune a instalaţiei telefonice au­tomate. Reşedinţa judeţu­lui va primi peste cîteva zile un nou cinemato­graf (acum este, într-ade­­văr, o chestiune de zile, după atîtea amînări ale termenului de dare în fo­losinţă, cu care, din pă­cate, constructorul ne-a obişnuit!). In stadiu de fi­nalizare se află şi lucrări­le de construcţie a pati­noarului acoperit, unul din puţinele existente in ţară, dar pe care hocheiul de veche tradiţie din judeţul nostru ii merită din plin. Am putea vorbi despre lu­crările ce se desfăşoară pentru alimentarea cu a­­pă şi canalizarea oraşu­lui, spitalul a cărui con­strucţie a început doar la cîteva zile după vizita făcută în judeţul nostru de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza hotă­­rîrii luate chiar cu acest prilej? Construcţia princi­pală — pavilionul de spi­talizare — a şi ajuns la cel de-al cincilea nivel şi peste puţin timp ocrotirea sănătăţii oamenilor mun­cii din reşedinţa judeţului, ca şi a celorlalţi cetăţeni din judeţ, se va desfă­şura în condiţii incompa­rabil mai bune decît în prezent. Valoarea turistică a oraşului va spori o dată cu darea in folosinţă a noului hotel, care de pe acum domină viitorul cen­tru de la înălţimea celor douăsprezece nivele ale sale. Reşedinţă a unui judeţ în plină dezvoltare, Mier­­curea-Ciuc cunoaşte în a­­ceşti ani un avînt indus­trial şi social-cultural pe care locuitorii săi l-au vi­sat, dar care acum iu trece aşteptările lor cele mai optimiste. O dată cu ţara întreagă, trăieşte o nouă viaţă judeţul nostru, re­şedinţa sa. Pe zi ce tre­ce, Miercurea-Ciuc se în­scrie tot mai deplin pe linia evoluţiei spre nive­lul pe care, în mod firesc, trebuie să-l atingă reşe­dinţa unui judeţ al Ro­mâniei socialiste. ■ ■ SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI între 25-31 octombrie 1970. 26 octombrie 1970 este ziua elevului econom. Instrumentele de economisire la îndemîna elevilor sînt: • CECURILE DE ECONOMII ŞCOLARE • FOILE ŞI TIMBRELE DE ECONOMII Prin instrumentele de mai sus copiii obişnuiesc să devină economi şi prin aceasta îi învăţăm să fie păstrători cu grijă ai avutului obştesc şi ai bunurilor personale. TINERI, FOLOSIŢI INSTRUMENTELE DE ECONOMISIRE PUSE LA DISPOZIŢIE DE LA MANDATARI C.E.C. DIN ŞCOA­LA VOASTRA ŞI DE LA UNITĂŢILE C.E.C. ! ■ ■ r>IBIBIBIHIBIHIBIHIBIHIHIHiaiHIBIBiaiHIIHiaiHI«l«IBilHiaiiaiHIB; ■i ■ ■ ■ PENTRU COPIII TOPLIŢENILOR Micii şcolari şi preşco­lari din oraşul Topliţa îşi vor petrece, de acum i­­nainte, orele libere în­­tr-un mod plăcut la „Clu­bul copiilor", deschis ieri, 24 octombrie la casa de cultură. Aici, se vor ini­ţia diverse acţiuni, inte­resante şi atractive (po­veşti vînătoreşti, concur­suri de basme, concursuri­le : „Cine ştie cele mai muite poezii despre patrie şi partid", „Ce citim, cum trebuie citită o carte", dezbateri despre educa­ţie, excursii la monumen­te istorice etc.). O poezie adevărată (Urmare din pag. 1) dată transversale) la ori­zontul minus 75 și minus 100. Se mai lucrează și la stafia nouă de evacuare a apelor din mină, adică la stafia principală de la orizontul minus 125. Mineralizațiile din complexul vulcanic fuse­seră cercetate, prin fora­re, numai la suprafață. Uzina Vlăhița nu primea, spre valorificare, decit minereul in stare de bul­gări. Asta însemna cel mult 50 la sută din ce scotea la lumină. Iar si­­derita ascunsă în mine­reul mărunt, rămînea ne­­luată în seamă, deci pen­tru ea se cheltuia o ma­re cantitate de muncă. Galeriile suitoare care se taie­ acum nu sînt alt­ceva decît drumuri ce se vor duce la mineraliza­ții­le din aglomeratul vul­canic, pentru ca aces­te bogăţii ascunse in noaptea pămîntului să a­­jungă fonte speciale des­tinate siderurgiei sau corpuri motoare şi piese turnate care vor lua dru­mul uzinei de autocami­oane „Steagul roşu“, la 1 kilometri se sapă puful de la Vlăhița. Şi astfel, în miezul pămîntului, la o adîncime de 18­0 de metri, noile galerii şi pu­ful se vor întîlni ca două mîini omeneşti cal­de, ce trebuiau de mult să se atingă. Şi atunci, cele trei plane înclinate vor fi definitiv înlocui­­te) iar 60 la sută din oa­menii care cheltuiau aici energie incalculabilă, vor putea fi folosiţi in alte locuri unde prezenţa lor va însemna o nouă con­tribuţie, pe alt plan, la dezvoltarea economiei judeţului. Pînă la aceas­tă emoţionanta întîlnire mai sînt nu o zi sau o lună, ci 40 de metri de pămînt nestrăpuns. Fiind­că cei care lucrează pu­ţul de la Vlăhița măsoară timpul nu cu secunde, ci cu centimetrul. Şi cind ultimul centimetru de pămînt va ceda, minerii de la Lueta vor trăi un moment extraordinar: în­ceputul valorificării inte­grale a minereului de si­­derită. Iar această valo­rificare va mai însemna încă două succese: mare reducere a cheltuielilor de producţie fi o produc­tivitate a muncii, aproa­pe incredibilă... Intîlnirea celor două mîini, cum le-am numit, va avea loc spre sfîrfitul semestrului I din primul an al noului cincinal. Şi va fi un moment unic, de poezie adevărată, pe care eu nu m­-ar încume­ta s-o scriu, ci numai s-o trăiesc, alături de a­­ceşti mari anonimi, tă­cuţi fi buni, cinstiţi fi vred­nici, care sunt minerii de la Lueta.J La C. A. P. Casinul Nou (Urmare din pag. 1) rămase în cultură, din 170 insăminţate. In ziua vizitei noastre, 120 de oameni şi 6 maşini de scos cartofi lucrau intens. Aici erau utilizate şi ma­joritatea atelajelor exis­tente în cadrul coopera­tivei. "Trebuie însă să arătăm ", ,CU 11­V de altfel şi interlocutorul nos­tru — că la Cooperativa agricolă de producţie din Caşinul Nou, la ora ac­tuală mai sunt de recoltat 50 de hectare cartofi, ceea ce, dacă ţinem cont de faptul că lucrările de recoltare au fost pornite de mai bine de două săptămîni, denotă că pen­tru intensificarea acesto­ra consiliul de conducere a acordat cuvenita aten­ţie abia după cele 2-3 zile rele din cursul săptă­minii trecute. Acum, vremea a încetat să favorizeze desfăşura­rea lucrărilor ce au mai rămas de efectuat. Plouă, plouă şi ninge pe cinc la Caşinul Nou mai sunt de recoltat 50 d­e hectare cartofi, 5 hectare sfeclă de zahăr şi de arat 150 de hectare pentru fre să­­mînţările de primăvară ca să nu mai vorbim de transportul otavei aflate încă pe cîmp. Dar nu nu­mai atît. Datorită organi­zării nechibzuite a proce­sului de muncă, coopera­torii din Caşinul Nou mai au şi de treierat orzoaica şi ovăzul recoltat de pe circa 35-40 de hectare, lucrare care, după păre­rea inginerului agronom, necesită cel puţin o săp­­tămînă, iar după părerea noastră nu se ştie exact cind va fi terminată. Iar acum cind vremea a devenit din nou nefa­vorabilă şi lucrările agri­cole au ajuns iarăşi să stagneze, consiliului de conducere, fiecărui mem­bru cooperator i-a rămas destul timp să se gîn­­dească la înţelepciunea proverbului: „Ce poţi fa­ce azi, nu lăsa pe miine", adevăr a cărui uitare sau, pur şi simplu, neluare în seamă oferă suficiente e­­moţii cooperatorilor din Casinul Nou. 9.00 Matineu duminical pentru copii şi şcolari. 9.45 Desene animate. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 13.00 în reluare la cererea te­lespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoa­ră : Rita Pavone, Connie Francis, Denise Constan­­tinescu, Han­­a Pazek­ova, Cliff Richard, Jacques Hustin, Florin Bogardo. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal : Dinamo București — Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August”. 17.00 Medalioane filmate: „Jochen Rindt" și ,,Cas­sius Clay". 17.30 Cam­pionatul mondial de ciclobal. Transmisiune de zi De­la Praga.. 18.00 Cin­tare patriei. 19.15 De­sene animate. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piaţă" de Mi­hail Jora. 20.30 Telex—va­rietăţi. 21.20 Reportaj TV 80 de bărbaţi. 21.35 Telex­­varietăţi. Partea a ll-a. 22.45 Telejurnalul de noap­te. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber alese, femei. Transmisiune di­rectă de­­la Ljubljana. LUNI, 26 OCTOMBRIE 17.00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in S.U.A. Transmisiune di­rectă de la Casa Albă. 18.00 Microavanpremiera. 18.05 Rampa. 18.25 Pano­ramic ştiinţific. 18.50 Ac­tualitatea în economie. 19.05 Cu automobilul prin Austria. 19.20 - 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foile­ton. Războiul celor două roze. 20.55 Unul din doi - emisiune-concurs. 21.55 Teleglob. 22.20 Campio­natele mondiale de gim­nastică. 23.00 Telejurnalul de noapte. [ fi DUMINICA, 25 OCTOMBRIE Pag. 3

Next