Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-25 / nr. 828
ANUL III. nr. 828 ZIUA FORŢELOR ARMATE (Urmare din pas. 1) forţat 12 cursuri mari de apă şi au eliberat 3.831 localităţi, dintre care 53 oraşe; 170.000 de oameni s-au jertfit pentru zdrobirea cotropitorilor hitlerişti, pentru triumful libertăţii. Justeţea cauzei pentru care îşi vărsau sîngele patriotismul înflăcărat, victoriile repurtate de forţele democratice şi revoluţionare sub conducerea Partidului Comunist Român în luptele pentru propăşirea patriei pe calea progresului social au generat in rindul ostaşilor şi ofiţerilor români pilduitoare fapte de eroism. Faptele de arme ale trupelor române au fost citate de Comandamentul român prin numeroase ordine de zi, precum şi de Comandamentul suprem sovietic prin 7 ordine, 21 comunicate de război şi alte ordine ale comandamentelor unor mari unităţi sovietice cu care au cooperat forţele române. In semn de preţuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri au fost distinşi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. Aportul militar şi economic la războiul antihitlerist a situat ţara şi poporul nostru în rîndurile participanţilor activi la lupta pentru obţinerea victoriei asupra Germaniei fasciste, a înscris o pagină nepieritoare în istoria luptelor pentru libertate şi independenţă naţională. •* In cei 26 de ani care au trecut de la eliberarea României de sub jugul fascist, poporul nostru, condus de Partidul Comunist Român, a obţinut victorii remarcabile, care au schimbat radical înfăţişarea ţării, modul de viaţă al celor ce muncesc. Socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate, situînd România în rîndul ţărilor cu cea mai avansată orînduire socială şi de stat. Societatea noastră socialistă se caracterizează prin deplina egalitate în drepturi dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, printr-o unitate social-politică de neclintit a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. Apreciind în mod realist actualul raport de forţe pe arena mondială, ţinînd seama că cercurile imperialiste reacţionare, şi îndeosebi cele din S.U.A., nu renunţă la politica ameninţărilor militare şi agresiunilor armate, partidul şi guvernul menţin mereu trează vigilenţa oamenilor muncii, vă preocupă cu perseverenţă de ridicarea capacităţii de apărare a patriei. Pe temeiul succeselor obţinute în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, a fost înfăptuită înzestrarea armatei cu armament şi tehnică de luptă moderne. Cadrele militare profund devotate patriei, poporului şi partidului, cauzei socialismului, stăpînesc arta instruirii şi educării trupelor, a conducerii lor în luptă, îşi îmbogăţesc mereu cunoştinţele pentru a fi în pas cu progresele ce au loc în ştiinţa şi arta militară. Tinerii veniţi să-şi satisfacă stagiul militar nu precupeţesc nici un efort pentru a-şi însuşi măiestria militară. In prezent, personalul militar este angajat cu toate forţele pentru a îndeplini obiectivul pus în faţa armatei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al armatei noastre ca în acest an toate unităţile militare să obţină calificativul „bine". Călăuzită de un singur ţel - slujirea fără preget, în orice împrejurare, a patriei socialiste — armata noastră răspunde ca o singură voinţă la orice chemare a partidului şi guvernului. Un exemplu de angajare totală îl constituie modul cum au acţionat unităţile militare în dramatica încleştare cu stihiile dezlănţuite ale naturii din primăvara acestui an, în care armata şi-a cîştigat recunoştinţa, aprecierea şi stima tuturor celor ce muncesc. Concomitent cu îndeplinirea îndatoririlor ostăşeşti, militarii armatei noastre participă, alături de oamenii muncii, la construirea unor obiective economice ale socialismului, lucrează pe mari şantiere industriale, la amenajări pentru irigaţii, la construcţii de şosele, poduri şi căi ferate. După trecerea în rezervă, tinerii îşi valorifică, în uzine şi pe ogoare, pregătirea şi experienţa dobîndită în armată, calificarea obţinută în diferite domenii, de o nemijlocită utilitate pentru economia naţională. Toate acestea demonstrează că forţele armate sunt pregătite nu numai să-şi îndeplinească cu cinste misiunea de a apăra munca paşnică a poporului, ci şi să participe activ la măreaţa operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Factorul politic fundamental al tăriei armatei noastre îl constituie conducerea ei de către Partidul Comunist Român. Organele şi organizaţiile de partid, comuniştii exercită o puternică înrîurire asupra tuturor compartimentelor vieţii ostăşeşti, insuflă întregului personal entuziasm şi energie în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin. Activitatea lor rodnică dezvoltă la militari sentimentele nobile ale patriotismului socialist, mîndria pentru glorioasele tradiţii de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare şi partidului comunist, pentru marile înfăptuiri socialiste, pentru luminoasele perspective deschise naţiunii noastre. In acelaşi timp, organele şi organizaţiile de partid educă pe militari în spiritul internaţionalismului proletar, al solidarităţii frăţeşti cu popoarele celorlalte ţări socialiste şi armatele lor, în spiritul stimei şi respectului faţă de oamenii muncii, de pretutindeni. Prin munca politico-educativă, prin întreaga activitate ce se desfăşoară în armată, se cultivă la toţi militarii înalte calităţi — dîrzenia, hotărîrea, iniţiativa şi iscusinţa, curajul, bărbăţia, vitejia. Astfel, la şcoala aspră dar plină de satisfacţii a serviciului militar, tinerii noştri se călesc, desăvirşîndu-şi pregătirea pentru viaţă. Preocupîndu-se permanent de ridicarea potenţialului militar al ţării, partidul şi guvernul acordă o deosebită grijă pregătirii întregului popor în vederea apărării cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii statului nostru, activităţii gărzilor patriotice înarmate şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Totodată, partidul şi Guvernul dezvoltă colaborarea militară cu statele membre ale Tratatului de la Varşovia, cu toate ţările socialiste. * La cea de-a 26-a aniversare a Zilei forţelor armate, militarii de toate gradele, urmînd neabătut politica Partidului Comunist Român, îşi reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor ostăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existentiiei sale, de a-şi dărui întreaga energie, pricepere şi capacitate de muncă slujirii cu abnegaţie a scumpei noastre patrii - Republica Socialistă România. Săptămîna economiei (Urmare din pag. 1) nsuşiri spirituale ale poporului. Pentru instituţia noastră, această săptămînă înseamnă o perioadă de intensificare a muncii de cultivare a spiritului de economie şi chibzuinţă. Şi, fiindcă ne aflăm ntr-un domeniu in care cifrele sint cit se poate fi oportune, vă rugăm să o folosiţi referitor la acivitatea direcţiei judeţele C.E.C. Soldul general al economiilor băneşti ale populaţiei, depuse la C.E.C., era, la 30 septembrie a.c., cu 7,2 la sută mai mare faţă de cel înegistrat la sfîrşitul anului recut şi de 2,3 ori mai mare decît cel înregistrat la începutul anului 1966. Peste 87.000 de cetăţeni ai judeţuui Harghita sunt în prezent depunători la C.E.C., ceea ce înseamnă un libret la trei locuitori, Cred că nivelul dezvoltării acţiunii de economisire « reflectă şi în reţeaua unităţilor C.E.C. pe care o avem. in prezent ea cuprinde 39 de unităţi probii, din care 22 în locaităţi rurale. De fapt, toate aceste cifre au o însemnătate ce depăşeşte stea activităţii Casei de Eonomii şi Consemnaţiuni. Poate, acum cu ocoia „săptăminii economiei" ne vorbiţi mai pe larg despre instrumentele de economisire C.E.C. ? — Desigur, este greu să stabilesc o ordine a importanţei lor, pentru că, în funcţie de interesele fiecăruia, toate sunt importante şi oferă avantaje multiple. Libretul de economii cu dobîndă este forma cea mai cunoscută de economisire la C.E.C. și are mai multe variante : cu dobîndă, nominale ; cu depuneri pe „termen" , cu dobîndă la purtător, cu sau fără parolă. Mai sînt libretele de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme - pentru sumele depuse pe acest libret se acordă o dobîndă de 4 la sută pe an, din care 2 la sută sub formă de cîştiguri în autoturisme, libretele de economii pentru turism — cu o dobîndă de 3,5 la sută, din care 1,5 la sută sub formă de cîştiguri în excursii în străinătate — prin O.N.T. sau individuale ; libretele de economii pentru construcţia de locuinţe , sînt emise cu o valoare fixă de 5000 lei şi, pe lîngă cîştigurile în bani, titularii libretelor ieşite cîştigătoare, care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, beneficiază de dreptul de a depune opţiuni pentru oricare cartier sau tip de bloc, indiferent de data înscrierii. Libretul cu dobîndă şi cîştiguri, cu cîştiguri în materiale de construcţie, obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri, contul curent personal.. Referitor la contul personal, ce ne puteţi spune ? — Se acordă o dobîndă de 2 la sută pe an. Din sumele depuse, unităţile C.E.C efectuează în mod gratuit, pentru titularii de conturi personale — pe baza dispoziţiei lor — diferite plăţi. Depunerile nu pot fi mai mici de 100 lei la deschidere, iar cele ulterioare se pot face şi prin virament de la întreprinderile sau instituţiile unde titularul are de primit drepturi băneşti. Pe baza dispoziţiei titularului, se fac diverse plăţi periodice sau ocazionale prin virament, din conturile curente personale. Indiferent de modalitatea şi instrumentele prin mijlocirea cărora populaţia apelează la serviciile unităţilor C.E.C., întreaga lor activitate are un singur obiectiv — economia. Supunem opiniei publice (Urmare din pag. I) parte tinerii implicaţi în această „aventură" condamnabilă, au un cuvînt greu de spus, de a dezaproba şi condamna nu numai pe cei în cauză, dar orice fel de manifestări asemănătoare, de a le preveni printr-o atitudine plenară şi intransigentă oriunde ar mai putea apare. Faţă de elementele care, prin atari fapte, se pun în afara normelor noastre morale, nu se admite nici o clemenţă. E de datoria fiecăruia din noi de a contribui prin exemplul personal, prin exemplul colectiv, la dezvoltarea unei largi opinii sănătoase, de a-i ajuta în permanenţă pe tineri să inţeleagă nocivitatea si repercusiunile grave ale oricărei abateri de la normele moralei sănătoase, de la etica noastră socialistă. E tot aşa de adevărat că, asemenea abateri de la conduita morală, devin tot mai rare, şi tocmai de aceea trebuie să dispară cu desăvârşire din organismul viguros al societăţii noastre. Atitudinea fiecărui tînăr faţă de viaţă, de problemele ei majore, contemporane, trebuie să constituie o problemă în permanentă dezbatere şi atenţie a colectivelor din unităţile economice şi social-culturale, a tuturor celorlalte organizaţii de masă. Pentru că nu putem rămîne indiferenţi la nimic din ceea ce ne afectează, într-un fel sau altul, pe noi toţi. DUMINICA, 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Noutăţile săptăminii — muzică uşoară cu Sergio Endrigo. 13.30 Unda veselă. 14.00 Succese ale muzicii uşoare. 14.45 Sport şi muzică. 17.15 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Melodii populare, interpretate de Ion Cristoreanu. 18.15 Cintecul e pretutindeni - muzică uşoară. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Zece minute cu Mino Rellano. 19.30 Muzică populară interpretată de Mario Cornescu şi Emil Gavriş. 20.05 Teatru scurt. Premieră. Sîmburi de cireşe de lie Păunescu. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album de romanţe cu Angela Moldovan şi Alexanadurdru Grozuţă. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de muzică uşoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Cine ştie cîştigă. 14.35 Albumul vocilor celebre : Marina Crîloviei şi Fritz Wunderlich. 15.00 Cîntă Ana Bălăci. 15.50 Şlagăre 1970. 16.00 Auzite din bătrîni — cîntece şi jocuri populare. 16.30 Panoramic opere. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Revista literară. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Pagini din opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" de Filaret Barbu. 19.05 Romanţe interpretate de Zenaida Pally, Pompei Hărăşteanu şi Nicolae Florei. 19.25 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 21.30 Parada ritmurilor. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 La microfon Dan Spătoiu. LUNI, 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, lecţia a 37-a 10.30 Duete din opere. 11.05 Radio Prichindel. 12.00 Muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu me-todia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară de Constantin Alexandru şi Richard Bartzer. 13.45 Muzică populară iraniană. 14.30 Te apăr, te laud, te cint - emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 De prin sate adunate — muzică populară. 15.30 De la A la Z — muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică de estradă. 16.30 Revista economică. 16.45 Frumoasă eşti, patria mea — cîntece. 17.00 Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în S. U. A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 17.30 Melodii populare interpretate de Ana Ispas, Nicolae Trofin şi Constantin Bordeianu. 17.50 Poşta radio. 18.00 Muzică uşoară de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Doine şi jocuri populare. 20.05 tableta de seară. 20.10 Microrecital Gică Petrescu. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru document. Premieră. Un caz de dispariţie de Haralamb Zincă. 21.45 Piese de estradă. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte — emisiune pentru pionieri. 9.00 Prelucrări corale de Achim Stoia. 9.15 Melodii populare. 9.45 Fragmente din opera „Béatrice şi Benedict" de Berlioz. 10.15 Caravana fanteziei — emisiune pentru tineret (reluare). 11.00 Cîntece şi jocuri. 11.20 Recital de operetă Duşan Bugarin. 11.30 Tineri solişti de muzică uşoară. 12.15 Concert de prînz. 12.40 Din ţările socialiste. 13.30 Rampa. 14.08 Melodii populare. 14.30 Muzică uşoară de Radu Şerban şi Elly Roman. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 De toate pentru toţi. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Viaţa de concert a Capitalei. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Din cele mai frumoase melodii, cele mai frumoase. 17.35 Arii din opere interpretate de Dorothea Palade. 18.03 Muzică populară. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Revista șlagărelor. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul pentru pian și orchestră de Nicolae Buicliu. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Piese corale de Gheorghe Dima. 22.00 Amintiri și melodii. 22.30 Pagini de mare popularitate din opere. dia Prima sesiune ştiinţifică a Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc Cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiinţarea Liceului pedagogic din municipiul Odorheiu Secuiesc, ieri a avut loc prima sesiune ştiinţificometodică, în cadrul căreia au fost prezentate o serie de comunicări interesante. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Mageru Ecaterina, directoarea liceului. In continuare, Benkő Samu, cercetător ştiinţific principal, a vorbit despre viaţa şi opera lui Benkő Iosif, fost profesor al Colegiului, iar conferenţiarul universitar Torra Tiberiu a prezentat comunicarea intitulată: „Cele mai noi rezultate ale fizicii antimateriei". Apoi lucrările sesiunii s-au desfăşurat pe cele trei secţii: istorie-literatură, metodică şi pregătirea învăţătorilor, în cadrul cărora au fost dezbătute probleme de specialitate. HHÍ HI M ! Se înalţă stivele de cherestea la U.E.I.L. Topliţa. Cu paşi siguri_ (Urmare din pag. 1) curea-Ciuc, întreprindere in cadrul căreia lucrează In prezent mii de oameni şi a cărei zestre tehnică este în continuă dezvoltare. Potenţialul industrial al judeţului va cunoaşte o nouă şi considerabilă creştere o dată cu intrarea in funcţiune a unor obiective aflate în plină construcţie. Ne gîndim la filatura de lînă pieptănată, la fabrica de piune, la noile capacităţi de producţie de la întreprinderea minieră Harghita şi I.J.M.C. şi la multe altele. Fireşte, o asemenea dezvoltare industrială a adus după sine realizări pe aceeaşi măsură în domeniul social-cultural. Dacă, fără a ne opri asupra instituţiilor social-culturale care au existat şi înainte, dar în ultimii ani au cunoscut o puternică dezvoltare, ne referim doar la noile construcţii şi la instituţiile social-culturale nou înfiinţate, şi tot obţinem un tablou cu imagini bogate. Incercind întocmirea unui astfel de tablou, apare dificultatea stabilirii întiietăţii uneia sau alteia dintre nenumărate realizări. Să începi cu sutele de aartamente, care formează adevărate microraioane pe strada Lenin, în împrejurimile ţării, sau în noul cartier Tudor Vladimirescu, unde au şi început lucrările la cel de-al doilea cvartal? Sau cu moderna tipografie dată în funcţiune la 1 mai anul acesta, construcţie care, pentru prima oară, asigură acestei seculare activităţi din Miercurea- Ciuc condiţii optime de desfăşurare şi dezvoltare? La fel de bine s-ar putea pune în fruntea listei şi noile spaţii comerciale (ce-i drept, încă insuficiente) sau unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti înfiinţate în ultimii ani şi care vor spori şi, mai mult în curînd, o dată cu darea în folosinţă a încăpătorului şi modernului complex de deservire aflat în construcţie. Puţin timp ne mai desparte de inaugurarea noii clădiri a poştei, care va coincide cu punerea în funcţiune a instalaţiei telefonice automate. Reşedinţa judeţului va primi peste cîteva zile un nou cinematograf (acum este, într-adevăr, o chestiune de zile, după atîtea amînări ale termenului de dare în folosinţă, cu care, din păcate, constructorul ne-a obişnuit!). In stadiu de finalizare se află şi lucrările de construcţie a patinoarului acoperit, unul din puţinele existente in ţară, dar pe care hocheiul de veche tradiţie din judeţul nostru ii merită din plin. Am putea vorbi despre lucrările ce se desfăşoară pentru alimentarea cu apă şi canalizarea oraşului, spitalul a cărui construcţie a început doar la cîteva zile după vizita făcută în judeţul nostru de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza hotărîrii luate chiar cu acest prilej? Construcţia principală — pavilionul de spitalizare — a şi ajuns la cel de-al cincilea nivel şi peste puţin timp ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii din reşedinţa judeţului, ca şi a celorlalţi cetăţeni din judeţ, se va desfăşura în condiţii incomparabil mai bune decît în prezent. Valoarea turistică a oraşului va spori o dată cu darea in folosinţă a noului hotel, care de pe acum domină viitorul centru de la înălţimea celor douăsprezece nivele ale sale. Reşedinţă a unui judeţ în plină dezvoltare, Miercurea-Ciuc cunoaşte în aceşti ani un avînt industrial şi social-cultural pe care locuitorii săi l-au visat, dar care acum iu trece aşteptările lor cele mai optimiste. O dată cu ţara întreagă, trăieşte o nouă viaţă judeţul nostru, reşedinţa sa. Pe zi ce trece, Miercurea-Ciuc se înscrie tot mai deplin pe linia evoluţiei spre nivelul pe care, în mod firesc, trebuie să-l atingă reşedinţa unui judeţ al României socialiste. ■ ■ SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI între 25-31 octombrie 1970. 26 octombrie 1970 este ziua elevului econom. Instrumentele de economisire la îndemîna elevilor sînt: • CECURILE DE ECONOMII ŞCOLARE • FOILE ŞI TIMBRELE DE ECONOMII Prin instrumentele de mai sus copiii obişnuiesc să devină economi şi prin aceasta îi învăţăm să fie păstrători cu grijă ai avutului obştesc şi ai bunurilor personale. TINERI, FOLOSIŢI INSTRUMENTELE DE ECONOMISIRE PUSE LA DISPOZIŢIE DE LA MANDATARI C.E.C. DIN ŞCOALA VOASTRA ŞI DE LA UNITĂŢILE C.E.C. ! ■ ■ r>IBIBIBIHIBIHIBIHIBIHIHIHiaiHIBIBiaiHIIHiaiHI«l«IBilHiaiiaiHIB; ■i ■ ■ ■ PENTRU COPIII TOPLIŢENILOR Micii şcolari şi preşcolari din oraşul Topliţa îşi vor petrece, de acum inainte, orele libere într-un mod plăcut la „Clubul copiilor", deschis ieri, 24 octombrie la casa de cultură. Aici, se vor iniţia diverse acţiuni, interesante şi atractive (poveşti vînătoreşti, concursuri de basme, concursurile : „Cine ştie cele mai muite poezii despre patrie şi partid", „Ce citim, cum trebuie citită o carte", dezbateri despre educaţie, excursii la monumente istorice etc.). O poezie adevărată (Urmare din pag. 1) dată transversale) la orizontul minus 75 și minus 100. Se mai lucrează și la stafia nouă de evacuare a apelor din mină, adică la stafia principală de la orizontul minus 125. Mineralizațiile din complexul vulcanic fuseseră cercetate, prin forare, numai la suprafață. Uzina Vlăhița nu primea, spre valorificare, decit minereul in stare de bulgări. Asta însemna cel mult 50 la sută din ce scotea la lumină. Iar siderita ascunsă în minereul mărunt, rămînea neluată în seamă, deci pentru ea se cheltuia o mare cantitate de muncă. Galeriile suitoare care se taie acum nu sînt altceva decît drumuri ce se vor duce la mineralizațiile din aglomeratul vulcanic, pentru ca aceste bogăţii ascunse in noaptea pămîntului să ajungă fonte speciale destinate siderurgiei sau corpuri motoare şi piese turnate care vor lua drumul uzinei de autocamioane „Steagul roşu“, la 1 kilometri se sapă puful de la Vlăhița. Şi astfel, în miezul pămîntului, la o adîncime de 180 de metri, noile galerii şi puful se vor întîlni ca două mîini omeneşti calde, ce trebuiau de mult să se atingă. Şi atunci, cele trei plane înclinate vor fi definitiv înlocuite) iar 60 la sută din oamenii care cheltuiau aici energie incalculabilă, vor putea fi folosiţi in alte locuri unde prezenţa lor va însemna o nouă contribuţie, pe alt plan, la dezvoltarea economiei judeţului. Pînă la această emoţionanta întîlnire mai sînt nu o zi sau o lună, ci 40 de metri de pămînt nestrăpuns. Fiindcă cei care lucrează puţul de la Vlăhița măsoară timpul nu cu secunde, ci cu centimetrul. Şi cind ultimul centimetru de pămînt va ceda, minerii de la Lueta vor trăi un moment extraordinar: începutul valorificării integrale a minereului de siderită. Iar această valorificare va mai însemna încă două succese: mare reducere a cheltuielilor de producţie fi o productivitate a muncii, aproape incredibilă... Intîlnirea celor două mîini, cum le-am numit, va avea loc spre sfîrfitul semestrului I din primul an al noului cincinal. Şi va fi un moment unic, de poezie adevărată, pe care eu nu m-ar încumeta s-o scriu, ci numai s-o trăiesc, alături de aceşti mari anonimi, tăcuţi fi buni, cinstiţi fi vrednici, care sunt minerii de la Lueta.J La C. A. P. Casinul Nou (Urmare din pag. 1) rămase în cultură, din 170 insăminţate. In ziua vizitei noastre, 120 de oameni şi 6 maşini de scos cartofi lucrau intens. Aici erau utilizate şi majoritatea atelajelor existente în cadrul cooperativei. "Trebuie însă să arătăm ", ,CU 11V de altfel şi interlocutorul nostru — că la Cooperativa agricolă de producţie din Caşinul Nou, la ora actuală mai sunt de recoltat 50 de hectare cartofi, ceea ce, dacă ţinem cont de faptul că lucrările de recoltare au fost pornite de mai bine de două săptămîni, denotă că pentru intensificarea acestora consiliul de conducere a acordat cuvenita atenţie abia după cele 2-3 zile rele din cursul săptăminii trecute. Acum, vremea a încetat să favorizeze desfăşurarea lucrărilor ce au mai rămas de efectuat. Plouă, plouă şi ninge pe cinc la Caşinul Nou mai sunt de recoltat 50 de hectare cartofi, 5 hectare sfeclă de zahăr şi de arat 150 de hectare pentru fre sămînţările de primăvară ca să nu mai vorbim de transportul otavei aflate încă pe cîmp. Dar nu numai atît. Datorită organizării nechibzuite a procesului de muncă, cooperatorii din Caşinul Nou mai au şi de treierat orzoaica şi ovăzul recoltat de pe circa 35-40 de hectare, lucrare care, după părerea inginerului agronom, necesită cel puţin o săptămînă, iar după părerea noastră nu se ştie exact cind va fi terminată. Iar acum cind vremea a devenit din nou nefavorabilă şi lucrările agricole au ajuns iarăşi să stagneze, consiliului de conducere, fiecărui membru cooperator i-a rămas destul timp să se gîndească la înţelepciunea proverbului: „Ce poţi face azi, nu lăsa pe miine", adevăr a cărui uitare sau, pur şi simplu, neluare în seamă oferă suficiente emoţii cooperatorilor din Casinul Nou. 9.00 Matineu duminical pentru copii şi şcolari. 9.45 Desene animate. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 13.00 în reluare la cererea telespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară : Rita Pavone, Connie Francis, Denise Constantinescu, Hana Pazekova, Cliff Richard, Jacques Hustin, Florin Bogardo. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal : Dinamo București — Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August”. 17.00 Medalioane filmate: „Jochen Rindt" și ,,Cassius Clay". 17.30 Campionatul mondial de ciclobal. Transmisiune de zi Dela Praga.. 18.00 Cintare patriei. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piaţă" de Mihail Jora. 20.30 Telex—varietăţi. 21.20 Reportaj TV 80 de bărbaţi. 21.35 Telexvarietăţi. Partea a ll-a. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber alese, femei. Transmisiune directă dela Ljubljana. LUNI, 26 OCTOMBRIE 17.00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă. 18.00 Microavanpremiera. 18.05 Rampa. 18.25 Panoramic ştiinţific. 18.50 Actualitatea în economie. 19.05 Cu automobilul prin Austria. 19.20 - 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foileton. Războiul celor două roze. 20.55 Unul din doi - emisiune-concurs. 21.55 Teleglob. 22.20 Campionatele mondiale de gimnastică. 23.00 Telejurnalul de noapte. [ fi DUMINICA, 25 OCTOMBRIE Pag. 3