Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-23 / nr. 929

ANUL 111, nr. 929 INCHEEREA LUCRARIUR CONGRESULUI Il IMA Al ll.T.C. (Urmare din pag. I) Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. La deschiderea şedin­ţei s-a adus la cunoştin­ţa Congresului că în pri­ma sa şedinţă plenară, Comitetul Central al U­­niunii Tineretului Co­munist a ales Biroul for­mat din 25 de membri, pe cei 8 membri su­­pleanţi, precum şi secre­tarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tova­răşul Dan Marţian. (Urmare din pag. I) P.C.R., pentru propăşi­rea continuă, multilate­rală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe se­cretar general, un senti­ment de profundă mîn­­drie patriotică, de vene­raţie şi adine respect pentru activitatea labo­rioasă desfăşurată de Partidul Comunist Ro­mân, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi in sluj­ba progresului şi civili­zaţiei României socialis­te, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexi­tate, şi problemele tine­retului, locul şi rolul său in dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi în­demn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricul­tură, intelectualilor, e­­levilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi via­ţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a U­­niunii Tineretului Comu­nist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt­ătiRîtr care îl străbate azi în­treaga viaţă SpCtiff-Troîi­­tică şi economică a ţării. Uniunea Tineretului Co­munist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinami­că, angajînd energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activi­tatea desfăşurată în ul­timul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa U­­niunii Asociaţiilor Stu­denţeşti au jalonat, tot­odată, în contextul noi­lor sarcini şi obiective ale actualului plan cinci­nal, şi direcţiile de vii­tor ale muncii şi preocu­părilor tineretului, în scopul creşterii respon­sabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate de­Preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Ni­­colae Ungureanu. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, Con­gresul a hotărît să adre­seze o scrisoare Comite­tului Central al Partidu­lui Comunist Român, secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul scri­sorii este aprobat cu pu­ternice şi îndelungate a­­plauze şi urale. Delega­ţii şi invitaţii ovaţionea­meniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi i­­dealuri, gînduri şi senti­mente, prin munca noas­tră comună, rodnic în­frăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne an­gajăm solemn să nu pre­cupeţim nici un efort pentru a aplica şi pro­mova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să ac­ţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritu­lui muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante î­­naintate, să fim pretu­tindeni acolo unde pa­tria ne cheamă, în în­treprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facul­tăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi vir­tuţile creatoare, dăruin­­du-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dova­da cea mai elocventă a capacităţii moral-politi­­ce şi sociale a organiza­ţiei noastre, mărturia fi­delă a spiritului în care sîntem crescuţi şi for­maţi ca militanţi devo­taţi partidului, tineri re­voluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabili­tăţii, a inaltei datorii fa­ţă de patrie, partid şi popor, promotori consec­venţi ai noului, intransi­genţi faţă de orice idei străine ideologiei şi con­vingerilor noastre comu­niste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adi­­ziunea unanimă la poli­tica externă clarvăză­toare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate state­le lumii, susţinînd con­secvent activitatea fruc­tuoasă pe care o des­făşoară conducerea par­tidului pentru lărgi­rea colaborăriii frăţeşti cu toate statele socialis­te, pentru întărirea uni­tăţii partidelor comunis­te şi muncitoreşti, a con­solidării frontului anti­­imperialist, organizaţia z0 minute în şir pentru Partidul Comunist Ro­mân şi Comitetul său Central, în frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşes­cu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C.R. — Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu — tineret“. Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmo­sferă de înălţător patrio­tism. Din mii de piep­turi tinere răsună imnu­rile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului“­ noastră, întregul tineret al patriei îşi vor mani­festa şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvol­ta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contri­buţie la mişcarea mon­dială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi în­văţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activi­tatea sa partidul co­muniştilor, secretarul ge­neral al partidului, vor constitui expresia de ne­tăgăduit a însuşi crezu­lui şi apartenenţei noas­tre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealuri­lor socialismului şi co­munismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Aso­ciaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragos­tei şi recunoştinţei noas­tre fierbinţi, Partidului Comunist Român ( Câre de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat)“Stea­­gul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru liber­tatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi în­floritoare. Ne unim gîn­­durile, inimile şi cugete­le, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu ne­stăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieri­toare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. (Urmare din pag. I) de bază — gatere — a fost de 95,3 la sută la fabrica Hodoşa şi 96,5 la sută la fabrica Topli­­ţa, ceea ce înseamnă un număr ridicat de ore de stagnare provocate de defecţiunile tehnice, ru­peri de curele etc. De asemenea, în cursul tri­mestrului I, procentajul de brah tehnic la fa­brica Hodoşa — în pro­porţie neadmisă, — a avut influenţe nefaste asupra producţiei de export. Pe linia aprovi­zionării cu materie pri­mă, au existat, de ase­menea carenţe. Conse­cinţele unor asemenea neajunsuri au fost des­tul de costisitoare. Referindu-se la unele din aceste neajunsuri tovarăşul Artenie Pop, preşedintele comitetului sindicatului, remarca că la nerealizarea sarcini­lor de producţie de la fabrica Hodoşa a contri­buit în bună măsură şi lipsa unei aprovizionări sistematice cu materie primă. Utilizarea mai bună a fondului de timp, a spus tovarăşul Cristian Toader, ar fi dus la re­zultate şi mai bune. Ab­senţele nemotivate s-au menţinut în procent des­tul de mare însumînd în anul precedent 2.678 om­ zile, în care s-ar fi putut obţine în plus 756.000 lei la producţia globală, cu influenţe favorabile şi asupra productivităţii muncii. Reluînd aceste idei şi alţi vorbitori, printre care Francisc Şandor, Mihai Vilcan, Miron Ţăranu, Ioan Mazero, au formulat critici aspre la adresa comitetului de direcţie, care, în unele perioade, nu a acţionat cu destulă hotărîre pen­tru o aprovizionare ritmică, pentru preveni­rea golurilor în produc­ţie, depăşirea consumu­lui specific, lipsuri care nu pot fi puse pe seama unor cauze externe. Neajunsurile semna­late, au fost însoţite de soluţii şi propuneri con­crete, pentru ridicarea activităţii de viitor pe o treaptă calitativ supe­rioară. Cu toate lipsu­rile existente în anul trecut, convinşi de ma­rile lor posibilităţi, ho­­tărîţi de a munci mai bine, cu eficienţă mai mare, salariaţii U.E.I.L. Topliţa s-au angajat să realizeze peste prevede­rile planului pe acest an : — 2.500.000 Iei la pro­ducţia globală ; — 2.500.000 lei la pro­ducţia marfă ; 3.000 metri cubi bile, manele ; — 1.000 metri cubi buş­teni răşinoase ; — 1.000 metri pătraţi uşi şi ferestre ; — 700 metri cubi che­restea răşinoase ; — 109.000 lei valută li­vrări export. Reducerea preţului de cost cu 150.000 lei ; Beneficii suplimentare 250.000 lei. Angajamentele luate sunt mobilizatoare. E­­xistă certitudinea că a­­cest harnic colectiv de oameni, de la U.E.I.L. Topliţa îşi va respecta cuvîntul dat, că anga­jamentele luate vor prinde viaţă în fiecare zi, spre cinstea lor şi mîndria întregului nos­tru judeţ. In încheierea dezbate­rilor, a luat cuvîntul to­varăşul Petru Ţăran, se­cretar al Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., care a subliniat rezultatele bune obţinu­te în realizarea sarcini­lor de plan şi angaja­mentelor luate în între­cere, insistînd, totodată asupra unor deficienţe manifestate în munca comitetului de direcţie, a întregului colectiv. „In acest an va trebui să depuneţi eforturi mai mari pentru îmbunătă­ţirea calităţii produselor în aşa fel ca ele să co­respundă exigenţelor impuse de beneficiari. Din dezbateri a reieşit că în anul precedent s-a făcut multă risipă de material lemnos, în anul acesta gospodărirea ma­sei lemnoase, reducerea consumului specific, tre­buie să constituie pen­tru toţi salariaţii un obiectiv primordial. In acest an colectivul unităţii trebuie să facă faţă unor sarcini mult­e necesar ca din partea comitetului de direcţie să se manifeste mai multă preocupare pentru toate marile probleme ce angajează viaţa între­prinderii, să fie consul­tată masa largă a sala­riaţilor şi să se dea curs iniţiativei şi propuneri­lor ce se fac. O atenţie deosebită trebuie acor­dată calificării şi pregă­tirii profesionale a mun­citorilor, pentru ca aceş­tia să fie în permanen­ţă la curent cu cele mai avansate metode de muncă, cu cele mai noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii în domeniul forestier, pe care, la lo­curile lor de muncă, să le poată aplica în mod creator“. EXIGENTA c n/xiii a (Urmare din pag. I) d­oar preşedinţii consi­liilor municipal şi oră­şeneşti pentru educaţie fizică şi sport, preşedin­ţii asociaţiilor sportive, profesori de specialitate, antrenori, precum şi re­prezentanţi ai organiza­ţiilor de masă, conducă­tori ai unor întreprin­deri şi instituţii, sportivi fruntaşi. Au luat parte, tovară­şii Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comi­tetului judeţean de par­tid, preşedintele Consi­liului popular ju­deţean,“ Szekeres Alexandru, se­­c’screter al Comitetului ju-* deţean de partid, Miron Olteanu, secretar al Con­siliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Pe marginea dării de seamă, prezentate de to­varăşul Ferencz Ioan, preşedinte al C.J.E.F.S., ca şi în legătură cu pla­nul de măsuri, supus discuţiei participanţilor, au luat cuvîntul nume­roşi vorbitori, care au a­­nalizat, în profunzime, activitatea consiliului în perioada amintită, relie­­fînd succesele obţinute în mişcarea sportivă de masă şi de performanţă, făcînd propuneri con­crete pentru dezvoltarea mişcării sportive harghi­­tene pe măsura condi­ţiilor din ce în ce mai frletat?US£ la dispoziţia tuturor celor care în­drăgesc sportul. Conferinţa a desem­nat noul consiliu jude­ţean alcătuit din 51 per­soane, şi a ales un birou format din următorii to­varăşi : preşedinte — Ferencz Ioan, vicepreşe­dinţi — Mihai Moldo­van şi Bara Ladislau, membri — Czaka Ludo­vic, Geréb Ştefan, Ja­kab Árpád, Kovács Ioan, Lazăr Florea, dr. Magya­­ri Tiberiu, Valeriu Paş­­canu, Traian Popa, Rigo Ştefan şi Szentjobbi Eli­­sabeta. Totodată au fost aleşi preşedinţii diferite­lor comisii sportive. Conferinţa a aprobat adoptat ch­emarea la întrece­ lansată de către C.J.E.F.S. — Galaţi. In cadrul lucrărilor Conferinţei au luat cu­vîntul tovarăşii Ludovic Fazekas şi Miron Oltea­nu. In încheierea lucrări­lor Conferinţei, toţi cei prezenţi au adoptat tex­tul unei telegrame adre­sată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu per­sonal, în care se expri­mă mulţumirea şi recu­noştinţa faţă de grija permanentă a conducerii de partid şi de stat pen­tru înflorirea multilate­rală a judeţului nostru, pentru minunatele con­diţii de dezvoltare a mişcării sportive. Pe marginea lucrărilor Conferinţei vom reveni ulterior cu articole axa­te pe problematica ma­joră a sportului harghi­­tean. Conferința C.J.E.F.S. Conferinţa Filialei judeţene a crescătorilor de albine Duminică, 21 februarie, a avut loc la Miercu­­rea-Ciuc conferinţa Filialei judeţene a Asocia­ţiei crescătorilor de albine din România. Confe­rinţa a analizat activitatea desfăşurată de con­ducerea filialei pe ultimii doi ani. Pe mărginea dării de seamă prezentată au luat cuvîntul cir­ca 20 de participanţi. Totodată, conferinţa a aprobat planul de măsuri pentru perioada ur­mătoare şi a ales noul comitet de conducere al Filialei judeţene a crescătorilor de albine din România. Ca preşedinţie al Filialei a fost reales tovarășul Csibi Géza. Jocul de-a contractele de muncă (Urmare din pag. 1) Nu vrem să examinăm aici legalitatea sau ile­galitatea actelor emise de conducerea combi­natului. Vrem doar să atragem atenția că pro­cedura a fost contrară dispozițiilor. In momen­tul în care Gerhardt Ioan n-a mai putut lu­cra, din motive de do­miciliu, la Fabrica de apă, trebuia, fie să i se desfacă pe loc contrac­tul de muncă, fie să i se explice ce are de făcut pentru a putea obţine, eventual, transferul. I s-a spus, în schimb, să-şi caute alt serviciu, iar a­­­tunci cînd şi-a găsit, i-a fost înmînată decizia de desfacere a contractului de muncă. Un caz similar, dar cu o optică inversată s-a petrecut cu Kulpinski Iuliana din Miercurea- Ciuc. A fost angajată la centrul de colectare a fructelor de pădure, dar de fapt ,lucra ca femeie de serviciu la inspecto­ratul silvic. Intr-o zi i s-a spus că nu mai co­respunde (!) în funcţie şi, deci, să-şi caute ser­viciu. Femeia nu s-a grăbit. După vreo două­­trei luni, cînd şi-a găsit un alt loc de muncă, a cerut transfer. I s-a a­­cordat. încurcătura a survenit în momentul cînd inspectoratul silvic i-a eliberat adeverinţa de salarizare pentru concediu. In ea figurau şi lunile cînd n-a mun­cit, în dreptul sumelor primite drept salariu fiind trecute aceleaşi cifre ca în lunile ante­rioare. Cineva probabil i-a sugerat femeii ideea că, din moment ce scria acolo că a primit salariu şi pe cele trei luni, tre­buie să-l primească cu adevărat. S-a adresat comisiei de judecată de pe lîngă consiliul popu­lar orășenesc, care a admis plîngerea (nefon­dat) dar a respins-o (tot nefondat). Noroc că fe­meia n-a mai știut că are dreptul să conteste hotărîrea în termen de 15 zile, pentru că altfel cine știe la ce încurcă­turi s-ar mai fi ajuns. O poveste hazlie, care dovedeşte uşurinţa cu care unii conducători de întreprinderi sau insti­tuţii îşi pun semnătura pe nişte acte neconfor­me cu legislaţia muncii. Exemplele ar putea fi mai numeroase. Ne oprim însă aici, consi­­derînd că ele sunt sufi­ciente pentru a susţine afirmaţia că angajarea sau desfacerea contrac­tului de muncă nu este un prilej de joacă pen­tru cei îndreptăţiţi să decidă. Legea nr. 1 pri­vind disciplina muncii, reglementează foarte strict şi foarte exact a­­ceastă problemă şi, con­form dispoziţiilor ei, orice încălcare a legis­laţiei atrage după sine sancţionarea celui vi­novat. HARGHITEI O FAPTA DEMNA! In ziua de 17 februarie 1971, în holul cinema­tografului „Transilvania“, din orașul Miercurea- Ciuc, între orele 10.00—11.00, eleva MIKLÓS MARGARETA, clasa a Xl-a D la Liceul din Miercurea-Ciuc­­, a găsit un portmoneu în ca­re se afla o însemnată sumă de bani. Eleva s-a interesat de păgubaş, dar nici­ o per­soană dintre cele prezente, în acel moment în holul cinematografului nu a reclamat pierderea, fapt pentru care Miklós Margareta l-a predat organelor de miliţie. Păgubaşul se poate prezenta la secretariatul miliţiei oraşului Miercurea-Ciuc, pentru a i se restitui obiectul găsit. Cpt. MASTAN IOAN ^//////////////////////////////////////////////////////////////////////wz/////////////////////////////^ A întreprinderea de producţie prestări Baia Sprie str. Cîmpului nr. 36 angajează comenzi pentru executarea de mobilier comercial pentru toate tipurile de magazine, chioşcuri diferite, căsuţe camping şi bunuri de larg consum din lemn, metal, combinate cu mase plastice. Informaţii la telefon nr.­ 11. 1 Pag. 3 r­iHSIAWmfi UITE SALA, NU E SALA Apropo de jocul „Uite popa, nu e popa“, con­ducerea Casei de cultură din Miercurea-Ciuc a­­considerat că un asemenea joc s-ar putea aplica şi cu privire la sala destinată pînă acum să adăpostească pe colecţionarii de timbre în timpul întîlnirilor săptămînale. Aşa că, de la o vreme încoace, filateliştii au fost nevoiţi să se mute dintr-un foc în altul. Insă „uite saia, nu e saia“ s-a transformat, în ultimul timp, în „uite scau­nele, nu sunt scaunele“ şi dacă lucrurile nu se îndreaptă la un moment dat, vor dispare şi mesele. Poate se aduc rogojini... CU SI FARA ambalaj Regulile de comerţ prevăd că mărfurile se servesc cumpărătorilor, ambalate. Din păcate, spre deosebire de celelalte magazine, la cel de legume şi fructe, situat pe strada Florilor, colţ cu strada Lenin din Miercurea-Ciuc, vînzătoare­­le uită că au fost aprovizionate cu ambalaje tocmai în acest scop. Oscilînd între a servi mărfurile ambalate în pungi de hîrtie sau nylon, ele oferă cumpărătorilor legumele sau fructele tot... neambalate. V. RUSU, (cu sprijinul corespondenţilor V. DUMITRU şi G. KISS) J L angajează muncitori ■ pentru munca în subteran Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind între 61—114 lei/post în funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri : — de la 8—18% pentru realizarea planului pes­te 100,5%. — 15% pentru cei ce locuiesc în cămine (conf. H.C.M. nr. 1053/1959). — 15% pentru munca de noapte. — 4—6% pentru conducerea formaţiilor de lucru. Avantaje — echipament de protecţie. — Cazare gratuită în blocuri de nefamilişti (că­mine), cu instalaţii moderne de încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, 3 mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. — Pentru cei ce se întorc zilnic în familie se asi­gură transportul cu autobuze, plata unui abonament fiind de 30 lei/lună. Cei interesaţi şi au vîrsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă. Cititori Vizitaţi în cursul lunii februa­ie — perioada Lunii cărţii la sate“ - librăriile şi raioanele de carte din magazinele cooperaţiei de consum Elevi şi eleve ! Luna Cărţii la sate“ este un prilej pentru­­ completarea bibliotecilor proprii cu cărţile­­ necesare procesului de învăţămînt, care­­ I se găsesc în librăriile şi magazinele­­ cooperaţiei de consum J 71 77

Next