Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-26 / nr. 932

ANUL III, nr. 932 m­m treboniu imm (1810-1881) - personalitate marcantă a culturii române­ ­ 90 de ani de la moartea marelui cărturar ! Se împlinesc 90 de ani de la moartea lui Au­gust Treboniu Laurian, reprezentant de seamă al generaţiei romantice româneşti, filolog şi is­toric, om politic şi pro­fesor, care şi-a unit e­­forturile cu alţii aseme­nea lui pentru a da po­porului român o cultu­ră modernă, un stat in­dependent şi pentru a-i deschide totodată calea spre înfăptuirea întregii sale unităţi politice. S-a născut în satul Fofeldea de lîngă Sibiu la 20 iulie 1810. A înce­put învăţătura la Sibiu şi-şi va continua studii­le la Cluj, unde va ur­ma doi ani cursurile fa­cultăţii de filozofie. Au­gust Treboniu Laurian se va îndrepta pentru a-şi perfecţiona studiile spre Viena — centru de atracţie al studenţilor români de pe ambele versante ale Carpaţilor — şi se va înscrie la In­stitutul politehnic. La Viena, Laurian şi-a însu­şit o pregătire ştiinţifică multilaterală, care a impresionat totdeauna pe cei ce l-au cunoscut sau au colaborat cu dînsul. Dezvoltarea limbii şi a culturii române era u­­nul din scopurile pe ca­re şi le-a fixat încă din această vreme şi pentru care a luptat apoi cu o impresionantă perseve­renţă pînă la sfîrşitul vieţii. Cucerit de ideile Şcolii ardelene şi pro­vocat de aeoi care con­testau romanitatea lim­bii noastre, Laurian a elaborat o gramatică a limbii române, scrisă în limba latină, cu titlul­­ „încercare critică asu­pra originii, derivării şi formei limbii româ­neşti vorbită în amîn­­două părţile Daciei, nu­mită popular valahică“. Apariţia acestei lucrări l-au făcut cunoscut pe Laurian atît în rîndul ardelerfilor, cît şi în te­ritoriul de la sud şi est de Carpaţi. August Treboniu Lau­rian îşi va lua doctora­tul, pe baza meritelor sale literare, la Univer­sitatea din Göttingen. In septembrie 1842 Laurian, solicitat de Eforia şcoalelor din Ţa­ra Românească, se va îndrepta spre Bucureşti, unde va fi numit profe­sor de filozofie la cole­giul „Sf. Sava“. La sfîr­şitul anului 1847 a fost solicitat să intre ca in­spector în administraţia şcolară a Munteniei. Concomitent cu acti­vitatea didactică, înce­­pînd din 1845 Laurian avea să desfăşoare, ală­turi de Nicolae Bălces­­cu, şi o bogată activita­te ştiinţifică şi editoria­lă, care-i va asigura un loc de frunte în dezvol­tarea istoriografiei na­ţionale. In anul 1845 vor scoate „Magazin istoric pentru Dacia“ cu scopul de a cultiva interesul şi dragostea românilor pentru trecutul lor isto­ric, de a iniţia o vastă acţiune pentru strînge­­rea documentelor naţio­nale şi a referirilor pri­vitoare la Dacia şi la istoria poporului nostru descoperite în scrierile unor autori străini, spre a lărgi astfel bazele ştiinţifice ale istorio­grafiei româneşti. Lau­rian a avut un mare rol în redactarea şi impri­marea „Magazinului“ şi în difuzarea lui pe în­treg teritoriul românesc, şi în mod deosebit în Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş. Alături de Nicolae Bălcescu, prin această publicaţie el a pus una din cele mai masive şi mai trai­nice pietre la temelia edificiului unităţii cul­turale şi politice a po­porului român. Paralel cu activitatea didactică şi cu cea din redacţia „Magazinului istoric“ Laurian şi-a a­­dus contribuţia sa în cadrul „Asociaţiei pen­tru înaintarea litera­turii“, înfiinţată în mai 1845, a cărui scop era tipărirea, prin subscrip­ţie publică, a cărţilor româneşti şi sprijinirea scriitorilor lipsiţi de mijloace de existenţă şi a fost colaborator la pu­blicaţia „Universul“ a­­părută în iunie 1845. Cu toate că Laurian s-a stabilit un timp la Bucureşti, el nu a între­rupt nici un moment le­găturile cu cărturarii de peste munţi, ci a contri­buit prin diferite mij­loace la acţiunea de e­­mancipare socială şi na­ţională a românilor de aici. El va vedea în re­voluţie calea cea mai si­gură de realizare a aces­tor deziderate vitale al poporului nostru. La sfîrşitul lui aprilie 1848 s-a hotărît să re­vină în Transilvania, pentru a participa la a­­dunarea de la Blaj din 3/15­ 5/17 mai 1848, la stabilirea tacticii şi la elaborarea programului revoluţiei. August Treboniu Lau­rian va fi ales membru în delegaţia care trebu­ia să prezinte împăratu­lui habsburgic, progra­mul ce fusese adoptat la Blaj. După insuccesul delegaţiei române, Lau­rian va avea un rol im­portant în desfăşurarea revoluţiei burghezo-de­­mocratice de la 1848— 1849 din Transilvania, cît şi în lupta dusă du­pă revoluţie pentru re­cunoaşterea drepturilor legitime ale românilor din Transilvania. In anul 1852 Laurian se afla la Iaşi fiind che­mat de domnitorul Gri­­gore Ghica pentru a conduce învăţămîntul din Moldova. Revenit la Bucureşti, o dată cu Unirea Prin­cipatelor, activitatea lui Laurian avea să intre într-o fază nouă, ur­­mînd un ritm ascen­dent şi din ce în ce mai fecund. Va fi membru al Eforiei şcoalelor, re­dactor al­ revistei „In­strucţiunea publică“, di­rector al bibliotecii na­ţionale, profesor la co­legiul „Sf. Sava“, mem­bru în Consiliul supe­rior al Instrucţiunii pu­blice, decan al facultăţii de litere şi filozofie la Universitatea din Bucu­reşti, membru al socie­tăţii „Transilvania“ şi al Societăţii Academice. August Treboniu Lau­rian a­ încetat din viaţă la 26 februarie 1881. Cu ocazia înmormîntării, doctorul Carol Davila spunea cu un rar pate­tism: „Ţara a pierdut pe cel mai eminent în­văţător. Laurian a fost învăţătorul de frunte al poporului român... Ca învăţător el pretutin­deni a fost apostol al românismului, al unirii naţionale ... Toate ge­neraţiile de­ 50 de ani au învăţat limba şi is­toria naţională din căr­ţile populare. Marele învăţător a pus seminţe care vor da roade, şi, nu vă îndoiţi, generaţiile viitoare vor realiza idei­le şi aspiraţiile sale ... învăţătorul Laurian a murit, însă cugetările, simţămintele sale de mărirea naţiunii trăiesc în inimile noastre şi vor trece ca o moştenire la copiii şi urmaşii noştri“. Desfăşurarea ulterioa­ră a evenimentelor pe pămîntul României au confirmat pe deplin ce­le spuse de doctorul Carol Davila. Lect. univ. MIHAI ROGOSCA HARGHITEI um ROMÂNEŞTI (Urmare din pag. 1) 1.500 C.P., împingătoare fluviale de 1.640 C.P., vase pasagere de 70, 100 şi 300 locuri, şalupe de toate categoriile, staţii de pompare plutitoare, drăgi refulante şi diver­se alte construcţii. O navă de performanţă fluvială este şi motona­va fluvială de 5.000 to­ne, realizată de Şantie­rul naval din Olteniţa, concepută pentru a na­viga şi în zone de ghe­ţuri. Desigur, şantierele na­vale româneşti execută şi lucrări de reparaţii atît pentru navele flu­viale, cît şi pentru cele maritime. Astfel, pen­tru reparaţiile maritime, Şantierul naval din Con­stanţa este dotat cu două docuri plutitoare, unul cu forţă de ridica­re de 8.000 tone şi celă­lalt de 15.000 tone şi ca­re poate ridica nave cu deplasamente de circa 35.000 tdw. Secţiile aces­tui şantier efectuează lucrări de reparaţii nu numai pentru flota in­ternă, dar şi pentru ar­matori străini, reparaţii care pornesc de la an­­docări pînă la efectua­rea lucrărilor de reclasi­­ficare. Perspectivele indus­triei noastre navale sînt mai mult decît impună­toare. Astfel, Şantierul naval din Galaţi va con­tinua construcţia nave­lor de 4.500—15.000 tdw pentru nevoi interne, ca și pentru export, dar concomitent va include în fabricaţie tipuri noi de nave, cum sunt car­gourile pentru mărfuri generale, de 7.500 tdw, cargourile de 3.680 tdw, carbonierele de 15.000 tdw, cargourile univer­sale de 15.000 tdw şi al­tele. Lucrările de investiţii ce se realizează la Şan­tierul naval din Brăila, permit ca în următoarea perioadă şantierul să treacă la execuţia nave­lor maritime de 4.500 tdw, iar Şantierul naval din Olteniţa să producă tipuri îmbunătăţite de motonave fluviale şi de navigaţie mixtă (fluvia­­lă-maritimă) de 5.000 tone, cargouri de măr­furi generale de 2.000— 2.500 tdw. Un număr im­portant de nave fluviale de transport și tehnice sunt prevăzute a se exe­cuta de către Șantierul naval din Giurgiu. Șantierul naval din Turnu Severin va con­strui în continuare nave specifice profilului său, respectiv cargouri de mărfuri generale de 2.000—2.500 tone, şlepuri pentru navigaţia prin împingere. Dar marele salt va fi înregistrat de Şantierul naval din Constanţa. Astfel, se vor crea con­diţii ca la Constanţa să se construiască într-o primă etapă, nave de 50—60.000 tdw, iar apoi vase gigant cu deplasa­mente de 150.000 tdw. Programul de perspec­tivă pentru aceste şan­tiere pentru anii 1971— 1975 prevede sporuri în­semnate în producţia na­vală. Aşa de exemplu, tonajul deadweight ce urmează a se realiza în anul 1975 va fi de peste 3 ori mai mare, în com­parație cu cel din anul 1970. ■ IHIHIMIHIHIHiniaiM MIHIHUIMIHIHIIHIItiaiimiBiiailMIiaiBilMIIBII n I wm. I Ml I MIM I Deservirea populaţiei (Urmare din pag. 1) referit în cuvîntul lor — la greutăţile în aprovi­zionarea secţiilor de producţie sau a celor de deservire a populaţiei, ceea ce a dăunat asupra realizării planului, asu­pra calităţii deservirii populaţiei. Din unităţile de croitorie au lipsit deseori stofe variate, precum şi alte mate­riale, ceea ce dovedeşte că cei ce se ocupă cu aprovizionarea unităţii atît din cadrul coopera­tivei, cît şi de la O.C.­­M.A.D. se preocupă in­suficient de aceste pro­bleme. Discutînd asupra sar­cinilor pentru anul 1971, adunarea generală, con­sideră necesare eforturi mai susţinute pe linia aprovizionării unităţilor şi a deservirii, în con­diţii tot mai bune, a populaţiei. Conform pă­rerii exprimate de mai mulţi vorbitori, printre care Fekete Ştefan, Biro Zoltán şi alţii, oraşul Miercurea-Ciuc se dez­voltă din punct de ve­dere economic şi social­­cultural într-un ritm înalt, numărul populaţi­ei sale crescind de la o zi la alta şi aceasta duce la creşterea cerinţelor populaţiei în domeniul Adunarea generala a salariaţilor de la cooperativa „OLTUL“ serviciilor de care are nevoie. Majoritatea vor­bitorilor au apreciat că paralel cu sporirea şi lărgirea sferei de servi­cii puse la dispoziţia populaţiei, e necesar să se întreprindă eforturi pentru ridicarea nivelu­lui de deservire. In acest sens trebuie să se acor­de mai multă atenţie e­fectuării la termen a lu­crărilor comandate, să se execute lucrări la un înalt nivel calitativ. Pe lîngă aceste măsuri tre­buie să se întreprindă şi alte acţiuni cum ar fi cursurile de calificare, de ridicare a calificării etc., care să asigure creş­terea permanentă a pre­gătirii profesionale a lu­crătorilor din unităţile de deservire. Căci e foarte necesar ca înde­plinirea integrală a sar­cinilor de plan să se realizeze în condiţiile sporirii continue a cali­tăţii deservirii popu­laţiei, a executării unor lucrări de un înalt ni­vel calitativ în toate secţiile. Analizînd posi­bilităţile şi resursele ce există în cooperativă, măsurile preconizate în planul M.T.O., adunarea generală a Cooperativei „Oltul“ din Miercurea- Ciuc a apreciat că — cu efortul întregului colec­tiv de meseriași — se vor îndeplini cu cinste prevederile pentru anul 1971. Pag. 3 ÎMBUNĂTĂŢIREA calităţii produselor Indici cît mai ridicaţi privind calitatea (Urmare din pag. 1) bracului, cei 138.300 m2 au reprezentat tot atîţia metri de cherestea pen­tru care s-a găsit o altă destinaţie. De fapt, rea­lizarea aceasta a munci­torilor de la U.E.I.L. To­­pliţa s-a bucurat de apre­cierea cuvenită din par­tea ministerului, ea re­­prezentînd una dintre i­­novaţiile valoroase prin care o mare cantitate de masă lemnoasă este va­lorificată, traducînd ast­fel în viaţă indicaţiile date de conducerea par­tidului şi statului nostru. De altfel, în anul ce a trecut am reuşit să reali­zăm, prin economisirile făcute în diferitele etape ale procesului de ex­ploatare şi industrializa­re a lemnului, 3.600 m3 cherestea. In anul acesta, avem sarcini mult sporite faţă de 1970 şi „aducerea“ cît mai aproape a cifrelor privind desfacerea, de acelea care reprezintă producţia, solicită inten­sificarea activităţii pe care trebuie s-o depu­nem în această direcţie a îmbunătăţirii calităţii produselor. Tocmai de aceea, chiar de la înce­putul anului am asigu­rat condiţiile necesare ca organizaţiile de bază, comuniştii, întregul co­lectiv de muncitori, să participe efectiv la sta­bilirea măsurilor care să permită îndeplinirea sarcinilor de plan. întregul colectiv este mobilizat în urmărirea problemelor majore la gurile de exploatare, la secţii şi sectoarele de industrializare, creşte­rea procentului calita­tiv al produselor etc. Căile de rezolvare sunt căutate de comitetul de partid, de fiecare orga­nizaţie de bază. Aş vrea să subliniez crearea condiţiilor care să per­mită îmbunătăţirea pre­gătirii profesionale a sa­lariaţilor, şi prin aceasta ridicarea calităţii produ­selor la un indice supe­rior. Propaganda tehni­că, agitaţia vizuală, toa­te sunt subordonate pre­ocupării manifestate pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii. Re­centele hotărîri ale con­ducerii de partid, şi în­deosebi proiectul de lege privind perfecţionarea cadrelor a constituit pentru noi un ajutor preţios. Folosind indica­ţiile date sîntem hotărîţi să ne îndeplinim cu cinste sarcinile acestui cincinal. Consider de bun augur reuşita cu ca­re am încheiat luna ia­nuarie : rentabilizarea cherestelei de fag, un în­ceput pe care vrem să-l continuăm cu alte succe­se asemănătoare. IOAN NISTOR — secretarul organizaţiei de partid de la depozitul de cherestea de la U.E.I.L. Topliţa Organizaţia de partid - catalizatorul efortului întregului colectiv Sarcinile sporite ale a­­cestui an solicită parti­ciparea largă a tuturor muncitorilor pentru creşterea eficienţei acti­vităţii economice a uni­tăţii noastre. Şi se înţe­lege că organizaţia de partid trebuie să se în­scrie în această angaja­re cu o contribuţie mo­bilizatoare. Pentru că, a­­şa cum a subliniat tova­răşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului „organelor şi organiza­ţiilor de partid le revin rolul hotărîtor în con­ducerea şi organizarea vieţii economice, în an­trenarea largă a oame­nilor muncii pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor noului cin­cinal“. Iată de ce, beneficiind şi de zilele favorabile ale acestei ierni, comu­niştii de la depozitul de cherestea au canalizat eforturile colectivului spre efectuarea lucrări­lor în aşa fel ca să nu se aducă prejudicii cali­tăţii. Cheresteaua sosi­tă la rampa verde se sortează cu atenţie pe clase şi apoi este trans­portată în depozit unde se stivuieşte în vederea conservării. Atît la sor­tare, cît şi la stivuire a­­vem muncitori buni, ca Andrei Ursta, Asztalos Felix, Laurenţiu Mailat sau Fichter Rudolf II, a căror experienţă şi pri­cepere contribuie la bu­na desfăşurare a activi­tăţii. Fiecare membru al co­lectivului de muncitori este hotărît să contri­buie la îndeplinirea pla­nului, şi aş aminti că din planul primului trimestru la cherestea pentru export, am dat, în ianuarie, 4.142 m3, în februarie iarăşi avem posibilitatea să trecem peste 4.000 m3 aşa ca la sfîrşitul celor trei luni să realizăm cei 12.400 m3 planificaţi. Hotărîrea de care a­­minteam se face cunos­cută prin exigenţa faţă de muncă şi răspunde­rea evidentă a fiecărui muncitor de a participa activ la îmbunătăţirea procesului de producţie şi îndeosebi a calităţii produselor. Stimulînd aceste pre­ocupări manifestate de colectivul de muncă de la depozitul de buşteni, organizaţia de partid desfăşoară o activitate susţinută pentru a-şi în­deplini cu cinste rolul de conducător, pe care îl are în viaţa colecti­vului. HOCHEI Divizia B COOPERATORUL TG. SECUIESC — DINAMO BRAŞOV 8—5 (1—1, 5—3, 2—1) TIRNAVA ODORHEIU SECUIESC — VOINŢA MIERCUREA-CIUC 7—1 (2—1, 2—0, 3—0) Rezultate în general scontate. Totuşi Dinamo Braşov s-a prezentat mai bine decît în evolu­ţiile anterioare, şi numai experienţa „vulpoi­lor" Sárkány şi Holló de la Cooperatorul care au înscris împreună şapte din cele opt goluri ale echipei lor, (celălalt fiind opera lui Simon) i-a împiedicat să obţină un rezultat favorabil. In celălalt meci valoarea odorheienilor şi-a spus cuvîntul, localnicii străduindu-se să limite­ze proporțiile scorului. Au marcat: Dézsi 2, Mol­dovan 2, Tarcsi, György și Albert pentru Tîrna­­va, respectiv Derzsi. BORBÉLY GÁSPÁR — secretarul Comitetului de partid de la Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc Un deziderat mereu actual întreprinderea Tehno­utilaj din municipiul Odorheiu Secuiesc pro­duce anual circa 400 de sortimente frigorifice, precum şi o serie de u­­tilaje necesare pentru prelucrarea cărnii şi a laptelui. Se poate spune că a­­proape nu există unitate de alimentaţie publică din ţară care să nu aibă în dotare unul dintre produsele noastre. Am ţinut să arăt acest lucru tocmai pentru a scoate în evidenţă răspunderea pe care o au lucrătorii de aici, conducerea ad­ministrativă şi organiza­ţia de partid pentru res­pectarea cerinţelor pro­cesului tehnologic în aşa fel ca produsul finit să îndeplinească condiţiile cerute de beneficiari. Producerea de canti­tăţi mari de sortimente nu trebuie acceptată în nici un caz în detrimen­tul calităţii. Unitatea are deja un prestigiu cîştigat pentru păstrarea căruia fiecare lucrător vădeşte răspundere. Nu tolerăm lucrul su­perficial, necorespunză­tor, îndeplinirea de mîntuială a sarcinilor de producţie, îndeosebi a celor privind calitatea. In întreprinderea noastră lucrează un co­lectiv de muncitori bine pregătiţi, dovadă fiind faptul că am reuşit să facem utilaje la care alte întreprinderi cu a­­celaşi profil nu şi-au asumat răspunderea. Pentru producerea a­­cestora muncitorii, teh­nicienii şi inginerii noş­tri au întreprins cerce­tări adaptînd maşinile şi utilajele procesului teh­nologic, împreună cu condu­cerea întreprinderii, co­mitetul de partid s-a preocupat de asigurarea necesarului de muncitori bine pregătiţi. Drept ur­mare, pe lîngă între­prindere funcţionează­­ o şcoală profesională serală unde învaţă 150 elevi care îşi desfăşoa­ră activitatea practică în procesul de producţie, pe lîngă muncitori şi maiştri cu o înaltă ca­lificare. Pregătirii profesionale îi acordăm o mare aten­ţie şi prin organizarea cursurilor la care au fost cuprinşi muncitorii necalificaţi, a cursurilor de ridicare a calificării şi cele pentru perfecţio­nare în care sunt cu­prinşi peste 490 de mun­citori. Organizaţia de partid s-a îngrijit de buna desfăşurare a lecţiilor, de conţinutul acestora şi participarea cursanţilor. Privind conţinutul vreau să arăt că pentru preda­re am recrutat cadrele cele mai bine pregătite, care ştiu să facă intere­santă fiecare noţiune transmisă legînd-o de procesul de producţie concret. Bineînţeles că în această direcţie sar­cinile noastre cresc, ne revine o mare răspun­dere în asigurarea con­diţiilor care să permită ridicarea generală a ni­velului de pregătire po­litică, ideologică, cultu­rală şi ştiinţifică a tu­turor muncitorilor pen­tru că numai astfel, — aşa cum arăta secretarul general al partidului la plenara C.C. al P.C.R. din 10—1I februarie —, ne putem aduce contri­buţia la dezvoltarea cu succes a societăţii noas­tre, la trecerea mai de­parte spre comunism.­­Dar asigurînd necesa­rul de muncitori califi­­­­caţi nu înseamnă că am şi rezolvat problema ca­lităţii. Exigenţele faţă de produse cresc, şi, toc­mai de aceea, am căutat să imprimăm serviciului C.T.C. un stil de muncă în care să nu se facă rabat calităţii. Şi îndrumarea acor­dată organizaţiei de ti­neret a vizat, de ase­menea, descoperirea a­­celor posibilităţi prin ca­re această organizaţie poate contribui la îmbu­nătăţirea procesului de producţie, la creşterea simţului de răspundere al tinerilor faţă de ca­litatea muncii lor. Din ansamblul unor măsuri iniţiate reţin în­fiinţarea unei vitrine la care se fac cunoscuţi întregului colectiv, mun­citorii care dau rebuturi, cei care manifestă un slab interes pentru bu­na desfăşurare a pro­ducţiei. In sprijinul acţiunii privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea eficienţei con­trolului, comitetul de partid a stabilit ca, în adunările generale, or­ganizaţiile de partid să dezbată probleme con­crete de la fiecare loc de muncă, aspecte ale modului în care sarcina îmbunătăţirii calităţii produselor reprezintă o preocupare a întregului colectiv. Din adunările generale ţinute pînă în prezent, reiese că nu­meroşi comunişti parti­cipă la discuţii, propun soluţii prin care calita­tea produselor cunoaşte reale îmbunătăţiri. Am organizat de asemenea, consultări în legătură cu Legea nr. 7, apărută în 1970. Discuţiile pe care le-am organizat pe marginea acestei legi au reliefat caracterul just şi novator al legii, muncitorii subliniind că e necesar ca întot­deauna controlul calită­ţii să înceapă o dată cu preluarea materiei pri­me. Comitetul de partid a propus conducerii în­treprinderii ca la fieca­re produs realizat să se întocmească o fișă cu caracteristicile tehnice. Consultînd aceste fișe, putem arăta că în 1970 am expediat numai pro­duse care au depășit calificativul satisfăcător, fapt dovedit, de altfel şi prin aceea că nu am a­­vut refuzuri. Preocuparea noastră vizează în continuare soluţionarea depozitării produselor, capitol defi­citar al întreprinderii. Modul în care colecti­vul de muncitori al în­treprinderii primeşte măsurile ce urmăresc îmbunătăţirea calităţii produselor demonstrea­ză justeţea cuprinderii acestei sarcini între o­­biectivele primordiale a­­le activităţii comitetu­lui de partid şi ne în­dreptăţesc să afirmăm că fiecare lucrător e ho­­tărît să facă totul pen­tru ca produsele Tehno­­utilajului să se bucure de o largă apreciere. COPILĂRIE FURATA... (Urmare din pag. 1) vre-Aşa joace ? N-au avut ce toată ziua ?... mi-e de somn.. Toată această scenă se petrece mult după „noapte bună copii". Discuţiile continuă, fu­mul se îngroaşă, copilul schiţează tot mai des ci­te un gest de plictiseală. Am întîlnit aceeaşi zulufi peste citeva zile, în acelaşi local... „Acu­ma, că a mai crescut, mai putem şi noi ieşi. Cit­era mititel, nu era chip să ne mişcăm" — citeva din puţinele cu­vinte ce-i privesc şi pe ei doi. ... Memoria, uneori, face asociaţii bizare ... Mi-amintesc, am văzut undeva o floare frumoa­să. O priveam şi nu în­drăzneam s-o iau... A trecut un om pe-acolo, i-a plăcut, şi-a rupt-o. Am rămas cu un gust amar. ...Ca acuma ... Un om ..., o floare ..., o masă ..., fum ..., zulufii copilăriei furate... — ciudate asociaţii... Una dintre concluziile ce se impun pe marginea celor prezentate este că, chiar de la începutul materializării sarcinilor noului cincinal, îndrumate de către organi­zaţiile de partid, colectivele de muncă do­vedesc simţ de răspundere, mobilizîndu-se cu toate forţele pentru ca nivelul calitativ al întregii activităţi productive să cunoas­că un indice cît mai ridicat. Exigenţa în muncă, preocuparea perma­nentă pentru perfecţionarea profesională, crearea unui cîmp larg iniţiativei, toate a­­cestea stimulate fiind de activitatea susţi­nută desfăşurată de organele şi organizaţi­ile de partid, îndreptăţesc încrederea că rezultatele primului an al cincinalului vor însemna o nouă treaptă trainică pe drumul dezvoltării multilaterale a ţării noastre. Anchetă realizată de IOAN NETE

Next