Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-02-26 / nr. 932
ANUL III, nr. 932 mm treboniu imm (1810-1881) - personalitate marcantă a culturii române 90 de ani de la moartea marelui cărturar ! Se împlinesc 90 de ani de la moartea lui August Treboniu Laurian, reprezentant de seamă al generaţiei romantice româneşti, filolog şi istoric, om politic şi profesor, care şi-a unit eforturile cu alţii asemenea lui pentru a da poporului român o cultură modernă, un stat independent şi pentru a-i deschide totodată calea spre înfăptuirea întregii sale unităţi politice. S-a născut în satul Fofeldea de lîngă Sibiu la 20 iulie 1810. A început învăţătura la Sibiu şi-şi va continua studiile la Cluj, unde va urma doi ani cursurile facultăţii de filozofie. August Treboniu Laurian se va îndrepta pentru a-şi perfecţiona studiile spre Viena — centru de atracţie al studenţilor români de pe ambele versante ale Carpaţilor — şi se va înscrie la Institutul politehnic. La Viena, Laurian şi-a însuşit o pregătire ştiinţifică multilaterală, care a impresionat totdeauna pe cei ce l-au cunoscut sau au colaborat cu dînsul. Dezvoltarea limbii şi a culturii române era unul din scopurile pe care şi le-a fixat încă din această vreme şi pentru care a luptat apoi cu o impresionantă perseverenţă pînă la sfîrşitul vieţii. Cucerit de ideile Şcolii ardelene şi provocat de aeoi care contestau romanitatea limbii noastre, Laurian a elaborat o gramatică a limbii române, scrisă în limba latină, cu titlul „încercare critică asupra originii, derivării şi formei limbii româneşti vorbită în amîndouă părţile Daciei, numită popular valahică“. Apariţia acestei lucrări l-au făcut cunoscut pe Laurian atît în rîndul ardelerfilor, cît şi în teritoriul de la sud şi est de Carpaţi. August Treboniu Laurian îşi va lua doctoratul, pe baza meritelor sale literare, la Universitatea din Göttingen. In septembrie 1842 Laurian, solicitat de Eforia şcoalelor din Ţara Românească, se va îndrepta spre Bucureşti, unde va fi numit profesor de filozofie la colegiul „Sf. Sava“. La sfîrşitul anului 1847 a fost solicitat să intre ca inspector în administraţia şcolară a Munteniei. Concomitent cu activitatea didactică, începînd din 1845 Laurian avea să desfăşoare, alături de Nicolae Bălcescu, şi o bogată activitate ştiinţifică şi editorială, care-i va asigura un loc de frunte în dezvoltarea istoriografiei naţionale. In anul 1845 vor scoate „Magazin istoric pentru Dacia“ cu scopul de a cultiva interesul şi dragostea românilor pentru trecutul lor istoric, de a iniţia o vastă acţiune pentru strîngerea documentelor naţionale şi a referirilor privitoare la Dacia şi la istoria poporului nostru descoperite în scrierile unor autori străini, spre a lărgi astfel bazele ştiinţifice ale istoriografiei româneşti. Laurian a avut un mare rol în redactarea şi imprimarea „Magazinului“ şi în difuzarea lui pe întreg teritoriul românesc, şi în mod deosebit în Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş. Alături de Nicolae Bălcescu, prin această publicaţie el a pus una din cele mai masive şi mai trainice pietre la temelia edificiului unităţii culturale şi politice a poporului român. Paralel cu activitatea didactică şi cu cea din redacţia „Magazinului istoric“ Laurian şi-a adus contribuţia sa în cadrul „Asociaţiei pentru înaintarea literaturii“, înfiinţată în mai 1845, a cărui scop era tipărirea, prin subscripţie publică, a cărţilor româneşti şi sprijinirea scriitorilor lipsiţi de mijloace de existenţă şi a fost colaborator la publicaţia „Universul“ apărută în iunie 1845. Cu toate că Laurian s-a stabilit un timp la Bucureşti, el nu a întrerupt nici un moment legăturile cu cărturarii de peste munţi, ci a contribuit prin diferite mijloace la acţiunea de emancipare socială şi naţională a românilor de aici. El va vedea în revoluţie calea cea mai sigură de realizare a acestor deziderate vitale al poporului nostru. La sfîrşitul lui aprilie 1848 s-a hotărît să revină în Transilvania, pentru a participa la adunarea de la Blaj din 3/15 5/17 mai 1848, la stabilirea tacticii şi la elaborarea programului revoluţiei. August Treboniu Laurian va fi ales membru în delegaţia care trebuia să prezinte împăratului habsburgic, programul ce fusese adoptat la Blaj. După insuccesul delegaţiei române, Laurian va avea un rol important în desfăşurarea revoluţiei burghezo-democratice de la 1848— 1849 din Transilvania, cît şi în lupta dusă după revoluţie pentru recunoaşterea drepturilor legitime ale românilor din Transilvania. In anul 1852 Laurian se afla la Iaşi fiind chemat de domnitorul Grigore Ghica pentru a conduce învăţămîntul din Moldova. Revenit la Bucureşti, o dată cu Unirea Principatelor, activitatea lui Laurian avea să intre într-o fază nouă, urmînd un ritm ascendent şi din ce în ce mai fecund. Va fi membru al Eforiei şcoalelor, redactor al revistei „Instrucţiunea publică“, director al bibliotecii naţionale, profesor la colegiul „Sf. Sava“, membru în Consiliul superior al Instrucţiunii publice, decan al facultăţii de litere şi filozofie la Universitatea din Bucureşti, membru al societăţii „Transilvania“ şi al Societăţii Academice. August Treboniu Laurian a încetat din viaţă la 26 februarie 1881. Cu ocazia înmormîntării, doctorul Carol Davila spunea cu un rar patetism: „Ţara a pierdut pe cel mai eminent învăţător. Laurian a fost învăţătorul de frunte al poporului român... Ca învăţător el pretutindeni a fost apostol al românismului, al unirii naţionale ... Toate generaţiile de 50 de ani au învăţat limba şi istoria naţională din cărţile populare. Marele învăţător a pus seminţe care vor da roade, şi, nu vă îndoiţi, generaţiile viitoare vor realiza ideile şi aspiraţiile sale ... învăţătorul Laurian a murit, însă cugetările, simţămintele sale de mărirea naţiunii trăiesc în inimile noastre şi vor trece ca o moştenire la copiii şi urmaşii noştri“. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor pe pămîntul României au confirmat pe deplin cele spuse de doctorul Carol Davila. Lect. univ. MIHAI ROGOSCA HARGHITEI um ROMÂNEŞTI (Urmare din pag. 1) 1.500 C.P., împingătoare fluviale de 1.640 C.P., vase pasagere de 70, 100 şi 300 locuri, şalupe de toate categoriile, staţii de pompare plutitoare, drăgi refulante şi diverse alte construcţii. O navă de performanţă fluvială este şi motonava fluvială de 5.000 tone, realizată de Şantierul naval din Olteniţa, concepută pentru a naviga şi în zone de gheţuri. Desigur, şantierele navale româneşti execută şi lucrări de reparaţii atît pentru navele fluviale, cît şi pentru cele maritime. Astfel, pentru reparaţiile maritime, Şantierul naval din Constanţa este dotat cu două docuri plutitoare, unul cu forţă de ridicare de 8.000 tone şi celălalt de 15.000 tone şi care poate ridica nave cu deplasamente de circa 35.000 tdw. Secţiile acestui şantier efectuează lucrări de reparaţii nu numai pentru flota internă, dar şi pentru armatori străini, reparaţii care pornesc de la andocări pînă la efectuarea lucrărilor de reclasificare. Perspectivele industriei noastre navale sînt mai mult decît impunătoare. Astfel, Şantierul naval din Galaţi va continua construcţia navelor de 4.500—15.000 tdw pentru nevoi interne, ca și pentru export, dar concomitent va include în fabricaţie tipuri noi de nave, cum sunt cargourile pentru mărfuri generale, de 7.500 tdw, cargourile de 3.680 tdw, carbonierele de 15.000 tdw, cargourile universale de 15.000 tdw şi altele. Lucrările de investiţii ce se realizează la Şantierul naval din Brăila, permit ca în următoarea perioadă şantierul să treacă la execuţia navelor maritime de 4.500 tdw, iar Şantierul naval din Olteniţa să producă tipuri îmbunătăţite de motonave fluviale şi de navigaţie mixtă (fluvială-maritimă) de 5.000 tone, cargouri de mărfuri generale de 2.000— 2.500 tdw. Un număr important de nave fluviale de transport și tehnice sunt prevăzute a se executa de către Șantierul naval din Giurgiu. Șantierul naval din Turnu Severin va construi în continuare nave specifice profilului său, respectiv cargouri de mărfuri generale de 2.000—2.500 tone, şlepuri pentru navigaţia prin împingere. Dar marele salt va fi înregistrat de Şantierul naval din Constanţa. Astfel, se vor crea condiţii ca la Constanţa să se construiască într-o primă etapă, nave de 50—60.000 tdw, iar apoi vase gigant cu deplasamente de 150.000 tdw. Programul de perspectivă pentru aceste şantiere pentru anii 1971— 1975 prevede sporuri însemnate în producţia navală. Aşa de exemplu, tonajul deadweight ce urmează a se realiza în anul 1975 va fi de peste 3 ori mai mare, în comparație cu cel din anul 1970. ■ IHIHIMIHIHIHiniaiM MIHIHUIMIHIHIIHIItiaiimiBiiailMIiaiBilMIIBII n I wm. I Ml I MIM I Deservirea populaţiei (Urmare din pag. 1) referit în cuvîntul lor — la greutăţile în aprovizionarea secţiilor de producţie sau a celor de deservire a populaţiei, ceea ce a dăunat asupra realizării planului, asupra calităţii deservirii populaţiei. Din unităţile de croitorie au lipsit deseori stofe variate, precum şi alte materiale, ceea ce dovedeşte că cei ce se ocupă cu aprovizionarea unităţii atît din cadrul cooperativei, cît şi de la O.C.M.A.D. se preocupă insuficient de aceste probleme. Discutînd asupra sarcinilor pentru anul 1971, adunarea generală, consideră necesare eforturi mai susţinute pe linia aprovizionării unităţilor şi a deservirii, în condiţii tot mai bune, a populaţiei. Conform părerii exprimate de mai mulţi vorbitori, printre care Fekete Ştefan, Biro Zoltán şi alţii, oraşul Miercurea-Ciuc se dezvoltă din punct de vedere economic şi socialcultural într-un ritm înalt, numărul populaţiei sale crescind de la o zi la alta şi aceasta duce la creşterea cerinţelor populaţiei în domeniul Adunarea generala a salariaţilor de la cooperativa „OLTUL“ serviciilor de care are nevoie. Majoritatea vorbitorilor au apreciat că paralel cu sporirea şi lărgirea sferei de servicii puse la dispoziţia populaţiei, e necesar să se întreprindă eforturi pentru ridicarea nivelului de deservire. In acest sens trebuie să se acorde mai multă atenţie efectuării la termen a lucrărilor comandate, să se execute lucrări la un înalt nivel calitativ. Pe lîngă aceste măsuri trebuie să se întreprindă şi alte acţiuni cum ar fi cursurile de calificare, de ridicare a calificării etc., care să asigure creşterea permanentă a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile de deservire. Căci e foarte necesar ca îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan să se realizeze în condiţiile sporirii continue a calităţii deservirii populaţiei, a executării unor lucrări de un înalt nivel calitativ în toate secţiile. Analizînd posibilităţile şi resursele ce există în cooperativă, măsurile preconizate în planul M.T.O., adunarea generală a Cooperativei „Oltul“ din Miercurea- Ciuc a apreciat că — cu efortul întregului colectiv de meseriași — se vor îndeplini cu cinste prevederile pentru anul 1971. Pag. 3 ÎMBUNĂTĂŢIREA calităţii produselor Indici cît mai ridicaţi privind calitatea (Urmare din pag. 1) bracului, cei 138.300 m2 au reprezentat tot atîţia metri de cherestea pentru care s-a găsit o altă destinaţie. De fapt, realizarea aceasta a muncitorilor de la U.E.I.L. Topliţa s-a bucurat de aprecierea cuvenită din partea ministerului, ea reprezentînd una dintre inovaţiile valoroase prin care o mare cantitate de masă lemnoasă este valorificată, traducînd astfel în viaţă indicaţiile date de conducerea partidului şi statului nostru. De altfel, în anul ce a trecut am reuşit să realizăm, prin economisirile făcute în diferitele etape ale procesului de exploatare şi industrializare a lemnului, 3.600 m3 cherestea. In anul acesta, avem sarcini mult sporite faţă de 1970 şi „aducerea“ cît mai aproape a cifrelor privind desfacerea, de acelea care reprezintă producţia, solicită intensificarea activităţii pe care trebuie s-o depunem în această direcţie a îmbunătăţirii calităţii produselor. Tocmai de aceea, chiar de la începutul anului am asigurat condiţiile necesare ca organizaţiile de bază, comuniştii, întregul colectiv de muncitori, să participe efectiv la stabilirea măsurilor care să permită îndeplinirea sarcinilor de plan. întregul colectiv este mobilizat în urmărirea problemelor majore la gurile de exploatare, la secţii şi sectoarele de industrializare, creşterea procentului calitativ al produselor etc. Căile de rezolvare sunt căutate de comitetul de partid, de fiecare organizaţie de bază. Aş vrea să subliniez crearea condiţiilor care să permită îmbunătăţirea pregătirii profesionale a salariaţilor, şi prin aceasta ridicarea calităţii produselor la un indice superior. Propaganda tehnică, agitaţia vizuală, toate sunt subordonate preocupării manifestate pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii. Recentele hotărîri ale conducerii de partid, şi îndeosebi proiectul de lege privind perfecţionarea cadrelor a constituit pentru noi un ajutor preţios. Folosind indicaţiile date sîntem hotărîţi să ne îndeplinim cu cinste sarcinile acestui cincinal. Consider de bun augur reuşita cu care am încheiat luna ianuarie : rentabilizarea cherestelei de fag, un început pe care vrem să-l continuăm cu alte succese asemănătoare. IOAN NISTOR — secretarul organizaţiei de partid de la depozitul de cherestea de la U.E.I.L. Topliţa Organizaţia de partid - catalizatorul efortului întregului colectiv Sarcinile sporite ale acestui an solicită participarea largă a tuturor muncitorilor pentru creşterea eficienţei activităţii economice a unităţii noastre. Şi se înţelege că organizaţia de partid trebuie să se înscrie în această angajare cu o contribuţie mobilizatoare. Pentru că, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului „organelor şi organizaţiilor de partid le revin rolul hotărîtor în conducerea şi organizarea vieţii economice, în antrenarea largă a oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor noului cincinal“. Iată de ce, beneficiind şi de zilele favorabile ale acestei ierni, comuniştii de la depozitul de cherestea au canalizat eforturile colectivului spre efectuarea lucrărilor în aşa fel ca să nu se aducă prejudicii calităţii. Cheresteaua sosită la rampa verde se sortează cu atenţie pe clase şi apoi este transportată în depozit unde se stivuieşte în vederea conservării. Atît la sortare, cît şi la stivuire avem muncitori buni, ca Andrei Ursta, Asztalos Felix, Laurenţiu Mailat sau Fichter Rudolf II, a căror experienţă şi pricepere contribuie la buna desfăşurare a activităţii. Fiecare membru al colectivului de muncitori este hotărît să contribuie la îndeplinirea planului, şi aş aminti că din planul primului trimestru la cherestea pentru export, am dat, în ianuarie, 4.142 m3, în februarie iarăşi avem posibilitatea să trecem peste 4.000 m3 aşa ca la sfîrşitul celor trei luni să realizăm cei 12.400 m3 planificaţi. Hotărîrea de care aminteam se face cunoscută prin exigenţa faţă de muncă şi răspunderea evidentă a fiecărui muncitor de a participa activ la îmbunătăţirea procesului de producţie şi îndeosebi a calităţii produselor. Stimulînd aceste preocupări manifestate de colectivul de muncă de la depozitul de buşteni, organizaţia de partid desfăşoară o activitate susţinută pentru a-şi îndeplini cu cinste rolul de conducător, pe care îl are în viaţa colectivului. HOCHEI Divizia B COOPERATORUL TG. SECUIESC — DINAMO BRAŞOV 8—5 (1—1, 5—3, 2—1) TIRNAVA ODORHEIU SECUIESC — VOINŢA MIERCUREA-CIUC 7—1 (2—1, 2—0, 3—0) Rezultate în general scontate. Totuşi Dinamo Braşov s-a prezentat mai bine decît în evoluţiile anterioare, şi numai experienţa „vulpoilor" Sárkány şi Holló de la Cooperatorul care au înscris împreună şapte din cele opt goluri ale echipei lor, (celălalt fiind opera lui Simon) i-a împiedicat să obţină un rezultat favorabil. In celălalt meci valoarea odorheienilor şi-a spus cuvîntul, localnicii străduindu-se să limiteze proporțiile scorului. Au marcat: Dézsi 2, Moldovan 2, Tarcsi, György și Albert pentru Tîrnava, respectiv Derzsi. BORBÉLY GÁSPÁR — secretarul Comitetului de partid de la Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc Un deziderat mereu actual întreprinderea Tehnoutilaj din municipiul Odorheiu Secuiesc produce anual circa 400 de sortimente frigorifice, precum şi o serie de utilaje necesare pentru prelucrarea cărnii şi a laptelui. Se poate spune că aproape nu există unitate de alimentaţie publică din ţară care să nu aibă în dotare unul dintre produsele noastre. Am ţinut să arăt acest lucru tocmai pentru a scoate în evidenţă răspunderea pe care o au lucrătorii de aici, conducerea administrativă şi organizaţia de partid pentru respectarea cerinţelor procesului tehnologic în aşa fel ca produsul finit să îndeplinească condiţiile cerute de beneficiari. Producerea de cantităţi mari de sortimente nu trebuie acceptată în nici un caz în detrimentul calităţii. Unitatea are deja un prestigiu cîştigat pentru păstrarea căruia fiecare lucrător vădeşte răspundere. Nu tolerăm lucrul superficial, necorespunzător, îndeplinirea de mîntuială a sarcinilor de producţie, îndeosebi a celor privind calitatea. In întreprinderea noastră lucrează un colectiv de muncitori bine pregătiţi, dovadă fiind faptul că am reuşit să facem utilaje la care alte întreprinderi cu acelaşi profil nu şi-au asumat răspunderea. Pentru producerea acestora muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri au întreprins cercetări adaptînd maşinile şi utilajele procesului tehnologic, împreună cu conducerea întreprinderii, comitetul de partid s-a preocupat de asigurarea necesarului de muncitori bine pregătiţi. Drept urmare, pe lîngă întreprindere funcţionează o şcoală profesională serală unde învaţă 150 elevi care îşi desfăşoară activitatea practică în procesul de producţie, pe lîngă muncitori şi maiştri cu o înaltă calificare. Pregătirii profesionale îi acordăm o mare atenţie şi prin organizarea cursurilor la care au fost cuprinşi muncitorii necalificaţi, a cursurilor de ridicare a calificării şi cele pentru perfecţionare în care sunt cuprinşi peste 490 de muncitori. Organizaţia de partid s-a îngrijit de buna desfăşurare a lecţiilor, de conţinutul acestora şi participarea cursanţilor. Privind conţinutul vreau să arăt că pentru predare am recrutat cadrele cele mai bine pregătite, care ştiu să facă interesantă fiecare noţiune transmisă legînd-o de procesul de producţie concret. Bineînţeles că în această direcţie sarcinile noastre cresc, ne revine o mare răspundere în asigurarea condiţiilor care să permită ridicarea generală a nivelului de pregătire politică, ideologică, culturală şi ştiinţifică a tuturor muncitorilor pentru că numai astfel, — aşa cum arăta secretarul general al partidului la plenara C.C. al P.C.R. din 10—1I februarie —, ne putem aduce contribuţia la dezvoltarea cu succes a societăţii noastre, la trecerea mai departe spre comunism.Dar asigurînd necesarul de muncitori calificaţi nu înseamnă că am şi rezolvat problema calităţii. Exigenţele faţă de produse cresc, şi, tocmai de aceea, am căutat să imprimăm serviciului C.T.C. un stil de muncă în care să nu se facă rabat calităţii. Şi îndrumarea acordată organizaţiei de tineret a vizat, de asemenea, descoperirea acelor posibilităţi prin care această organizaţie poate contribui la îmbunătăţirea procesului de producţie, la creşterea simţului de răspundere al tinerilor faţă de calitatea muncii lor. Din ansamblul unor măsuri iniţiate reţin înfiinţarea unei vitrine la care se fac cunoscuţi întregului colectiv, muncitorii care dau rebuturi, cei care manifestă un slab interes pentru buna desfăşurare a producţiei. In sprijinul acţiunii privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea eficienţei controlului, comitetul de partid a stabilit ca, în adunările generale, organizaţiile de partid să dezbată probleme concrete de la fiecare loc de muncă, aspecte ale modului în care sarcina îmbunătăţirii calităţii produselor reprezintă o preocupare a întregului colectiv. Din adunările generale ţinute pînă în prezent, reiese că numeroşi comunişti participă la discuţii, propun soluţii prin care calitatea produselor cunoaşte reale îmbunătăţiri. Am organizat de asemenea, consultări în legătură cu Legea nr. 7, apărută în 1970. Discuţiile pe care le-am organizat pe marginea acestei legi au reliefat caracterul just şi novator al legii, muncitorii subliniind că e necesar ca întotdeauna controlul calităţii să înceapă o dată cu preluarea materiei prime. Comitetul de partid a propus conducerii întreprinderii ca la fiecare produs realizat să se întocmească o fișă cu caracteristicile tehnice. Consultînd aceste fișe, putem arăta că în 1970 am expediat numai produse care au depășit calificativul satisfăcător, fapt dovedit, de altfel şi prin aceea că nu am avut refuzuri. Preocuparea noastră vizează în continuare soluţionarea depozitării produselor, capitol deficitar al întreprinderii. Modul în care colectivul de muncitori al întreprinderii primeşte măsurile ce urmăresc îmbunătăţirea calităţii produselor demonstrează justeţea cuprinderii acestei sarcini între obiectivele primordiale ale activităţii comitetului de partid şi ne îndreptăţesc să afirmăm că fiecare lucrător e hotărît să facă totul pentru ca produsele Tehnoutilajului să se bucure de o largă apreciere. COPILĂRIE FURATA... (Urmare din pag. 1) vre-Aşa joace ? N-au avut ce toată ziua ?... mi-e de somn.. Toată această scenă se petrece mult după „noapte bună copii". Discuţiile continuă, fumul se îngroaşă, copilul schiţează tot mai des cite un gest de plictiseală. Am întîlnit aceeaşi zulufi peste citeva zile, în acelaşi local... „Acuma, că a mai crescut, mai putem şi noi ieşi. Citera mititel, nu era chip să ne mişcăm" — citeva din puţinele cuvinte ce-i privesc şi pe ei doi. ... Memoria, uneori, face asociaţii bizare ... Mi-amintesc, am văzut undeva o floare frumoasă. O priveam şi nu îndrăzneam s-o iau... A trecut un om pe-acolo, i-a plăcut, şi-a rupt-o. Am rămas cu un gust amar. ...Ca acuma ... Un om ..., o floare ..., o masă ..., fum ..., zulufii copilăriei furate... — ciudate asociaţii... Una dintre concluziile ce se impun pe marginea celor prezentate este că, chiar de la începutul materializării sarcinilor noului cincinal, îndrumate de către organizaţiile de partid, colectivele de muncă dovedesc simţ de răspundere, mobilizîndu-se cu toate forţele pentru ca nivelul calitativ al întregii activităţi productive să cunoască un indice cît mai ridicat. Exigenţa în muncă, preocuparea permanentă pentru perfecţionarea profesională, crearea unui cîmp larg iniţiativei, toate acestea stimulate fiind de activitatea susţinută desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, îndreptăţesc încrederea că rezultatele primului an al cincinalului vor însemna o nouă treaptă trainică pe drumul dezvoltării multilaterale a ţării noastre. Anchetă realizată de IOAN NETE