Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-23 / nr. 929

C riCl ANUL III, nr. 929 MARŢI 23 februarie 1971 4 pagini 30 bani Proletar? din toate tarile, uniti-vă ! ~ H­ARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Exigenţă sporită in valo­rificarea masei lemnoase înalta exigenţă şi răs­pundere faţă de îndepli­nirea riguroasă a sarci­nilor de plan, în condiţii de eficienţă economică sporită, a fost unul din atributele esenţiale ale adunării generale a re­prezentanţilor salariaţi­lor de la U.E.I.L. Topli­­ţa. Conştienţi de aportul pe care trebuie să şi-l aducă la conducerea, or­ganizarea şi buna desfă­şurare a activităţii eco­nomice a întreprinderii, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, întreaga ma­să de salariaţi şi-au e­­xercitat, şi de această dată, controlul asupra modului în care comite­tul de direcţie — organ de muncă şi conducere colectivă — a folosit mijloacele materiale şi băneşti în scopul înde­plinirii exemplare a sar­cinilor de plan şi anga­jamentelor luate. Darea de seamă a co­mitetului de direcţie, prezentată adunării de ing. Nicolae Solomon, preşedintele comitetului, a informat pe cei pre­zenţi că, la U.E.I.L. To­­pliţa, sub permanenta conducere a organelor şi organizaţiilor de partid, planul producţiei glo­bale industriale şi anga­jamentele luate pentru depăşirea lui au fost în­deplinite şi depăşite în cincinalul trecut cu 47.500.000 lei. Este sem­nificativ de arătat că, răspunzînd marilor ce­rinţe ale industriei noas­tre forestiere, indicii de utilizare a masei lem­noase au crescut ajun­­gînd la 96,97 la sută la răşinoase, 57,20 la sută la fag, iar prin­­tr-o bună organizare a muncii şi gospo­dărirea lemnului, pier­derile tehnologice au fost reduse în mod con­siderabil. Cum era şi firesc, dez­baterile adunării, au gravitat nu numai asu­pra îndeplinirii planului de stat, ci şi asupra in­dicilor de utilizare a mecanismelor din dota­Ca-ntr-o broderie de alb şi negru, Braşovul pare brumat cu iarnă şi legendă. Oraşul e tăcut şi visător. Dar pentru cine îi cunoaşte trăirile, el este ca întotdeauna harnic şi neostenit, pre­­gătindu-se a fi înţelegă­tor şi sensibil faţă de fenomenul muzical care străbate lumea, gazdă şi cadru adecvat mare­lui eveniment artistic ce se apropie. Comitetul de organizare a comuni­cat primele nume de concurenţi şi vedete, la direcţia muzicală parti­cipanţii la concurs şi-au exprimat opţiunile de repertoriu şi orchestra­ţie, candidaţii televiziu­nii române se află în plin şi intens program de repetiţii, decorul în­cepe a se transfera de pe macheta arhitectului, pe scena festivalului, de­co­pe­ri­re, modul cum au fost axate preocupările lectivului de muncă creşterea, producţiei a productivităţii aces­tora. Fără a face o sta­tistică, vom arăta că, planul producţiei şi pro­ductivităţii mecanisme­lor a fost realizat după cum urmează: doborît secţionat mecanic 103 la sută la producţie, 104 la sută la productivitate, reţilor, orchestra nu va mai fi pe scenă ci în fosă. Decorul propriu zis e inspirat din coro­­natura unui cerb dispu­să în arcuri concentri­ce pe toată întinderea scenei. O pasarelă me­diană va străbate scena şi fosa ajungînd la pu­blic. Dar această pasa­relă este apanajul ex­clusiv al vedetelor hors concours. Concurenţii nu vor avea acces la pasa­relă şi nu vor putea co­borî în public. Discipli­na concursului impune o anumită sobrietate a­­supra căreia juriul se pare că nu este dispus să facă concesii. O altă întrebare pe care ne-o punem legitim este legată de reperto­riile concurenţilor. Se pare că anul acesta pre­ferinţele concurenţilor merg mai mult spre încărcat mecanic 100 la sută, respectiv 102 la sută etc. Desigur, lista sporurilor de producţie şi productivitate a me­canismelor este mai mare. Dar adunarea genera­lă n-a făcut o simplă trecere în revistă a ci­frelor . Pornind de la concluziile desprinse din analiza îndeplinirii sar­cinilor de plan şi anga­jamentelor luate în în­trecere, intr-un consens general, lucrătorii fo­restieri, au supus unei riguroase examinări toa­te laturile activităţii productive a întreprin­derii. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, mai Grigoriu. Belgianca Ni­cole Jagmann a ales cin­­tecul lui Claude Roma­no (George Sbărcea) „Ionel, Ionelule“, Helena Vondrachova, reprezen­tanta televiziunii pra­­gheze, „Of, inimioară“ de Edmond Deda, iar finlandeza Lea Lavin — „Ora cintecului“ de Florin Bogardo. Regina Thoos din R.D. Germa­nă va cînta piesa de mare popularitate a lui Temistocle Popa intitu­lată „Trecea fanfara mi­litară“, în timp ce repre­zentanta televiziunii din Frankfurt pe Main (R.F. a Germaniei) Olivia Mo­lina a ales „După noap­te vine zi“ de Aurel Gi­­roveanu. Diki Rock (Ir­landa) preferă cîntecul lui Vasile Veselovschi, bogat în elemente de inspiraţie folclorică — „Hăuliţa", iar cîntărea­­ţa iugoslavă Saşca Pet­­kovska „Ploaia şi noi“ de Vasile Vasilache-ju­nior, pe care l-a auzit mulţi vorbitori au îm­părtăşit din experienţa acumulată şi au formu­lat propuneri concrete privind extinderea şi generalizarea unor pro­cedee şi metode avan­sate în muncă. Aborda­rea critică şi autocriti­că intr-un înalt spirit de responsabilitate a acti­vităţii productive, a scos la iveală şi unele nea­junsuri care au diminuat nivelul realizărilor. Din motive mai puţin justificate, coeficientul de utilizare a utilajelor VIRGIL ŞERBU-CISTEIANU (Continuare in pag. a 3-a) Adunarea generala a reprezentanţilor salariaţi­lor de la U.E.I.L. Topliţa De la colaboratorul nostru din Braşov, DA­NIEL DRAGAN Promisiunile „Cerbului de aur“ Venită acum studiou de experimentări fonice şi acustice pentru a asigu­ra transmisiilor, filmă­rilor şi înregistrărilor condiţia vizuală şi acus­tică desăvârşită. Cum va arăta decorul acestei noi ediţii ? între­barea şi-au pus-o încă de anul trecut arhitecţii televiziunii. Un concurs lansat printre studenţii Institutului de arhitec­tură a oferit 300 de va­riante. S-au ales 27 din­tre ele, asupra cărora au meditat îndelung. Scenografii TV au sinte­tizat cele mai preţioase şi originale soluţii în trei variante, supuse ex­perimentărilor. In cele din urmă, a fost accep­tată soluţia propusă de un colectiv de scenografi condus de Virgil Luscov. In ce constă ea, ce ino­vări aduce? Mai întîi da toate un cadru sceno­grafic aerat, spaţiu mai mult la dispoziţia cîntă­cintecul ritmat şi mai puţin spre cel liric. O scurtă privire peste lis­ta titlurilor alese ne a­­rată nu numai reperto­riul aşa cum se prefi­gurează el acum, dar şi genul, stilul cîntăreţu­­lui, uşor de dedus dacă îi cunoaştem piesele a­­lese. O altă concluzie care se degajă este va­rietatea repertoriului. Anul acesta — fără a se fi putut consulta între ei — concurenţii din ţările participante şi-au ales fiecare altă melo­die. Nici un cintec nu va fi repetat de doi, spre deosebire de ediţiile an­terioare unde acelaşi cintec era ales de 4—5 sau chiar şase inter­preţi. Kris Eklund (Austria) va cînta „Nu-ţi şade bine cînd plingi“ de Gelu Solomonescu, iar compatriotul său Erich Spree Spitzer „E virsta întrebărilor“ de George la Split in interpretarea Doinei Badea. Norve­gianul Jan Hoegland ne va aduce aminte de o melodie prea puţin cii­­tată în ultimul timp: „Nopţi cu lună-n Bucu­reşti“ de Sile Dinicu (di­rijorul — și in acest an — al orchestrei de jazz simfonic a festivalului). Koncz Zsuzsa, reprezen­tanta televiziunii ma­ghiare va interpreta „N-am noroc" de Ion Cristinoiu, piesă cu care a concurat în 1969 Anda Călugăreanu. Un alt cin­tec de Ion Cristinoiu, „Nici o lacrimă“, va fi interpretat de concuren­ta spaniolă Dova, despre care ştim că este una din cele mai bune voci ale Spaniei. Ea a fost in­vitată și a participat la­ „Orfeul de aur“ din Bul­garia ca vedetă, iar la festivalul nostru s-a în­scris în concurs onor în­(Continuare în pag. a 2-a) Conferinţa Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Ieri, la Miercurea- Ciuc, a avut loc Confe­rinţa Consiliului jude­ţean pentru educaţie fi­zică şi sport, care a dez­bătut activitatea consi­liului în perioada 1968— 1970, şi în cadrul căreia au fost desemnaţi mem­brii consiliului şi ai bi­roului organului jude­ţean pentru educaţie fi­zică şi sport. La lucrări­le conferinţei au parti­(Continuare în pag. a 3-a) n­g a­r fi desi „Contractul de muncă se încheie în formă scri­să; el concretizează drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute de lege şi de contractul co­lectiv de muncă“. Am citat din Legea nr. 1/1970, care regle­mentează, alături de Co­dul muncii, organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. Respectarea sau nerespectarea întocmai a legislaţiei prevăzute de aceste documente cu privire­­ la încheierea sau desfacerea contrac­telor de muncă, poate avea repercusiuni nu numai asupra „drepturi­lor şi obligaţiilor“ sala­riaţilor, dar, în unele cazuri, şi asupra bunu­lui mers al activităţii în respectivele întreprin­deri sau instituţii. Se întîmplă uneori ca, în contradicţie flagran­tă cu prevederile legii, conducătorul unei insti­tuţii (singurul în drept să decidă asupra anga­jării, transferării sau desfacerii contractului cu un angajat), să-şi pună semnătura pe ac­te care ulterior provoa­că o seamă de încurcă­turi cu efecte negative asupra drepturilor de vechime şi continuitate în muncă ale salariaţi­lor. Desigur, uneori şi salariaţii sunt vinovaţi de aceste încurcături. Dar cei care trebuie în primul rînd să cunoas­că şi să aplice, legea sunt reprezentanţii în drept ai instituţiilor, deci lor le revine sarcina să eli­mine orice posibilitate de dubiu în legalitatea încheierii sau desfacerii contractului de muncă. Iată însă că uneori se procedează altfel. Am avut zilele trecute în faţă cinci dosare exis­tente la Judecătoria Miercurea-Ciuc, referi­toare la desfacerea ile­gală a unor contracte de muncă. Patru dintre ele provin de la Fabri­ca de confecţii şi Fabri­ca de tricotaje Miercu­rea-Ciuc , ambele uni­tăţi aparţinînd de Com­binatul textil Odorheiu Secuiesc. Fie că, din necunoaşterea legisla­ţiei, cazurile au fost în­cadrate greşit în para­grafele Codului muncii sau ale Legii nr. 1, fie că, din aprecieri pur subiectiviste (cum s-a întîmplat cu Bodor Mar­gareta şi Gondos Lenke de la Fabrica de con­fecţii) directorul a apli­cat nefondat ultima sancţiune ce poate fi dată unui salariat. Tot de la Combinatul textil Odorheiu Secu­iesc, mai precis de la Fabrica de aţă, provine cazul lui Gerhardt Ioan. Sus-numitul a lucrat la această întreprindere ca ajutor de maistru pînă în ziua de 15 iunie 1970, cînd, reîntors din con­cediu de odihnă, i s-a adus la cunoştinţă de către şeful de echipă că, dacă nu se poate înca­dra în noul program de lucru care începe la o­­ra 6 şi nu la 7, ca îna­inte, e liber să plece locul de-a contractele de muncă (Continuare ““­ din întreprindere (Ger­hardt Ioan făcea nave­ta de la Vlăhiţa la Odor­heiu Secuiesc şi, înainte de ora 6.00 nu avea nici un autobuz). Vrînd să-şi rezolve situaţia, s-a prezentat la directorul general care l-a trimis la inginerul mecanic. Acesta, la rîndul lui, l-a trimis la şeful secţiei, care i-a repetat cuvin­tele şefului de echipă şi a ridicat din umeri. Pînă aici nimic neobiş­nuit. Dar cînd Gerhard Ioan şi-a găsit un ser­viciu la Vlăhiţa şi a ce­rut transferul de la Fa­brica de aţă, i s-a răs­puns prin Decizia nr. 2727 din 4 iulie cu des­facerea contractului de muncă conform artico­lului 13 lit. e din Legea nr. 1, pentru că a lipsit nemotivat de la servi­ciu. Contrariat, Gerhardt Ioan a mai înaintat o cerere la care i s-a răs­puns la data de 5 august că... transfer ulterior nu se acordă. Ier­ I I I V. AVRAM I rare in pag. a 3-a) I Consfătuirea de lucru a conducă­torilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Pati­­lineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme econo­mice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii uniunilor sindicatelor pe ramuri de pro­ducţie şi preşedinţi ai Comitetelor sindicatelor din întreprinderi, spe­cialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe mi­nistere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şe­dinţă plenară. (Agerpres) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL U.T.C. Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrşit lucrările celui de-al IX- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbate­rile din şedinţele plena­re au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194. Delegaţii tineretului au aprobat în unanimi­tate raportul şi activita­tea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi Ra­portul Comisiei Centra­le de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a a­­doptat în unanimitate Statutul Uniunii Tinere­tului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. ¥■ După-amiază a avut loc şedinţa de încheiere Desfăşurîndu-şi lu­crările în preajma glo­rioasei aniversări a se­micentenarului partidu­lui, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contem­porană, Congresul al IX- lea al Uniunii Tineretu­lui Comunist şi Confe­rinţa a VIII-a a Uniunii a celui­­de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist, la care au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîn­­durilor şi sentimentelor nobile care animă tînă­­ra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iu­bite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ex­presia dragostei şi devo­tamentului nemărginit, a Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan (Continuare în pag. a 3-a) ataşamentului profund al tineretului faţă de po­litica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fer­mă de a-şi închina în­treaga sa capacitate, ela­nul şi cutezanţa, înfăp­tuirii obiectivelor Con­gresului al X-lea al (Continuare în pag. a 3-a) SCRISOAREA adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CHEMAREA Comitetului orăşenesc U.T.C. Miercurea-Ciuc către comitetul municipal şi comitetele orăşeneşti din judeţ în aceste zile şi-a desfăşurat lucrările cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist căruia îi revine sarcina de a eviden­ţia marile transformări politice, economice şi social-culturale din ultimii ani, însufleţiţi de semnificaţia istorică a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi a ani­versării semicentenarului partidului nostru, ti­nerii din oraşul Miercurea-Ciuc participă cu en­tuziasm în marea întrecere patriotică a întregu­lui tineret, sporindu-şi aportul la construirea u­­nor noi obiective industriale, la dezvoltarea continuă a judeţului nostru. Angajamentele luate anul trecut, ca urmare a chemării la întrecere a Comitetului Orăşenesc U.T.C. Topliţa, au fost îndeplinite şi chiar depăşite, în numele celor peste 5.000 de utecişti, în nu­mele întregului tineret din oraşul Miercurea- Ciuc, adresăm o chemare la întrecere comitetu­lui municipal şi tuturor comitetelor orăşeneşti U.T.C. din judeţul Harghita, pentru a desfăşu­ra o intensă activitate creatoare în scopul reali­zării şi depăşirii planului de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe anul 1971, pentru a obţine noi succese în economie, în toate domeniile con­strucţiei socialiste, pentru creşterea bunăstării întregului popor şi înflorirea multilaterală a patriei. In acest scop ne luăm următoarele anga­jamente : — colectarea unei cantităţi de peste 400 tone metale vechi; — 12.000 bucăţi ambalaje sticlă ; — 6.500 kg hîrtie; — 2.000 kg fructe de pădure; — 3.000 kg plante medicinale; — plantarea unui număr de 1.000 bucăţi plopi în aliniamente ; — întreţinerea unei suprafeţe de 120 ha păşuni naturale. Comitetul Orăşenesc U.T.C. Miercurea-Ciuc va organiza 5 şantiere ale tineretului, iar la muncile voluntar-patriotice nefinanţate vom realiza un total de 700.000 ore. Suntem­ convinşi că apelul nostru va găsi ecou în rîndurile tineretului din oraşele judeţului. COMITETUL ORĂŞENESC U.T.C. MIERCUREA-CIUC

Next