Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1740-1817)

1973-11-08 / nr. 1772

SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUREŞLAN Ieri, 7 noiembrie a.c. la Mier­­curea-Ciuc a avut loc cea de-a XVII-a sesiune a Consiliului popular judeţean care a dezbă­tut raportul prezentat de Comi­tetul Executiv cu privire la a­­provizionarea populaţiei de la oraşe şi sate, coraportul comisiei permanente pentru probleme de aprovizionare, comerţ şi desface­re privind activitatea unităţilor comerţului de stat şi cooperatist în scopul aprovizionării popu­laţiei, precum şi raportul comi­siei permanente pentru învăţă­­mînt şi cultură în legătură cu deschiderea anului şcolar 1973— 1974. La sesiune, alături de deputaţii Consiliului popular judeţean au participat conducători de uni­tăţi comerciale, alţi invitaţi. Lucrările sesiunii au fost con­duse de tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, pre­şedintele Consiliului popular judeţean. Referitor la desfăşurarea pri­mului punct din ordinea de zi, sesiunea a apreciat faptul că, bucurîndu-se de sprijinul şi în­drumarea permanentă a Comite­tului judeţean de partid, Comi­tetul Executiv al Consiliului popular judeţean a acordat o a­­tenţie deosebită activităţii orga­nelor şi organizaţiilor comerciale­ ­ pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei. A fost reliefat de asemenea faptul că reţeaua comerţului socialist din judeţul nostru a cunoscut, în a­­cest cincinal o dezvoltare consi­derabilă. Astfel, prin efectuarea unor lucrări de investiţii în va­loare de peste 1 milionn lei au fost date în folosinţă 54 de noi unităţi comerciale, ceea ce în­seamnă lărgirea spaţiului co­mercial faţă­­ de anul 1970 în proporţie de 22 la sută. Numai în acest an, suprafaţa comercia­lă ce urmează a fi dată în folo­sinţă va însuma 5.000 metri pătraţi. In cadrul discuţiilor au­ luat cu­­vîntul tovarăşii : Raduly Alexe, Traian Antal, Fülöp Ecaterina, Szavuly Ludovic, Sara Elisabeta, Olga Cotîrlan, Jakab Emeric, Bicsak Carol, György Ludovic, Bajkó Alexandru, Józsa Brigitta, Gheorghe Paşcanu, Szilágyi Ro­zalia, Székely Gáspár, Bálint Ana, Bota Ludovic, Boros Bla­­ziu, Mauriciu Novac. Vorbitorii au analizat în mod exigent şi multilateral probleme­le actuale ale comerţului din ju­deţ, au apreciat rezultatele ob­ţinute, relevînd în spirit critic şi autocritic, neajunsurile şi de­ficienţele manifestate, cauzele care au condus la desfăşurarea neritmică a aprovizionării popu­laţiei şi care au împiedicat ob­ţinerea unor rezultate mai bune în acest important domeniu de activitate. Participanţii la discu­ţii au făcut propuneri importan­te privind mai buna aprovizio­nare a populaţiei de la oraşe şi sate, îmbunătăţirea activităţii unităţilor comerciale de stat şi cooperatiste. Sintetizînd discuţiile purtate, în cuvîntul său, tovarăşul Ludovic Fazekas a apreciat ac­tivitatea organelor şi organiza­ţiilor de partid, a tuturor lucră­torilor din comerţ, evidenţiind atît rezultatele obţinute, cît şi măsurile ce­ se impun a fi luate pentru eliminarea lipsurilor şi deficienţelor, a subliniat necesi­tatea realizării tuturor sarcinilor ce stau în faţa lucrătorilor din comerţul de stat şi cooperatist al judeţului, — în centrul atenţiei noastre — a arătat vorbitorul — trebuie să stea preocuparea pentru a­­proviziona­rea ritmică a popu­laţiei de la oraşe şi sate. înfăp­tuirea acestui deziderat major presupune organizarea exempla­ră a muncii, o activitate de în­drumare competentă, responsa­bilitate şi­­perseverenţă în valo­rificarea din ce în ce mai bună a posibilităţilor existente în a­­cest­­sens. Factorii de­­răspunde­re însărcinaţi cu aprovizionarea populaţiei trebuie să facă tot po­sibilul ,pentru înlăturarea cauze­lor ce îngreunează aprovizio­narea oamenilor muncii. In a­­ceastă direcţie principiul condu­cerii colective şi responsabilităţii personale trebuie să fie aplicat cu fermitate. Totodată, în rîndu-i lucrătorilor din comerţ va tre­bui întronată o disciplină fermă în muncă, o servire civilizată a consumatorilor. Va trebui, de a­­semenea să se acorde maximum de atenţie creşterii cadrelor pen­tru activitatea comercială. In vederea îmbunătăţirii, con­tinue a aprovizionării populaţiei, sesiunea a adoptat măsuri co­respunzătoare. Sesiunea a dezbătut apoi acti­vitatea comisiei permanente pen­tru învăţămînt şi cultură. In continuare au fost ratifi­cate deciziile adoptate de Comi­tetul Executiv al Consiliului popular judeţean între cele două sesiuni şi a fost validat manda­tul deputatului ales la alegeri­le parţiale din 29 iulie 1973. Sesiunea a revocat din funcţia de membru al Comitetului Exe­cutiv pe tovarăşul dr. Ambrus Zoltán. Tovarăşii Ovidiu Muntea­­nu şi Gheorghe Paşcanu au fost aleşi ca membri ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean. DE CE ÎNTÂRZIE MASURILE DE NORMALIZARE A SITUAŢIEI LA RAMPA LINIEI DE GARAJ A I.F. VLĂHIŢA ? Deseori am relatat în coloanele ziarului nos­tru — referitor la si­tuaţia din staţia C.F.R. Miercurea-Ciuc — des­pre un fenomen dău­nător ! vagoane ce sta­ţionează timp îndelun­gat şi în mod cu totul nejustificat, pe liniile staţiei, pe liniile de ga­raj şi cele industriale, în aşteptarea descărcă­rii. De aici un întreg cortegiu de urmări ne­gative , locaţii, penali­zări, îngreunarea acti­vităţii căii ferate, a ce­lorlalte unităţi econo­mice. Am revenit zilele tre­cute la linia de garaj a întreprinderii de fier Vlăhiţa. Din păcate, şi de această dată, consta­tările nu sunt deloc îm­bucurătoare. La data de 24 octom­brie a.c., la linia de ga­raj a I.F. Vlăhiţa erau nici mai mult şi nici mai puţin de 25 de va­goane cu termenul de descărcare depăşit­­ 17 vagoane aşteptau din ziua de 13 octombrie a.c. introducerea la pro­pria rampă de descăr­care, iar alte 8 vagoane aşteptau acelaşi lucru de mai bine de 50 ore. Lingă vagoanele cu şpan, mangal, cocs, mi­nereu de fier, nisip şi alte materiale lucrau doar 8 muncitori, iar două automacarale (31— HR—698 şi 31—HR— 402) staţionau. Abor­dăm pe tovarăşul Pe­ter Ştefan, şeful rampei întreprinderii vlăhiţene: — De ce sînt aceste 25 de vagoane imobilizate de mai bine de 460 ore pe linia dumneavoastră de garaj ? — De aproximativ două săptămîni ni s-a defectat locomotiva de manevră şi nu avem cu ce manevra vagoanele la locurile de descărca­re, iar staţia ni le po­triveşte numai în limi­tele posibilităţilor. Apoi, vagoanele sosesc nerit­mic, existînd perioade cînd sîntem blocaţi din cauza numărului mare de vagoane încărcate sosite pentru uzina noastră. Explicaţia este necon­­vingăto­are. Mecanicul locomotivei, Bara Tibor, ne spunea că se cunoş­tea din timp că locomo­tiva este planificată pentru reparaţii capita­le, ceea ce obliga la măsuri corespunzătoare, de înlocuire sau de în­chiriere a unei locomo­tive C.F.R. Apoi, trebu­ie avut în vedere că şi pînă cînd locomotiva e­­ra încă în funcţiune va­goanele staţionau nejus­tificat zile întregi. Aşa de pildă, în lunile au­gust şi septembrie a.c. au fost depăşite terme­nele de staţionare la 201 vagoane sosite la descărcare, cu nu mai puţin de 3.461 ore, fapt pentru care s-au plătit (din ce fonduri oa­re ?) 72.490 lei penalizări, dar pe primele 9 luni ale a­­nului penalizările plăti­te depășesc suma de 200.000 lei. C­ît privește Anton BORȘ (Continuare in pag. a 5-a) I I I I I I I PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! IL .HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VI, nr. 1772 | 4 pagini 30 bani | Joi 8 noiembrie 1973 Socialismul este — prin esenţa sa — o orîn­­duire profund umană caracteristica lui funda­mentală fiind grija fa­ţă de om strădania de a-i asigura o viaţă tot mai îmbelşugată, condi­ţii­ cît mai bune de muncă. Acestei deose­bit de importante pro­bleme —­ privită prin prisma activităţii orga­nelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul nostru ș­i-a fost con­sacrată Plenara Consi­liului judeţean al sin­dicatelor, ce a avut loc recent. FONDURI SPORITE ALOCATE PROTECŢI­EI MUNCII S-a relevat, cu acest prilej preocuparea or­ganelor şi a organizaţiilor de sindicat pentru a­­plicarea Programului de măsuri cu privire la îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii şi acordării asistenţei sanitare a salariaţilor, elaborat de Consiliul de Miniştri şi Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în vara anului trecut, sporirea res­ponsabilităţii activului sindical faţă de condi­ţiile de muncă din fie­care secţie şi sector de producţie. In acest scop Consiliul judeţean a organizat instruiri pe­riodice pe această te­mă, a iniţiat în colabo­rare cu organele de specialitate din judeţ, cu inspectorii obşteşti de protecţie a muncii, acţiuni de control în 25 de unităţi economice, urmărindu-se îmbună­tăţirea condiţiilor de lucru­ în ramurile mi­nieră, forestieră, side­rurgie etc., controalele fiind urmate de mă­suri concrete ce au vi­zat înlăturarea unor neajunsuri. Preocuparea Consiliu­lui judeţean, a organe­lor şi organizaţiilor sindicale s-a soldat cu rezultate pozitive pe linia îmbunătăţirii pro­tecţiei muncii. Astfel — ca să amintim numai cîteva dintre succesele înregistrate — la Fabri­ca de aţă şi filatura din Odorheiu Secuiesc s-au realizat sisteme automate de condiţiona­re a aerului, un mare număr de tractoare ale S.M.A. au fost dotate cu cabine de protecţie s-a redus considerabil numărul locurilor de muncă ce nu dispun de Tr. BONDOR (Continuare în pag. a 2-a) îndeplinirea sarcinilor de producţie nu poate fi ruptă de asigurarea protecţiei muncii Biroul de turism din Miercurea-Ciuc organizează, pentru iubitorii de hochei, o excursie de două zile sâmbătă şi duminică , la Bucureşti, în scopul­ vizionării par­tidei dintre formaţii­le Sport Club Miercu­ rea-Ciuc şi Dinamo. Cei interesaţi se pot înscrie pînă în ziua de vineri, 9 noiembrie a.c.. Se asigură trans­portul cu microbuzul şi cazarea. La Casa corpului didactic din oraşul reşedinţă de judeţ a avut loc, ieri, o dez­batere pe tema pre­dării limbii , române la clasele III—IV din şcolile generale cu limba de predare ma­ghiară. In acest con­text, cei 18 profesori de la şcolile generale din judeţ au discutat pe marginea introdu­cerii unor metode e­­ficiente în scopul u­­nei asimilări corecte. In curînd, în localitatea Cîrţa va fi construit un loc de parcare. Pînă în prezent au fost transpor­taţi peste 300 me­tri cubi de balast în vederea înce­perii lucrării, ca­re va fi realizată în întregime prin munca patriotică a localnicilor. Ieri, la Casa de cul­tură din oraşul To­­pliţa, a avut loc un simpozion intitulat „Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie — moment crucial în istoria omenirii“. O asemenea mani­festare s-a ţinut şi la Casa de cultură din Băile Tuşnad. i I I I I I I II Era într-o zi frumoa­să, insă destul de ume­dă, lucru ce nu-i bu­cura deloc pe muncito­rii Sectorului de indus­trializare a lemnului, din Hodoşa. „Pentru noi umezeala este dușmanul cel mai mare. Benefi­ciarii interni şi cei de la export nu ne primesc lăzile dacă prezintă o umiditate mai mare de ÎS la sută. De aceea tre­buie să ne îngrijim din timp ca materialul pe care îl primim de la gatere să fie uscat su­ficient“. Le-am înţeles îngri­jorarea. Nu era decit rezultatul înaltei răs­punderii faţă de roade­le muncii lor. Pentru a cunoaşte şi mai bine pe aceşti har- 0 mare răspundere nici muncitori de la secţia lăzi, secţie care obţine totdeauna rezul­tate bune, după cum ţinea să remarce cu mindrie nedisimulată u­­nul dintre cei 45 de muncitori ai schimbului I, am intrat în halele unităţii in curs de mo­dernizare, însoţit de maistrul de schimb Ba­rabás Ignaţiu. Printre ferăstraiele circulare,­ de lamelat, pendule şi alte utilaje, printre materialele bru­te şi scindurelele de di­ferite mărimi se aflau,­intr-o mişcare continuă cei ce lucrează aici. Mulţi dintre ei se aflu­ în unitate încă de la începuturi, adică din a­­nul 195­7. M-a impresionat preo­cuparea pentru, stm­­țirea cuminte a șipcilor, care Ion OPROIU (Continuare în pag. a 2-a) I I I I I I I I I I I I I•­ Preocupare pentru creşterea viţelelor e­Dintre multiplele­lemente care concură la realizarea unei pro­ducţii corespunzătoare de lapte, la bovine, con­siderăm că un loc a­­parte îl ocupă modul de creştere a tineretului femei de înlocuire. Pentru că, dincolo de aspectele direct legate de faptul că nu e ace­laşi lucru din punct de vedere economic dacă o junincă ajunge la prima fătare la vîrsta de 27—28 luni­ sau la 48 de luni, modul de creştere­­şi furajare a vi­­ţelelor are o influenţă hotărîtoare asupra pro­ducţiilor pe care le vor realiza viitoarele vaci. In scopul analizării aspectelor mai sus men­ţionate am ales Uni­tatea agricolă coopera­tistă din Frumoasa, în primul rînd pentru considerentul că are un efectiv de bovine nu­meros — aproape 1.200 capete, deci orice con­cluzie trasă are o pute­re mai mare de­­gene­ralizare. Apoi intervin şi aspectele economice: deşi dispune de supra­feţe mari de păşuni şi fineţe, producţia de lapte a unităţii se r­e­­ţine la un nivel destul de scăzut : 1012 litri pe vacă furajată în 1972, 934 litri pe pri­mele zece luni ale anu­lui curent. Producţia scăzută de lapte, pre­cum şi alte deficienţe prezente în sectorul zootehnic al unităţii au făcut ca anul trecut sectorul respectiv să în­registreze un deficit de peste un milion de lei. Pentru­­ început am stat de vorbă cu oame­nii care răspund direct de activitatea sectorului de creştere a animale­lor la Frumoasa : in­ginerul şef Bartha A­­lexandru, fermierul Dezső Nicolae, tehnicia­nul însămînţător Faze­kas Géza. Fiecare în parte a considerat drept cauză, principală a di­ficultăţilor în care se Şt. danciu (Continuare în pag. a 5-a) ÎIM OBIECTIV:: 56oolitri lapte de I: fiecare vacă furajată Din cronica vie a patriei . La Tg. Mureş s-au deschis­ miercuri lucrările unei consfătuiri pe ţară a producătorilor de mobilă organizată de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Con­strucţii, la care participă cadre de conducere din peste 40 de întreprin­deri de specialitate, cercetători, specialişti ai întreprinderii de co­merţ exterior „Tehnoforestexport“ şi ai Inspectoratului general de stat pentru calitatea produselor, preşedinţi ai comitetelor sindicate­lor din ramura respectivă, cadre de conducere din centrala industrială de resort. Obiectul dezbaterilor îl constituie îmbunătăţirea continuă a calităţii mobilei, sporirea eficienţei acesteia în cadrul exporturilor cît şi stabilirea măsurilor ce se impun pentru pregătirea din timp a pro­ducţiei anului viitor.­­ Lucrările de construcţie a pri­mului mineralier de 55.000 tone se desfăşoară la Şantierul naval din Constanţa într-un ritm intens. Pînă în prezent, constructorii navali au introdus în docul uscat 17 bloc­­secţii dintre care trei a­u şi fost cu­plate, iar alte 3 se află în faza operaţiilor de sudare. La o serie­­ de secţii, constructorii au devansat termenele lucrărilor de debitare ceea ce va permite executarea în avans a unor importante lucrări şi în acest fel scurtarea termenelor de construcţie a primei nave maritime româneşti de mare capacitate. • Colectivul Şantierului electro­­montaj Dobrogea realizează prima linie electrică de înaltă, tensiune în Delta Dunării pe traseul Sarinasuf— Crişan în lungime de­­ 42 km. Noua magistrală va alimenta localităţile şi unităţile economice din zona cu­prinsă între braţele Sfîntu Gheor­ghe, Sulina Şi parţial, Chilia. • Culesul viitor s-a încheiat. Po­trivit evaluărilor, recolta de stru­guri din acest an este cu peste 50.000 vagoane superioară mediei din anii 1971—1972. Ea este, de a­­semenea, superioară anilor pre­cedenţi şi sub raport calitativ. Pie­ţele au fost astfel mai bine apro­vizionate cu struguri, iar combina­tele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizînd o produc­ţie de vin cu peste 3.500 vagoane mai mare faţă de prevederi. Pen­tru a putea să valorifice şi să con­serve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 7.000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2.800 va­goane. Semne bune se anunţă pen­tru anii viitori, întrucât plantaţiile de vii s-au extins, patrimoniul vi­ticol depăşind acum 298.700 ha, mai mult de jumătate fiind plantaţii ti­nere, cu soiuri valoroase, realizate în perioada ultimului deceniu. Realizări notabile ale minerilor harghite­ni Printre colectivele de muncă harghitene care au obţinut suc­cese de prestigiu în primele 10 luni din acest an hotărîtor al cincinalului, se numă­ră şi cel al I.M. Har­ghita. Cele mai nota­bile realizări le-au ob­ţinut Secţiile miniere Voşlobeni — 2.902 to­ne dolomită livrată peste prevederile de plan — și din Harghi­­ta-Băi care a realizat suplimentar în aceas­tă perioadă 889 tone caolină marfă. Numai în luna octombrie a.c. depășirile se cifrează la 35 tone caolin tip A, 110 tone caolin co­­loidal și aproape 20 tone caolin albit. TELEGRAMA Tovarăşului FAZEKAS LUDOVIC prim-secretar al Comitetului judeţean al PC­R­, preşedin­tele Consiliului popular judeţean Miercurea-Ciuc Mulţumim călduros Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi Consiliului popular judeţean pentru salutul cald şi bunele urări trans­mise cu prilejul celei de a 56-a aniversări a Marelui Octombrie. Dorim comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţ, noi suc­cese în traducerea în viaţă a sarcinilor construcţiei socialiste. Să se întărească şi să se dezvolte prietenia frăţească dintre oame­nii muncii din regiunea noastră şi din judeţul Harghita, pe baza principiilor de neclintit ale marxism-leninismului şi internaţionalismu­lui proletar. Prim-secretar al Preşedintele Comitetului Comitetului regional Novgorod Executiv al Sovietului Novgorod al P.C.U.S. de deputaţi ai oamenilor muncii N. ANTONOV I. SERGUNIN În ziarul de azi: ^ • Gazetele satirice în întrecere © Depistarea și valorifi­carea patrimoniului folcloric © SPORT ® Din telegramele externe ale zilei­

Next