Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1987 (Anul 20, nr. 5388-5464)

1987-06-30 / nr. 5464

Anul XX. Nr. 5464 4 pagini 50 bani Din cronica întrecerii socialiste Cu sarcinile pe primul semestru îndeplinite şi depâ­in.e Mobilizîndu-se exem­plar, dînd dovadă de hărnicie şi o înaltă con­ştiinţă muncitorească — manifestată prin preo­cuparea susţinută pen­tru punerea în valoare a capacităţii creatoare a fiecărui lucrător în folosirea judicioasă a timpului de lucru şi a capacităţilor de produc­ţie, precum şi în aplica­rea unor tehnologii de mare productivitate, ca urmare a înfăptuirii măsurilor cuprinse în programele de organi­zare şi modernizare a proceselor de producţie­­, colectivele de muncă din numeroase între­prinderi harghitene ra­portează îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor pe primul semestru din acest an. Astfel, la fi­nele celor şase luni, co­lectivul minerilor de la Bălan înregistrează un plus la producţia marfă, peste prevederile de plan, de 12,5 milioane lei. Cu 12,5 milioane lei și-a depășit sarcinile de plan și colectivul de muncă de la I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc, cel de la I.P.I.C.C.F. Har­ghita cu 10,2 milioane lei, cel de la „Tehno­­utilaj“ Odorheiu Secu­iesc cu 5,3 milioane lei, plusuri peste sarcinile de plan înregistrîndu-se şi de către metalurgiştii vlăhiţeni, precum şi de colectivele de la Fabri­ca de prefabricate din beton Miercurea-Ciuc, întreprinderea avicolă de stat Cristuru Secu­iesc, întreprinderea de stofe de mobilă Gheor­­gheni, fiecare dintre a­­cestea realizînd însem­nate cantităţi de pro­ducţii necesare econo­miei naţionale. Importante depăşiri ale sarcinilor de plan Harnicul colectiv de muncă de la întreprin­derea de tricotaje „Tri­­cotop» din oraşul Topli­ţa, angajindu-se plenar în acţiunea de realiza­re şi depăşire a sarci­nilor de plan, a înche­iat primul semestru al acestui an cu frumoase succese în muncă, con­cretizate prin depăşirea prevederilor planului producţiei fizice cu pes­te 30.000 bucăţi trico­turi şi a producţiei mar­fă cu aproape 4 milioa­ne lei. în felul acesta, colectivul de muncă de aici a luat o serioasă opţiune în încheierea a­­cestui important an al cincinalului dezvoltării intensive cu rezultate deosebite. Pentru con­tribuţia adusă se cuvin felicitări tuturor for­maţiilor de lucru din atelierele de tricotat şi de confecţii, precum şi colectivului din cadrul atelierului de creaţie. Toate noile capacităţi grabnic puse în funcţiune! Constructorii trebuie sprijiniţi mai mult de beneficiar Ca şi la Vlăhiţa, şi turnătoria de fontă a ÎNTREPRINDERII ME­CANICE GHEORGHENI se află în plin proces de modernizare, con­comitent cu desfăşura­rea normală a activităţii productive. Constructo­rii din Brigada com­plexă Miercurea-Ciuc —­ Gheorgheni a A.C.I. Harghita au terminat săparea fundaţiilor cup­toarelor cu inducţie, benzilor transportoare şi dezbătătoarelor, ca şi a altor utilaje ce vor intra în componenţa vi­itoarei linii automate de formare. S-a depus un mare volum de mano­peră, s-au escavat şi transportat cîteva mii de metri cubi de pă­­mînt, s-au turnat sute de metri cubi de beton, acum muncindu-se la placarea cu tablă groasă şi hidroizolarea funda­ţiilor şi tunelurilor. Front de lucru există Investiţii ’87 suficient, ritmul de lu­cru este bun, dar ne­­concordanţa dintre si­tuaţia de la faţa locu­lui şi cea imaginată de proiectant este mare într-unele cazuri, astfel că la un moment dat constructorii nu mai ştiu în ce direcţie să-şi îndrepte eforturile. Mo­tiv pentru care prezen­ţa proiectantului este cît se poate de necesară şi mult mai des decit pînă acum. De încheie­rea lucrărilor la aceas­tă linie depinde şi asi­gurarea, în continuare, a frontului de lucru, prin eliberarea ampla­samentelor celor două noi maşini de format. In ceea ce priveşte lucrările de construcţii­­monitar la noua hală a sculăriei, a atelierului de prototipuri şi a ce­lui de întreţinere, a­­cestea au început bine încă în luna martie, ast­fel că acum hala este conturată. Dulgherii din echipa condusă de Szi­lágy László s­au anga­ (Continuare in pag. a 3-a) Radu VECSLER 11A ORDINEA DEI IN­­ AGRICULTURĂ La recenta­ Plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei A­­limentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a subliniat încă o dată necesitatea pregă­tirii exemplare a campaniei de seceriş pentru strângerea grabnică a recoltei de cereale, astfel încît pierderile la recoltare să fie minime. în judeţul nostru, primele unităţi care vor ataca secerişul sunt cele din C.U.A.S.C. Cristuru Secuiesc. Aici trebuie, deci, să fie pregătirile cele mai intense, aici trebuie asigurat exemplar totul pentru ca toate suprafeţele de cereale să fie recoltate cît mai grabnic. Despre felul cum s-a acţionat în acest sens ne vorbeşte tovarăşul Mátéffy Csaba prim vicepreşedinte al C.U.A.S.C., directorul S.M.A. Cristuru Secuiesc . „ In acest an urmea­ză să recoltăm cereale păioase de pe mai mult de 3.300 hectare și, po­trivit programului sta­bilit, orzul de toamnă se va recolta în maxi­mum 3—4 zile lucrătoa­re, iar griul de toamnă in 8—9. Acest lucru es­te pe deplin posibil, a­­vînd în vedere dotarea ■ tehnică de care dispu­nem, precum şi progra­mul de întrajutorare la nivelul judeţului. Pen­tru repararea şi revizui­rea gr1oe-_72 combine autopropulsate şi a ce­lor 27 prese de balo­tat, campania de repa­raţii a început încă din toamnă şi a fost efec­tuată centralizat, în noul atelier central al S.M.A., utilizînd perso­nal calificat şi dispozi­tive corespunzătoare pentru efectuarea unor reparaţii de cea mai bu­nă calitate. Un accent deosebit am pus pe i­­dentificarea şi etanşarea (Continuare in pag. a 3-a) Ştefan DANCU­! Traian TOROK SE APROPIE SECERIŞUL! SUNTEM PREGĂTIŢI ? PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean MARJI, 30 iunie 1987 Soarele răsare : 5,34 Soarele apune 21,04 Zile trecute : 181 Zile rămase : 184 Sărbătorind pe cei ce slujesc cu devo­tament învăţămîntul românesc Astăzi, sărbătorind Ziua învăţătorului, îi sărbătorim pe acei oa­meni cu nobilul destin profesional de a educa tînăra generaţie a ţării şie a o pregăti pentru viaţă şi pentru măreţe­le comandamente socia­le ale viitorului Româ­niei socialiste. De la în­văţătorul care cu răb­dare şi blîndeţe ii în­deamnă pe micii elevi pe căile abecedarului, deschizîndu-le primele ferestre spre cunoaştere, la profesorul care îi îni­­ţează pe învăţăcei în complicatele taine ale ştiinţelor, la maistrul instructor care în atelie­re conturează profilul viitorilor meşteri cu înaltă calificare ce se vor afirma în activita­tea productivă, cu toţii au un singur ţel : de a insufla acestui puternic eşalon al tineretului — în judeţul nostru se ci­frează la peste 91.500 de elevi — înalte senti­mente patriotice şi re­voluţionare, de a-l înar­ma, la cel mai înalt ni­vel, cu cunoştinţe teo­retice şi practice. De­sigur, în acest context, al importanţei muncii sociale, este explicabilă atenţia permanentă a partidului, a secretaru­lui său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, acordată a­­cestei categorii de oa­meni ai muncii, cărora, cu diferite ocazii, li s-au trasat jaloane fer­me de activitate, li s-au dat preţioase îndrumări a căror transpunere în practică constituie un imperativ de importan­ţă majoră. Ziua tuturor celor ce slujesc cu devotament învăţămîntul românesc este sărbătorită, în a­­cest an, în atmosfera efervescentă cu care în­tregul nostru popor în­­tîmpină marele eveni­ment politic al partidu­lui nostru, al întregii ţări: Conferinţa Naţio­nală a partidului, ceea ce reprezintă un în­demn pentru cadrele didactice în sensul creş­terii continue a conţinu­tului muncii instructiv­­educative. Este de la sine înţeles că întregul corp didac­tic îşi poate desfăşura activitatea în mod v­red­nic datorită excepţiona­lelor condiţii create, a­­tît pe plan material, cit şi pe cel al perfecţionă­rii profesionale. Trebu­ie să amintim..aici că în judeţul nostru acti­vează 2.178 de profesori, 1.093 de învăţători, şi 693 educatoare, avînd la dispoziţie­* peste 2.000 de săli de clasă, şi ca­binete, 303 laboratoare, 282 ateliere. Continua ridicare a calităţii pro­cesului de invăţămînt depinde direct de mun­ca acestor oameni, de gradul lor de profesio­­nalitate, de dorinţa lor de autodepăşire. Largul cadru creat an de an pentru perfecţionarea profesională se reflectă în judeţul Harghita prin cifre edificatoare : 2.050 de cadre didactice cu gradul „definitiv“. (Continuare în pag. a 3-a) Nicu VRABIE, inspector general al In­spectoratului şcolar ju­deţean Harghita O i­­agine-fragment a ceea ce reprezintă staţiunea Băile Tuşnad la ora prezentului Foto: Al. VASS 'biblioteca jude In pag. a 3-a Actualitatea La I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc Coeficientul ridicat de creativitate explică obţi­nerea performanţelor Cu siguranţă că, în urma unei „cîntăriri“ exacte a potenţialului creator pe care îl fruc­tifică zi de zi în inte­resul producţiei, colec­tivul de muncă de la I.M.P.F. Odorheiu Se­cuiesc se situează între fruntaşi dacă nu chiar pe primul loc. Secretul înregistrării acestui coeficient ridi­cat de creativitate poa­te fi explicat în mai multe feluri, dar cine cunoaşte mai bine acest colectiv şi-a putut da seama cu uşurinţă că hotărîtoare este atmos­fera de lucru care s-a încetăţenit aici, acea e­­videntă conştientizare a răspunderii pentru ceea (Continuare in pag . 3­ a) I. NETE I

Next