Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2010 (Anul 22, nr. 4964-5026)

2010-04-28 / nr. 4982

­ Pagina a 4-a • 28 aprilie 2010 • Informația ZEfUPffMter Principala problema a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă din judeţ este tranziţia (Urmare din pag. 1) că numărul ar putea fi mult mai mare dacă potenţialii beneficiari ai fondurilor s-ar îngriji să-şi obţină în totalitate autorizaţia sanitar­­veterinară, intervenţie la care d-l Török a reacţionat astfel: „Să respectăm normele europene, dar să nu fim noi mai catolici decât Papal”. Şi reacţia a fost de înţeles în clipa în care domnia sa a venit cu un exemplu concret din Austria, în sfârşit, după mai multe discuţii încrucişate, în care s-au punctat condiţiile ce ţin de accesarea fondurilor europene, dar şi posibilităţile pe care le are un om cu o fermă de semi-subzistenţă, toată lumea a fost de acord că, pentru îndeplinirea lor, ar fi necesară instituirea unei forme noi de sprijin financiar a fermierilor. Legat de situaţia apei potabile, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), dr. Emilia Braic, a subliniat faptul că, deşi am adoptat normele europene în domeniu, principala problemă a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă este tranziţia. Fenomen definit prin preluarea ac­estor sisteme de către operatori regionali, construirea de sisteme noi şi modernizarea unor sisteme deja existente, care nu permit un control sigur şi eficient al apei furnizate populaţiei. De pildă, s-a spus, în cazul controlului tehnologic de tratare a apei, realizat de operatorul sistemului, primăriile nu au nici specialişti, nici fonduri, situaţie în care DSP este obligată să impună dezinfecţia. Cât priveşte monitorizarea de audit, ce se efectuează de către DSP, nici aici nu totul e pe raze. „Nu avem medic de laborator, nu avem asistenţi de igienă şi nu avem nici suficiente maşini cu care să ne deplasăm pentru recoltare de probe”. Apreciind tranziţia ca fiind totuşi un pas important făcut spre îmbunătăţirea calităţii apei furnizate populaţiei, directorul DSP Harghita a lăsat loc altor intervenţii, între ele şi aceea a domnului Miklós Géza, directorul Direcţiei Apelor din Bazinul Olt, care a afirmat că unitatea sa este prima din judeţ ce are un laborator autorizat european care, la solicitările primite, a recoltat şi analizat probe de apă din unele localităţi. Aşa a putut fi pus în evidenţă faptul că, urmare a utilizării îngrăşămintelor chimice în zonă, în pânza de apă freatică situată la 10 metri adâncime, ce­­asigură nivelul de apă din unele fântâni din care s-au recoltat probe, în 80 la sută din cazuri au­ fost identificaţi nitriţi şi nitraţi. „Asta nu-i de bine”, m-am gândit eu, solicitându-i indirect şi părerea domnului Miklós. „Nu, nu e, motiv pentru care localităţile în discuţie trebuie neapărat incluse într-un sistem sigur de furnizare a apei potabile”, în sfârşit, dar nu în ultimul rând, problema elaborării şi autorizării PUG-urilor, ca şi cea a impactului acestora asupra patrimoniului cultural naţional, rămâne să fie expusă pe larg la întâlnirea cu primarii din judeţ, ce va avea loc după data de 15 mai, moment ce ne va da posibilitatea să revenim asupra subiectului. $ (Urmare din pag. I) penale. Aşteptăm identificarea cât mai rapidă a făptuitorilor şi să aflăm cât mai repede care a fost motivaţia şi cine au fost organizatorii acestei acţiuni”, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, prefectul judeţului. Ladányi László a mai afirmat însă că nici acţiunile ulterioare ale victimei nu sunt binevenite, chiar dacă ce i s-a întâmplat este reprobabil. „Ulterior s-a desfăşurat o şedinţă a Composesoratului Joseni, unde au fost prezente foarte multe persoane şi împreună cu Poliţia s-a reuşit până la urmă să se aplaneze acest conflict. S-a prezentat la faţa locului şi partea vătămată, care s-a manifestat în diferite feluri. Consider că anumite lucruri nu sunt binevenite nici din partea dânsului, deşi este absolut reprobabil ce s-a întâmplat”, a declarat Ladányi László. După întâmplările de la sfârşitul săptămânii trecute, prefectul judeţului a ţinut să lămurească şi anumite aspecte semnalate de victimă, Pal Emeric, privind presupusei activităţi ilegale din Bazinul Gheorgheniului, în special cele din domeniul fondului forestier. „Noi, Instituţia Prefectului, nu suntem organe de cercetare vienală şi mă refer la problemele legate de zona respectivă. El (n.a. - Pál Emeric) a venit cu foarte multe petiţii atât în direcţia instituţiei noastre, cât şi în direcţia altor organe de stat: Parlament, Comisia de cercetare a abuzurilor, DNA, privind anumite presupuse activităţi ilegale”, a declarat prefectul judeţului. Ladányi László a afirmat că a fost personal la Joseni, când era subprefect, pentru a clarifica presupusele ilegalităţi reclamate de Pál Emeric, însă afirmă că la începutul anilor '90 s-au comis foarte multe nereguli şi este foarte greu a le rezolva în aşa fel încât toată lumea să fie mulţumită. „Eu mă voi referi lor problemele legate de fondul funciar. Comisia judeţeană de fond funciar are atribuţii specifice - nu suntem şefii comisiilor locale de fond funciar şi noi lucrăm din acte. Din momentul în care d-l Pál Emeric a venit cu o petiţie, încă eram subprefect, al judeţului, împreună cu o comisie specială m-am documentat la faţa locului vizavi de solicitările dânsului, invitându-l şi pe dumnealui, şi pe primarul comunei, şi membrii comisiei de fond funciar pentru a încerca să clarificăm aspectele prezentate de dânsul. Trebuie să vă spun că în domeniul fondului funciar și al legilor lucrurile nu sunt chiar atât de simple cum par în viziunea unora, aici documentele sunt succesive, așa cum și legile sunt succesive. S-au întâmplat foarte multe nereguli în aplicarea Legii 18/1991, mai ales la începutul anilor ’90. Este foarte greu ca după 20 de ani să reuşeşti să clarifici totul şi în aşa fel încât toată lumea să fie mulţumită”, a declarat prefectul judeţu­lui, în ceea ce priveşte revendicările lui Pal Emeric, prefectul Harghitei a precizat că acesta nu a prezentat încă destule documente. Totodată, Ladányi László a afirmat că ei este bine să se politizeze aceste lucruri şi că prefectul judeţului nu este omul nici unui partid politic, referindu-se la anumite declaraţii ale lui Pál Emeric. „Prefectul judeţului nu este omul nimănui - este pentru legalitate şi pentru stabilirea legalităţii - şi nu o să omit să fac ceva deoarece cineva consideră sau încearcă să pună pe plan politic acest lucru”, a conchis Ladányi László. Despre celelalte teme abordate în conferinţa de presă,a d-liui prefect (drumurile care vor fi reparate anul acesta şi recensământul agricol şi al populaţiei) - în numerele următoare. Şt. PĂTRÎNTAŞ : Prefectul judeţului consideră inacceptabil ce s-a întâmplat la Joseni şi doreşte aflarea cât mai­­ rapidă a făptuitorilor, a motivaţiei şi a­­­­­organizatorilor acţiunii Cincisprezece camioane cu deşeuri, adunate din Bazinul Hidrografic Olt Aproximativ 300 de metri cubi de deşeuri menajere şi 80 de metri cubi de PET-uri şi hârtie au fost adunaţi din Bazinul Hidrografic Olt, în cadrul acţiunii organizate cu ocazia „Zilei Pământului”, operatorul regional de salubritate folosind 15 camioane pentru transportul acestora la depozitele de gunoi. Directorul executiv al operatorului regional de salubritate, Tóth László, a declarat că s-a colectat o cantitate mult mai mare decât anul trecut, datorită faptului că s-a extins zona pe care s-a efectuat igienizarea. Potrivit sursei citate, cele mai multe dintre deşeuri provin din construcţii, dar sunt şi multe gunoaie menajere aduse, cel mai probabil, cu căruţa sau maşina pe malurile Oltului sau ale afluenţilor săi. Pentru transportul deşeurilor colectate, angajaţii firmei de salubritate vor lucra timp de trei zile. „Am lucrat timp de trei zile pentru transportul gunoiului colectat. Din păcate, continuă să se arunce deşeuri oriunde, la întâmplare”, a conchis Tóth László. La rândul său, responsabilul de mediu al fabricii de apă minerală din Tuşnad, care a organizat acţiunea de salubrizare, Voloncs Csaba, a afirmat că pe lângă cantitatea de 300 de metri cubi de deşeuri menajere, s-au colectat şi 40 de metri cubi de PET-uri şi 40 de metri cubi de hârtie. în plus, 1.200 de kilograme de deşeuri electrice şi electronice s-au colectat în localităţile din zona Ciuc, acţiunea continuând şi în perioada următoare. Chiar dacă lunar se colectează gratuit deşeuri electrice şi electronice, în cadrul acţiunii organizate de Agenţia pentru Protecţia Me­diului, voluntarii au găsit lângă râul Olt chiar şi televizoare sau monitoare defecte. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la acţiunea de ecologizare au fost elevi, care au fost ajutaţi de angajaţi ai celor 29 de primării din Bazinul Hidrografic Olt, voluntari ai Gărzii de Mediu, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Sistemului de Gospodărire a Apelor, dar şi membri ai unor ONG-uri. Acţiunea de igienizare a ajuns la cea de-a opta ediţie şi ea va continua şi în anii următori, întrucât, spune Voloncs Csaba, „există încă speranţa că lucrurile se vor schimba în bine”. LIA MATEI

Next