Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2014 (Anul 26, nr. 5703-5738)

2014-01-14 / nr. 5706

• Pagina a 2-a • 14 ianuarie 2014 • Informația RMPVlicitei s m ■ „ - /,;‚** ?,j»- |.t*, t**" *ms‚ I Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului -Ieri şi Azi (I) Nu de puţine ori, atunci când vorbim de lipsa performanţelor în sport aducem în discuţie perioada comunistă, privind cu nostalgie asupra ei­­ din punct de vedere al medaliilor şi trofeelor internaţionale câştigate atunci, în final, sfârşim prin a (ne) pune întrebări despre cum era organizat şi practicat sportul în acea perioadă, dacă lucrurile erau organizate mult mai bine; vorbim despre bazele sportive din acea perioadă, despre liceele sportive şi despre multe alte lucruri. Acum acestea par (doar par) lăsate în paragină, iar odată cu acest fapt au apărut şi rezultatele negative. Pornind de la această premisă, am vrut să facem o radiografie a Complexului Sportiv Naţional Izvoru- Mureşului, cum era în perioada de dinainte 1989 (Ieri) şi în perioada democratică a României (Azi). Iar cel care ne-a făcut cele două imagini a fost Gavril Chindea, directorul coordonator al Complexului. ■ Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului — Ieri Făcând o scurtă prezentare a Complexului, Gavril Chindea spunea că...­­ Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului este situat la 40 km de oraşul Miercurea-Ciuc, la 20 km de Gheorgheni, la o altitudine de 890 m. Are un aer puternic ozonat în ioni negativi, deci este foarte bun, din acest punct de vedere condiţiile caracterizându-se cu cele din staţiunea cehă Karlovy Vary. Am copilărit şi trăit prin staţiune şi prin complex toată viaţa. Complexul Sportiv a luat fiinţă prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 53 din 24 ianuarie 1969, atunci s-a format BTT (Biroul de Tineret şi Turism) şi atunci a luat fiinţă şi Izvoru-Mureşului, începând cu această dată şi până la finele anului 1989, Complexul Sportiv şi de Tineret Izvoru-Mureşului a funcţionat ca o filială, ca o subunitate, a marelui BTT, cu personalitate turistică. în toată această perioadă, Complexul de Tineret şi baza turistică au fost exploatate la capacitate maximă pentru că era un program de activitate bine stabilit de BTT, existând contracte cu toate agenţiile din ţară. Acesta era secretul, toate activităţile şi acţiunile au fost coordonate de la nivel central. Costineştiul era vârful de lance pentru perioada de vară, iar Izvoru-Mureşului era pentru perioada de iarnă. Ştim bine cu toţii Serbările Zăpezii care se organizau. în primul rând, faima Izvorului o duce Serbările Zăpezii pentru că deşi de Izvoru-Mureşului s-a mai auzit, unii sunt mai confuzi şi imediat se leagă de Serbări. Pe lângă Serbările Zăpezii se organizau tabere de creaţie, în curte avem mai multe sculpturi, se organizau tabere de creaţie a studenţilor şi rămâneau operele aici. Se organizau tabere de cultură frumoase. Se organizau serii ale studenţilor­­ începând din primăvară, până în toamnă. Şi atunci, ca şi acum, erau probleme în lunile aprilie - mai, octombrie - noiembrie, când erau perioadele mai slabe, în perioada de vară erau şi câte 400-500 de studenţi. Aveam atunci şi vile exterioare, prin pădure, bătălia mare fiind pe acestea, pentru că în centru stăteau şefii.­­ Vorbind strict de activitatea sportivă din perioada dinainte de 1989... - Era preponderent o activitate de tineret, dar şi una sportivă, datorită aerului bun ozonat, a terenului de fotbal, a bazei sportive, venind în cantonament mari sportivi, cluburi sportive. - Loturi naţionale veneau în cantonament? - Nu mai ţin minte exact de loturi naţionale, dar cluburi sportive veneau foarte multe. Venea Sportul Studenţesc, cu antrenorul Rădulescu, inclusiv Mircea Sandu a făcut cantonament la Izvoru-Mureşului; Marcel Rădulescu, Gino Iorgulescu - care acum e preşedintele LPF, veneau Baia Mare Lugoj, Deva; veneau echipe din Bucureşti. - Numai echipe de fotbal sau şi din alte sporturi? - Se făceau şi pregătiri în schi, volei, gimnastică. - Cluburile Sportive Şcolare...? - Foarte multe. - De ce puteau să vină cluburile şcolare în acea perioadă, iar acum, bănuiesc, nu se mai îngrămădesc aşa de tare?­­ Nu aş putea spune că nu vin, dar piatra cea mai grea este că în perioadele moarte (martie - mai şi octombrie - noiembrie), 5-6 luni pe an, nu vine aproape nimeni. Din federaţii, cel mai bine am colaborat cu Federaţia de Ciclism, Federaţia Sportul pentru Toţi, Federaţia Română de Badminton, de Bridge, de Arte Marţiale. Federaţia de Scrimă, cu Zalomir şi ceilalţi campioni de la Iaşi, s-a pregătit aici. Toate sunt sporturi care nu necesită o sală sportivă pe anumite dimensiuni. Dintre cluburile sportive, anul trecut, toată luna ianuarie, a fost Botoşaniul, Olimpia Bucureşti, Metalul Constanţa, Pajura Bucureşti, Brăila, CS Otopeni, Petrolul Ploieşti, Baia Mare (echipa de rugby s-a pregătit aici ani de zile), Mureş Tg. Mureş, Dinamo Bucureşti etc. Sunt, dar mult mai puţine decât ar trebui. Mult mai puţine pentru că am avut o sală de sport, care a ars într-un incendiu în 2005. Din cauza aceasta - pentru că, încă, nu s-a construit o altă sală - jocurile de echipă suferă foarte mult. înainte, la baschet făceam cantonamente de copii (veneau câte 400 de copii); handbalul nu vine deloc; voleiul nu vine. La sporturile de echipă, unde sunt mulţi bani, mulţi oameni, suferim foarte mult. ■ Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului — Azi - Să înţeleg că înainte de 1989 era o organizare foarte bine pusă la punct. Ce s-a întâmplat odată cu instalarea democraţiei?­­ Imediat după ’90, vreo 3 ani de zile a mai mers elanul acesta. Prin ’92-’93 chiar eu am organizat Serbările Zăpezii. Cluburile mai vechi care veneau şi relaţia veche care era din perioada dinainte de 1989 s-a mai menţinut vreo 2-3 ani, după care a dispărut. Unele cluburi s-au transformat, alte cluburi au dispărut. S-au format altele noi, cu altă clientelă, nefiind aşa bine organizate, unele au plecat în altă parte, unele au încercat să meargă în străinătate, altele şi-au găsit alte locaţii. Izvoru-Mureşului nu a mai beneficiat de atâtea resurse financiare şi materiale, astfel că încet-încet a început să decadă; toată lumea dorea televizor, Internet - noi le-am avut puţin mai târziu.­­ Tot ca o comparaţie dinainte şi după 1989. Influenţa într-un fel prezenţa Complexului Sportiv activitatea sportului de iarnă? Apare o diferenţă în acest sens între cele două perioade - înainte şi după 1989?­­ Da, apare o diferenţă pentru că atunci funcţiona şi pârtia de schi. Era multă atracţie, era multă lume. Nu numai că veneau şi sportivi de performanţă, dar veneau şi amatori care foloseau pârtia de schi şi era mult mai aglomerat Complexul. După aceea pârtia nu a mai fost omologată pentru că nu corespundea standardelor, teleschiul s-a oprit. Acesta a fost un punct negativ, nemaifiind distracţie; toată lumea întreba de o pârtie de schi, de un teleschi şi, neavând aşa ceva, în ultimii ani s-a redus foarte mult numărul sportivilor de performanţă şi a amatorilor.­­ De-a lungul timpului, judeţul Harghita a dat câţiva campioni naţionali şi mondiali. Pe plan internaţional s-a remarcat Marius Urzică, pe plan naţional s-au remarcat, printre alţii, şi sportivi practicanţi ai sporturilor de iarnă din zona Topliţei - mă refer la sanie. A influenţat în vreo măsură prezenţa Complexului în zonă aceste performanţe?­­ Nu. Pentru că, de exemplu, Marius Urzică s-a pregătit la Gheorgheni, în sala de sport a Liceului „Salamon Ernő”. A început acolo sportul şi nu-mi amintesc să fi fost în cantonament aici. Abia după ce a devenit antrenor m-a sunat de câteva ori şi a avut intenţii să facă cantonament aici. Nici cei de la sanie nu au fost influenţaţi de existenţa Complexului. Acum, vechea pârtie de sanie de la Sărmaş - Subcetate a fost preluată de Complex, dar distanţa fiind foarte mare, discutăm cu primarii din cele două localităţi să o redăm celor două comune, din cauză că nu se poate gospodări de la o distanţă atât de mare. (Continuare în numărul de vineri) ŞTIRI PE SCURT HANDBAL România s-a calificat la baraj Chiar dacă a pierdut ultimul meci din grupele de calificare la Campionatul Mondial de handbal masculin din 2015 (27-25 pentru Slovacia), naţionala României a reuşit să se califice la baraj. Echipa pregătită de Eliodor Voica trebuia să nu piardă la o diferenţă mai mare de 8 goluri pentru a termina grupa pe locul 1 şi să prindă barajul pentru CM. Tragerea la sorţi a meciurilor se va face pe 26 ianuarie, după terminarea Campionatului European care a început ieri. Modelul Oltchim la Baia Mare? După ce în urmă cu câţiva ani, Oltchim avea în componenţă majoritatea jucătoarelor din lotul naţional, de multe ori cele două echipe putând fi confundate uşor, se pare că acest obicei se doreşte a fi adoptat şi la Baia Mare. „Multe dintre valorile pe care le avem la echipa naţională dorim să le aducem aici, în Baia Mare, făcând astfel un bine şi Federaţiei Române. Dacă nucleul de bază al echipei naţionale joacă împreună într-o echipă de club, lucrurile funcţionează şi la echipa naţională. Luaţi exemplul de la Hypo Viena, respectiv naţionala Braziliei”, a declarat Cătălin Cherecheş, primarul municipiului, pentru emm.ro. Primele jucătoare pentru care băimănienii vor duce tratative sunt Cristina Neagu, Oana Manea, Gabriela Perianu şi Florina Chintoan. Prezenţa românească la­­ Australian Open Monica Niculescu a reuşit să treacă de primul tur la Australian Open - primul turneu de mare şlem al anului - după ce a învins-o pe Shahar Peer (Israel) cu 6-4, 6-1. în turul secund, Niculescu va juca cu Sabine Lisicki (Germania), favorita nr. 15 a turneului. Alexandra Cadanţu a reuşit să câştige doar două game-uri în partida cu Flavia Pennetta (Italia) - scor 6-0, 6-2, părăsind turneul din primul tur. Pagină realizată de LIVIU CÂMPEAN liviucampean@gmail.com

Next