Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2016 (Anul 28, nr. 6076-6114)

2016-09-27 / nr. 6112

• Pagina a 2-a • 27 septembrie 2016 • Informația Hilffilmi 26-30 septembrie, Săptămâna Europeană a Urologiei Depăşiţi-vă teama, jena şi prejudecăţile! □ In zilele care au mai rămas din luna ce deschide uşa toamnei, eu vă invit să deschideţi fără teamă uşa cabinetului medical, pentru a beneficia de consultaţii gratuite. Numai astfel veţi descoperi soluţia adecvată pentru problema cu care vă confruntaţi... După cum cred că deja se ştie, ieri a debutat Săptămâna Europeană a Urolo­giei, care se va încheia la finele lunii în curs, debut de altfel marcat şi de primele consultaţii gratuite acordate persoanelor ce au recepţionat favorabil informaţia, în­­dreptându-şi paşii către Cabinetul de uro­logie din Miercurea-Ciuc, Piaţa Majláth Gusztáv, nr. 2-4, pentru a afla mai multe despre incontinenţa urinară. Cu sublinierea că aceste consultaţii s-au desfăşurat şi se vor desfăşura între orele 16:00 şi 19:00, aş dori să evidenţiez în context următoarele: potrivit Societăţii Internaţionale de Continenţă, incontinen­ţa urinară, tematica abordată cu acest pri­lej, reprezintă pierderea involuntară de urină, afecţiune des întâlnită, care poate afecta femeile de toate vârstele, având cauze şi grade diferite de severitate. Deşi numărul real al persoanelor aflate în situaţia de a suferi ca urmare a bolii în discuţie, conform statisticilor doar 10% dintre femeile cu incontinenţă urinară se prezintă la un cabinet medical, motivele fiind dintre cele mai diverse: teamă, jenă, ruşine, amânare, prejudecăţi şi,­­ de ce nu?!, în multe cazuri, lipsa educaţiei sani­tare. Iată de ce, în opinia mea, întâlnirea, ca să mă exprim simplu, pe înţelesul tutu­ror, cu medicul, chiar de la apariţia celui mai mic semn de incontinenţă urinară, ar face dovada unui comportament respon­sabil, care ar duce în final la eliminarea problemelor ulterioare, în mod simplu şi eficient. Afirm acest lucru şi pentru faptul că există, pe alocuri, credinţa că inconti­nenţa urinară este o parte normală a pro­cesului de îmbătrânire, sau că ea nu poate fi sub nici o formă tratată, „teorie” absolut greşită şi regretabilă, având în vedere că cele mai multe cazuri pot fi rezolvate încă de la început. Pentru informarea dumneavoastră, vă mai spun că, dacă ar fi să aruncăm o pri­vire asupra unor date cuprinse în statistici, vom observa că în grupa de vârstă 25-60 de ani se confruntă cu incontinenţa urina­ră între 10 şi 25 la sută dintre femei, iar în grupa de peste 60 de ani vorbim despre 23-40 de procente, ceea ce denotă că afec­ţiunea este de cinci ori mai frecventă la reprezentantele sexului frumos decât la bărbaţii care însumează acelaşi număr de ani. In ceea ce mă priveşte, ca medic spe­cialist, vă recomand să nu lăsaţi inconti­nenţa urinară să vă schimbe modul de viaţă, întrucât, netratată, boala va avea efecte negative asupra bunăstării fizice, psihologice şi sociale, în condiţiile în care există metode moderne pentru rezolvarea unei probleme care poate avea un impact nedorit asupra întregii familii. Dar, pentru a preveni toate aceste ne­plăceri, în mare exprimare, condiţia este ca dumneavoastră, persoanele care vă con­fruntaţi cu pierderea involuntară de urină, să faceţi primul pas către medic... Dr. Dorin SÎNGEORZAN, ML.curea-Ciuc Nouă ne pasă! urmare din pag. 1 care să taie scaieţii. Au urmat şanţurile de pe lângă DN­­ 15. Aici au propus să realizeze nişte afişe, cu „Aşa DA!­­ Aşa NU!”, pentru cei care neglijează domeniul public, din faţa casei. Au fost nemulţumiţi de toate mizeriile­­ aruncate din maşini. Echipa de pe Barasău a mai iden-­­­tificat puncte sensibile pe care a încercat să le era­­dicheze. Echipa Centru, condusă de doamna profesoară Co­­rina Spaciu şi domnul profesor Cosmin Voşloban, a vrut­­ să demonstreze că sunt mai puţini decât ceilalţi, dar la fel­­ de eficienţi. Ei au fost primii care au atins limitele­­ traseului, anunţând tractorul colector să vină să ridice­­ „colecţia de toamnă”. Echipa Capu Corbului s-a divizat. Domnul profesor Loredan Zbanca, cu trupa de pitici, au mers la punctul de­­ sus al localităţii. Pentru ei, importantă a fost nu numai­­ intrarea în localitate, ci şi pădurea. Au strâns gunoaiele­­ aruncate la marginea poienii, lângă izvorul de apă po­tabilă. Cei mai mari, coordonaţi de domnii profesori­­ Cătălin Cruşitu şi Vasile Voaideş, au dorit să demon- I streze că şi ei sunt cetăţeni activi ai comunităţii din care­­ fac parte. Timp de două ore, în Corbu a fost o joacă, cea­­ de-a depozitarul gunoaielor. Tinerii implicaţi au co-­­­mentat: „De acum înainte, noi vom fi aceia care vor face­­ observaţie celor care aruncă hârtii şi alte mizerii în locuri publice!”. Romeo Ţepeş Focşa, primarul comunei Corbu, mul­ţumeşte tuturor celor care au participat la această ace [­tivitate coordonată de primărie şi şcoală, la această­­ curăţenie de toamnă a domeniului public. Prof. Mirela Laurenţiu . Bugetul CAS Harghita a fost suplimentat cu aproape 16.500 mii lei urmare din pag. 1 acoperi creşterile salariale din uni­tăţile cu paturi, reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 20/2016. Bugetul aprobat, împreună cu re­distribuirile de fonduri operate între capitolele bugetului Fondului Na­ţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, va permite, în opinia şe­fului CAS Harghita, extinderea tra­tamentului fără interferon la pacien­ţii cu hepatită cronică C, în alte sta­dii de fibroză decât cele tratate în prezent, reînnoirea contractelor pen­tru oncologie în anul 2015 (mela­nom malign, cancer de prostată, cancer pulmonar) şi demararea unui proces de negociere pentru alte mo­lecule incluse condiţionat în lista medicamentelor compensate ce vi­zează o serie de arii terapeutice: on­cologie, cardio-vascular, diabet za­harat etc. Fără a mai intra în alte detalii ce ţin de suplimentările creditelor de angajament, voi reţine doar că cea mai mare parte din sumă a fost a­­locată pentru prestaţia medicală a­­cordată în baza documentaţiilor in­ternaţionale (180 milioane lei), asis­tenţa medicală spitalicească (172,060 milioane), medicamente şi alte do­menii de asistenţă medicală (129,698 milioane) şi asistenţa medicală cli­nică de specialitate din ambulatoriu (89,334 milioane). Cât priveşte finanţarea programe­lor naţionale de sănătate curative cu credite de angajament, se suplimen­tează programul de hemodializă şi dializă peritoneală (41,518 milioane lei), programul de diabet zaharat (37,645 milioane), programul de boli cardio-vasculare (26,720 milioa­ne), programul de hemofilie şi tala­­semie, programul de boli neurolo­gice, programul de ortopedie, pro­gramul de boli rare şi programul de diagnostic/tratament cu ajutorul a­­paraturii de înaltă performanţă, cu sume ce coboară treptat, pentru a ajunge la 3,387 milioane lei în cazul celui ce încheie lista. Desprinzând din tabloul general imaginea Casei de Asigurări de Să­nătate Harghita, preşedintele-direc­­tor general al ei, d-l Duda Tihamér Attila, a afirmat că „cu aceste supli­mentări de buget, pe toate segmen­tele de asistenţă medicală, finanţarea este asigurată până la sfârşitul a­­nului!” Suplimentări care înseamnă 15,917 milioane lei pentru asigu­rarea serviciilor medicale, medica­mentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de sănătate şi 530,77 mii lei pentru programele naţionale de sănătate curative. Cu gândul că loc pentru mai bine privind finanţarea sănătăţii totdea­una este, dar şi cu mulţumirea că nevoile financiare sunt acoperite în judeţ până în ultima zi a anului, iată şi cum a fost repartizată prima sumă: medicamente cu şi fără contribuţie personală - 3,182 milioane lei; dis­pozitive medicale - 61 mii; asistenţa medicală primară - 2,385 milioane; asistenţa medicală pentru speciali­tăţi clinice - 669 mii; asistenţa me­dicală stomatologică - 25 mii; asis­tenţa medicală pentru specialităţi paraclinice - 802 mii; asistenţa me­dicală în centre multifuncţionale (re­cuperare) - 73 mii; spitale generale - 8,695 milioane şi îngrijiri me­dicale la domiciliu - 25 mii lei. Celelalte fonduri destinate pro­gramelor naţionale de sănătate cura­tive merg către medicamentele pen­tru boli cronice cu risc crescut (180,18 mii lei), programul naţional de diabet zaharat (331,45 mii lei) şi programul naţional ortopedic (19,14 mii lei). Cu mulţumirile adresate d-lui pre­şedinte Duda, pentru promptitudi­nea cu care şi acum, ca şi în alte dăţi, ne ancorează la realitatea zilei, mie nu-mi rămâne decât să vă urez multă sănătate, că-i mai bună decât toate! ŞTEFANA DRĂGHICI Mihai Răzvan Ungureanu a Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat ieri, 26 septembrie 2016, din funcţia de director general al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Preşedintele Klaus Iohannis a luat cunoştinţă de această demisie şi a acceptat-o. La conducerea interimară a SIE se află acum generalul Silviu Predoiu. în ultima vreme, presa centrală a scris despre anu­mite tensiuni între preşedintele Iohannis şi Ungureanu. Mihai Răzvan Ungureanu se afla la al doilea mandat în fruntea SIE. El a mai deţinut această funcţie şi între anii 2007-2012, iar între anii 2004-2007 a fost ministru demisionat de la şefia SIE­M de Externe al României. A fost prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 şi 7 mai 2012. în 24 iunie 2015, Klaus Johannis, preşedintele României, l-a nominalizat a doua oară pentru f­uncţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, rămasă vacantă din 22 septembrie 2014, în urma demisiei lui Teodor Meleşcanu datorată participării la alegerile prezidenţiale. La data de 30 iunie 2015, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit şef al SIE în urma votului din Parlament. (Prompt Media)

Next