Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2019 (Anul 31, nr. 6440-6473)
2019-01-15 / nr. 6444
• Pagina a 4-a • 15 ianuarie 2019 • Pe mantia timpului urmare din pag. 1 Şi sublinia în continuare că eul este sufletul lumii, fără acesta nu există nici spaţiu, nici timp şi nici chiar Dumnezeu. Undeva, izvoarele poeziei se află în cântecul înţeles ca stare de mister a cuvântului, ca tonalitate artistică de închipuire a variatelor stări de existenţă ale universului. Cultul limbii române, incantaţiile orfice legate de taina textului liric, călătoria culturală inspirată din mitologiile consacrate ale lumii şi luminată de marile centre universitare europene au şlefuit fermecătoarea conştiinţă artistică a poetului. A fost un om înzestrat, creator de mituri, capabil să înnobileze prin arta cuvântului o varietate de teme şi motive referitoare la societatea contemporană lui, la condiţia umană în Univers şi existenţa istorică a poporului român. A inovat rime şi versuri memorabile, având în centrul originalităţii lor timpul istoric, geniul, muzica sferelor, zborul tiranic, speranţa, iubirea liberă, dorul nemărginit, viaţa ca vis, natura încântătoare, Cosmosul, lumea între trecut şi viitor. Mintea şi sufletul său au cântat cu o sensibilitate aparte teiul, salcâmul, plopul şi trestia, lacul şi izvorul, marea, luna şi cu stelele. Mihai Eminescu este şi un remarcabil prozator, a introdus în literatura română fantasticul romantic cu puternice ecouri din lirica sa. Merită să amintim câteva titluri: Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, Cezara, Geniu pustiu, Avatarii faraonului Tia, Archeus, creaţii cu încântătoare rezonanţe în literatura europeană, încă din tinereţe are afinităţi cu teatrul şi este preocupat şi de domeniul dramaturgiei româneşti. Marea pasiune faţă de arta scenică este evidenţiată de operele sale Decebal, Bogdan Dragoş, Cornul lui Decebal şi Alexandru Lăpuşneanu, creaţii menite a reflecta episoade şi evenimente deosebite din istoria poporului român. în domeniul publicistic evidenţiem peste trei mii de articole scrise de poet pe o tematică diversă şi specifică timpului său, în care sunt reflectate evenimente şi realităţi politice, sociologice, literare, din teatru sau învăţământ publicate în revistele şi ziarele vremii, precum: Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri literare, Timpul, Curierul de Iaşi şi altele. La ceas aniversar merită să amintim cuvintele poetului: „Cunoaşterea şi puterea limbii, felul stilului şi expresiunii la un popor reflectă şi se manifestă în literatura sa naţională; ea este izvorul din care să ia fiecare. Fiecare literatură naţională formează focarul spiritual naţional, unde converg toate direcţiunile vieţii spirituale, ea arată nivelul vieţii publice spirituale", slove care ne conturează imaginea geniului creator eminescian. De aceea astăzi se cuvine să dedicăm câteva clipe lecturii operei eminesciene înscrisă cu litere de aur pe mantia timpului. Prof. Stelian BUSUIOC, Şcoala Gimnazială „Petőfi Sándor” Prof. dr. GYÖRGY Géza-Árpád, Colegiul Naţional „Márton Áron” Informaţia Harghitei Papa Francisc va face o vizită apostolică în România şi va fi prezent la Şumuleu-Ciuc urmare din pag. 1 „Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea Grădina Maicii Domnului, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică motto-ul Să mergem împreună!", se arată în postarea de pe e-communio.ro. Potrivit materialului menţionat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun. „Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă, într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică”. „Sperăm ca prezenţa în România a Urmaşului Sfântului Petru să aducă României inspiraţia pentru a uni tot ceea ce e bun şi valoros în favoarea ţării şi a binelui comun. Să putem regăsi voinţa dialogului între Bisericile creştine bazat pe respectul alterităţii, care să unească energiile creştinilor în favoarea vieţii şi a valorilor fireşti ale Creaţiei lăsate de Dumnezeu”, a transmis, în mesajul său, Preafericitul Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România. Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, preot prof. univ. Cristian Barta, este convins că Blajul şi Câmpia Libertăţii se vor dovedi neîncăpătoare pentru numărul mare de pelerini care vor dori să-l salute pe Suveranul Pontif, greco-catolici şi nu numai. Cristian Barta a amintit că „la Blaj s-a născut o şcoală care a format adevărate caractere, care şi-au adus cu prinos jertfa lăudându-l şi preamărindu-l pe Dumnezeu, urmându-l pe Iisus pe drumul crucii”, cu trimitere la victimele persecuţiei de după instaurarea regimului comunist. „Nu trebuie să uităm că şapte episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma s-au format la Blaj şi toţi şapte au apărat cu preţul vieţii lor demnitatea neamului românesc. Jertfa lor de sânge a pecetluit cu tărie credinţa în libertatea şi unitatea dorită de Iisus Hristos Mântuitorul nostru, care şi-a dăruit viaţa pentru ca toţi să fie una”, a spus preotul. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a adus în discuţie la şedinţa extraordinară de vineri a consiliului judeţean faptul că Papa Francisc urmează să fie prezent la Şumuleu-Ciuc în data de 1 iunie, subliniind că vizita acestuia este „un succes al diplomaţiilor din România şi Ungaria” şi va fi o sărbătoare atât pentru maghiari, cât şi pentru români. Acesta a arătat că va fi o mare provocare pentru judeţ şi a punctat că bugetul CJ va fi elaborat ţinând cont de acest aspect, pentru că trebuie făcute diverse investiţii în contextul vizitei Suveranului Pontif. „Eu cred că este o mare provocare, o mare posibilitate pentru judeţul nostru să ne prezentăm, trebuie să ne pregătim. (...) Pentru că asta va fi cu o săptămână înainte de Rusalii şi s-ar putea ca şi un milion de oameni să fie aici şi trebuie să ne pregătim pe toate domeniile şi trebuie să conlucrăm cu Biserica Catolică în aşa fel ca toţi să se simtă în siguranţă, să se simtă bine şi să dorească să revină în judeţul Harghita”, a spus Borboly. „Eu cred că asta nu numai pentru maghiari, ci şi pentru români este o sărbătoare şi este un eveniment, un moment deosebit, deoarece, pe lângă Bucureşti, Suveranul Pontif va vizita şi regiunea Moldovei, respectiv acum avem o platformă unde cu toţii suntem de acord şi cu toţii am lucrat şi vom lucra împreună, cele două guverne ale celor două ţări, diferite culte şi biserici şi se pare că această activitate va avea succes”, a afirmat preşedintele CJ Harghita. In pofida acestor minunate mesaje creştineşti se mai găsesc inşi ieşiţi azi dimineaţă din grotă care consideră că „steagurile româneşti vor umple altarul din Csíksomlyó şi vor avea loc târguri de hoţi transilvăneni. (...) Nu-mi place medierea medievală a Papei Francisc, românii ocupă Csíksomlyó. Ei vor fi mândri de ceea ce nu au de-a face cu asta, deoarece acest loc este secuiesc, maghiar, dar în nici un caz românesc. Nu va fi niciodată” (István Kecskés, pe net). Alt primitiv zice că „Vaticanul a furnizat dovezi suplimentare despre insensibilitatea sa şi chiar despre Hungarophobia”. De aia nu mai hibernează urşii, că locul e ocupat... (M.G.) în decembrie 2018, preţurile de consum erau cu peste 3% mai mari decât în decembrie 2017 Potrivit unui comunicat de presă emis de Institutul Naţional de Statistică, preţurile de consum în luna decembrie 2018 comparativ cu luna decembrie 2017 au crescut cu 3,3%; în acelaşi timp, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ianuarie-decembrie 2018, comparativ cu ianuarie-decembrie 2017) a fost de peste 4 procente. Comparând cele două luni de decembrie, din 2018 şi din 2017, cele mai semnificative creşteri au înregistrat: cartofii (39,64%), legumele şi conservele de legume (23,46%), gazele (16,61%), energia termică (4,6%), combustibili (4,57%), țigările (4,94%), pâinea (5,02%), faina (3,25%), carnea de bovine (5,89%), peştele proaspăt (3,22%).