Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2019 (Anul 31, nr. 6440-6473)

2019-01-15 / nr. 6444

• Pagina a 4-a • 15 ianuarie 2019 • Pe mantia timpului urmare din pag. 1 Şi sublinia în continuare că eul este sufletul lumii, fă­ră acesta nu există nici spaţiu, nici timp şi nici chiar Dumnezeu. Undeva, izvoarele poeziei se află în cântecul înţeles ca stare de mister a cuvântului, ca tonalitate artisti­că de închipuire a variatelor stări de existenţă ale univer­sului. Cultul limbii române, incantaţiile orfice legate de tai­na textului liric, călătoria culturală inspirată din mitologii­le consacrate ale lumii şi luminată de marile centre univer­sitare europene au şlefuit fermecătoarea conştiinţă artisti­că a poetului. A fost un om înzestrat, creator de mituri, ca­pabil să înnobileze prin arta cuvântului o varietate de te­me şi motive referitoare la societatea contemporană lui, la condiţia umană în Univers şi existenţa istorică a poporului român. A inovat rime şi versuri memorabile, având în cen­trul originalităţii lor timpul istoric, geniul, muzica sferelor, zborul tiranic, speranţa, iubirea liberă, dorul nemărginit, viaţa ca vis, natura încântătoare, Cosmosul, lumea între trecut şi viitor. Mintea şi sufletul său au cântat cu o sensi­bilitate aparte teiul, salcâmul, plopul şi trestia, lacul şi iz­vorul, marea, luna şi cu stelele. Mihai Eminescu este şi un remarcabil prozator, a in­trodus în literatura română fantasticul romantic cu puter­nice ecouri din lirica sa. Merită să amintim câteva titluri: Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, Cezara, Geniu pustiu, Avatarii faraonului Tia, Archeus, creaţii cu încântătoare rezonanţe în literatura europeană, încă din tinereţe are afinităţi cu teatrul şi este pre­ocupat şi de domeniul dramaturgiei româneşti. Marea pasiune faţă de arta scenică este evidenţiată de opere­le sale Decebal, Bogdan­ Dragoş, Cornul lui Decebal şi Alexandru Lăpuşneanu, creaţii menite a reflecta episoa­de şi evenimente deosebite din istoria poporului român. în domeniul publicistic evidenţiem peste trei mii de arti­cole scrise de poet pe o tematică diversă şi specifică timpu­lui său, în care sunt reflectate evenimente şi realităţi politi­ce, sociologice, literare, din teatru sau învăţământ publica­te în revistele şi ziarele vremii, precum: Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri literare, Timpul, Curierul de Iaşi şi altele. La ceas aniversar merită să amintim cuvintele poetului: „Cunoaşterea şi puterea limbii, felul stilului şi expresiunii la un popor reflectă şi se manifestă în literatura sa naţio­nală; ea este izvorul din care să ia fiecare. Fiecare litera­tură naţională formează focarul spiritual naţional, unde converg toate direcţiunile vieţii spirituale, ea arată nivelul vieţii publice spirituale", slove care ne conturează imagi­nea geniului creator eminescian. De aceea astăzi se cuvine să dedicăm câteva clipe lecturii operei eminesciene înscri­să cu litere de aur pe mantia timpului. Prof. Stelian BUSUIOC, Şcoala Gimnazială „Petőfi Sándor” Prof. dr. GYÖRGY Géza-Árpád, Colegiul Naţional „Márton Áron” Informaţia Harghitei Papa Francisc va face o vizită apostolică în România şi va fi prezent la Şumuleu-Ciuc urmare din pag. 1 „Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocro­tirea Maicii Domnului. România es­te numită adesea Grădina Maicii Domnului, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vi­zitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă ti­pic mariană, invitând la unirea tutu­ror sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică motto-ul Să mergem împreună!", se arată în postarea de pe e-communio.ro. Potrivit materialului menţionat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun. „Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă, într-un context confesional divizat, apelul la unita­te primeşte o importantă dimensiu­ne ecumenică”. „Sperăm ca prezenţa în România a Urmaşului Sfântului Petru să aducă României inspiraţia pentru a uni tot ce­ea ce e bun şi valoros în favoarea ţării şi a binelui comun. Să putem regăsi voinţa dialogului între Bisericile creşti­ne bazat pe respectul alterităţii, care să unească energiile creştinilor în favoa­rea vieţii şi a valorilor fireşti ale Creaţiei lăsate de Dumnezeu”, a transmis, în mesajul său, Preafericitul Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi preşedinte al Con­ferinţei Episcopilor Catolici din Ro­mânia. Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, preot prof. univ. Cristian Barta, este convins că Blajul şi Câmpia Libertăţii se vor dovedi neîncăpătoare pentru numă­rul mare de pelerini care vor dori să-l salute pe Suveranul Pontif, gre­­co-catolici şi nu numai. Cristian Barta a amintit că „la Blaj s-a năs­cut o şcoală care a format adevăra­te caractere, care şi-au adus cu pri­nos jertfa lăudându-l şi preamărin­­du-l pe Dumnezeu, urmându-l pe Iisus pe drumul crucii”, cu trimitere la victimele persecuţiei de după in­staurarea regimului comunist. „Nu trebuie să uităm că şapte episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma s-au format la Blaj şi toţi şap­te au apărat cu preţul vieţii lor dem­nitatea neamului românesc. Jertfa lor de sânge a pecetluit cu tărie cre­dinţa în libertatea şi unitatea dorită de Iisus Hristos Mântuitorul nostru, care şi-a dăruit viaţa pentru ca toţi să fie una”, a spus preotul. Preşedintele Consiliului Jude­ţean Harghita, Borboly Csaba, a adus în discuţie la şedinţa extraor­dinară de vineri a consiliului jude­ţean faptul că Papa Francisc urmea­ză să fie prezent la Şumuleu-Ciuc în data de 1 iunie, subliniind că vizita acestuia este „un succes al diploma­ţiilor din România şi Ungaria” şi va fi o sărbătoare atât pentru maghiari, cât şi pentru români. Acesta a ară­tat că va fi o mare provocare pen­tru judeţ şi a punctat că bugetul CJ va fi elaborat ţinând cont de acest aspect, pentru că trebuie făcute di­verse investiţii în contextul vizitei Suveranului Pontif. „Eu cred că este o mare provocare, o mare posibili­tate pentru judeţul nostru să ne pre­zentăm, trebuie să ne pregătim. (...) Pentru că asta va fi cu o săptămâ­nă înainte de Rusalii şi s-ar putea ca şi un milion de oameni să fie aici şi trebuie să ne pregătim pe toate do­meniile şi trebuie să conlucrăm cu Biserica Catolică în aşa fel ca toţi să se simtă în siguranţă, să se simtă bi­ne şi să dorească să revină în judeţul Harghita”, a spus Borboly. „Eu cred că asta nu numai pentru maghiari, ci şi pentru români este o sărbătoare şi este un eveniment, un moment deosebit, deoarece, pe lân­gă Bucureşti, Suveranul Pontif va vizita şi regiunea Moldovei, respec­tiv acum avem o platformă unde cu toţii suntem de acord şi cu toţii am lucrat şi vom lucra împreună, cele două guverne ale celor două ţări, di­ferite culte şi biserici şi se pare că a­­ceastă activitate va avea succes”, a afirmat preşedintele CJ Harghita. In pofida acestor minunate me­saje creştineşti se mai găsesc inşi ieşiţi azi dimineaţă din grotă care consideră că „steagurile româneşti vor umple altarul din Csíksomlyó şi vor avea loc târguri de hoţi tran­silvăneni. (...) Nu-mi place medie­rea medievală a Papei Francisc, ro­mânii ocupă Csíksomlyó. Ei vor fi mândri de ceea ce nu au de-a face cu asta, deoarece acest loc este secu­iesc, maghiar, dar în nici un caz ro­mânesc. Nu va fi niciodată” (István Kecskés, pe net). Alt primitiv zice că „Vaticanul a furnizat dovezi su­plimentare despre insensibilitatea sa şi chiar despre Hungarophobia”. De aia nu mai hibernează urşii, că locul e ocupat... (M.G.) în decembrie 2018, preţurile de consum erau cu peste 3% mai mari decât în decembrie 2017 Potrivit unui comunicat de presă emis de Institutul Naţional de Statistică, preţurile de con­sum în luna decembrie 2018 comparativ cu lu­na decembrie 2017 au crescut cu 3,3%; în acelaşi timp, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ia­­nuarie-decembrie 2018, comparativ cu ianuarie-de­­cembrie 2017) a fost de peste 4 procente. Comparând cele două luni de decembrie, din 2018 şi din 2017, cele mai semnificative creşteri au înregistrat: cartofii (39,64%), legumele şi conser­vele de legume (23,46%), gazele (16,61%), ener­gia termică (4,6%), combustibili (4,57%), țigările (4,94%), pâinea (5,02%), faina (3,25%), carnea de bovine (5,89%), peştele proaspăt (3,22%).

Next