Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2021 (Anul 33, nr. 6725-6762)

2021-01-13 / nr. 6729

Informația SefarM • Pagina a 3-a • 13 ianuarie 2021 • Cine va fi inclus în a doua fază a vaccinării. Lista bolilor cronice stabilite pentru această etapă a campaniei de vaccinare anti-COVID în România □ După 15 ianuarie în România va începe etapa a doua a campaniei de vaccinare, în care vor fi incluse persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, „în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate” şi „lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale” I '­­ Lista bolilor cronice stabi­lite pentru etapa a doua a cam­paniei de vaccinare împotriva COVID în România, care va începe după 15 ianuarie, a fost definitivată şi trimisă direcţii­lor de sănătate publică, a anun­ţat coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă. Este vorba despre următoa­rele afecţiuni: Diabet zaharat; Obezitate; Alte boli metabolice, inclusiv congenitale; Afecţi­uni cardiovasculare; Afecţiuni renale; Afecţiuni oncologice; Afecţiuni pulmonare; Afecţiuni neurologice, inclusiv sindromul Down; Afecţiuni hepatice mo­­derate/severe; Afecţiuni auto­­imune; Imunodepresii severe, pacienţi transplantaţi, cu con­sult medical prealabil, pacienţi care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienţi infec­taţi cu HIV/SIDA. Cum se pot programa pentru vaccinare pacienţii cu boli cronice? Coordonatorul campaniei de vaccinare a spus că pacienţii cu astfel de afecţiuni şi care vor să se vaccineze trebuie să ia legă­tura cu medicul de familie, pen­tru că ei vor fi programaţi pen­tru vaccinare prin intermediul medicului de familie. Dacă nu au medic de familie, se pot pro­grama pentru vaccinare împotri­va COVID prin call-center, prin direcţiile de asistenţă socială din primării sau prin aparţinători. Trebuie documente medicale justificative? întrebat dacă pacientul cu boli cronice trebuie să mear­gă la vaccinare cu documente medicale justificative, Valeriu Gheorghiţă a spus că nu trebuie încurajat acest lucru, poate doar în anumite situaţii particulare. „Tocmai de aceea spuneam că atunci când programarea se va face prin medicul de familie dumnealui este în măsură să facă acest triaj medical chiar înainte de vaccinare şi, practic, se confirmă prin programare că acea persoană se încadrează în categoria de boli cronice”, a afirmat Gheorghiţă, conform HotNews. Medicul a mai spus că nu se pune problema dacă pentru o persoană cu o boală autoimună este contraindicat vaccinul anti- COVID, ci se pune problema care va fi nivelul de protecţie pe care îl va dobândi, mai ales dacă este sub tratament cu imu­­nosupresoare. „Asta este o regu­lă valabilă pentru toate tipurile de vaccin. Nu putem estima de la început care va fi nivelul de anticorpi pe care îl vor dobân­di aceste persoane cu boli au­­toimune. Categoric, nu vorbim despre contraindicaţii. Dimpo­trivă, aceste persoane au nevoie să fie vaccinate”, a adăugat me­dicul. Lista activităţilor „în domenii-cheie, esenţiale” . Alături de pacienţii cu boli cronice şi de persoanele cu vâr­sta peste 65 de ani, intră în etapa a doua a campaniei de vaccinare şi angajaţii care „desfăşoară ac­tivităţi în domenii-cheie, esen­ţiale”; Personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului (parlament, preşedinţie, guvern, ministere şi instituţii subordona­te acestora); Personalul din do­meniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autori­tăţii judecătoreşti; Personalul din sectorul economic vital; Pro­cesare, distribuţie şi comerciali­zare a alimentelor de bază (pa­nificaţie, lactate, carne, fructe şi legume); Uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă; Cen­trale electrice, producţie, trans­port şi distribuţie curent electric; Unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze; Unităţi de producţie, transport şi distribu­ţie combustibili lichizi şi solizi; Unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare; Transport de persoane şi mărfuri; Noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale; Co­municaţii (serviciul de teleco­municaţii speciale, radio şi te­leviziune naţionale); Personalul din unităţile de învăţământ şi creşe; Personalul poştal şi din servicii de curierat; Personalul cultelor religioase; Personalul din mass-media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expu­nere la infecţia cu SARS-CoV-2 (ex.: reportaje în unităţi medi­cale); Personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor­ în Uniunea Europeană sunt aprobate la acest moment de către Agenţia Europeană a Me­dicamentului două vaccinuri împotriva COVID-19 - cel al BioNTech Pfizer şi cel dezvoltat de compania Moderna. în Ro­mânia, campania de vaccinare a început în 27 decembrie, în rân­dul cadrelor medicale, cu vacci­nul BioNTech/Pfizer. Numărul infracţiunilor constatate şi volumul total al M M materialului lemnos tăiat ilegal, în creştere faţă de anul anterior urmare din pag. 1 Şi cantitatea totală de material lemnos tăiat ilegal de pe suprafeţele administrate de DS Harghita a crescut în 2020 faţă de anul anterior. Astfel, anul trecut volumul materialului lemnos tăiat ilegal a fost de 159 metri cubi, iar în 2019 a fost de 107 mc. Datele reies din Analiza activităţii de pază a pădurilor pe anul 2020, realiza­tă de specialiştii DS Harghita. Conform acesteia, 50 mc au fost exploataţi ilegal de pe suprafeţele proprietate publică a statului, iar restul de 109 mc de pe te­renurile forestiere ale altor proprietari (proprietate publică a unităţilor adminis­­trativ-teritoriale, proprietate privată di­­viză a formelor asociative sau a persoa­nelor fizice), dar administrate de direcţia silvică, în 2020, valoarea totală a pagubei pro­venită din tăierile ilegale de lemn a fost de peste 75.000 lei. De asemenea, conform documentului citat, anul trecut, o cantitate de 33 metri cubi material lemnos tăiat ilegal a fost abandonată în pădure şi găsită de lucră­torii silvici, faţă de 50 mc în 2019. Aces­te cantităţi de lemn găsite de pădurari pe suprafeţele forestiere administrate de DS Harghita sunt valorificate prin licitaţie publică. Totodată, în 2020, 21 mc material lemnos tăiat ilegal (27 mc în 2019), în valoare de aproximativ 10.000 lei, nu au putut fi justificaţi de personalul silvic. Valoarea materialului lemnos tăiat ilegal şi nejustificat de personalul silvic este imputată pădurarilor. Anul trecut au fost efectuate 31 de controale la instalaţiile de debitat lemn rotund sau depozite, fiind­ aplicată o amendă de 1.000 de lei. în perioada amintită, pe suprafeţele administrate de direcţia silvică nu au fost înregistrate ca­zuri de păşunat abuziv. în schimb a fost un incendiu în fond forestier, caz în care a fost aplicată o amendă de 2.000 de lei. Cele mai multe infracţiuni au fost constatate la Ocoalele Silvice Topliţa, Tulgheş şi Miercurea Ciuc Potrivit sursei citate, cele mai multe infracţiuni au fost constatate la Ocolul Silvic (OS) Topliţa. Anul trecut, la acest ocol silvic au fost constatate nouă infrac­ţiuni, faţă de patru în 2019. De asemenea, au fost aplicate cinci amenzi pentru tăieri ilegale de arbori (opt în 2019), în valoare totală de 14.000 lei. Volumul total de material lemnos tă­iat ilegal de pe suprafeţele administrate de OS Topliţa a fost de 57 mc (46 mc în 2019), în valoare de aproape 26.500 lei. Din această cantitate, şase mc tăiaţi ile­gal nu au putut fi justificaţi de pădurari. La OS Tulgheş, anul trecut au fost constatate şase infracţiuni, în creştere cu două asemenea fapte faţă de 2019. La acest ocol silvic a fost aplicată o singură amendă (la fel ca în 2019), în valoare de 1.000 de lei. Cantitatea totală de arbori tăiată ilegal la OS Tulgheş a fost de 65 mc (34 metri cubi în 2019), în valoare de peste 29.000 lei, din care 13 mc nu au putut fi justificaţi de personalul silvic. Şi la OS Miercurea Ciuc au fost con­statate tot şase infracţiuni, nefiind apli­cată nici o amendă pentru tăieri ilegale de arbori. La OS Miercurea Ciuc au fost găsiţi în pădure 33 mc material lemnos abandonat (întreaga cantitate abandonată pe suprafeţele administrate de OS Har­ghita). La OS Homorod au fost înregistrate, pe parcursul anului 2020, două infrac­ţiuni (una în 2019). La acest ocol silvic au fost aplicate anul trecut 12 amenzi, în valoare de 28.000 de lei. în 2019 au fost constatate cinci contravenţii. în to­tal, cantitatea de material lemnos tăiat ilegal a fost de 28 mc (18 mc în 2019), în cuantum de aproape 12.600 lei. La OS Homorod a fost aplicată şi amenda pen­tru incendierea fondului forestier. Conform analizei, la OS Borsec, anul trecut s-a constatat o infracţiune şi nu a fost aplicată nici o amendă pentru tăieri ilegale de arbori. Amenzi de 156.000 lei în urma controalelor la circulaţia materialului­­ lemnos în 2020, în urma celor aproape 900 de controale efectuate de personalul sil­vic împreună cu poliţişti şi jandarmi la circulaţia materialului lemnos în întreg judeţul au fost aplicate 104 amenzi, în valoare de 156.000 lei. în 2019 au fost efectuate 786 de controale şi au fost con­statate 92 de contravenţii. în urma acţiunilor de control privind circulaţia materialului lemnos au fost con­fiscaţi 275 metri cubi de lemn (115 metri cubi în 2019). Din acest volum, 147 mc au fost lemn de lucru, 21 mc - cherestea, 107­­ lemn de foc. Totodată, au fost confiscaţi şi 33 de pomi de Crăciun. Direcţia Silvică Harghita are în admi­nistrare o suprafaţă totală de 89.883 hec­tare fond forestier sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (1.661 ha). Din acest total, aproape 23.000 hectare sunt proprietate publică a statului, iar restul suprafeţei aparţine altor proprietari, dar este administrată de direcţia silvică. Suprafaţa forestieră totală a judeţului Harghita este de 264.109 ha. Şt. PĂTRÎNTAŞ

Next