Informatia Bucureştiului, septembrie 1963 (Anul 11, nr. 3133-3157)

1963-09-16 / nr. 3145

Astăzi, 200000 de copii bucureşteni au păşit pragul şcolilor © Reţeaua şcolilor din Bucureşti a crescut anul acesta cu care două şcoli medii. © In şcolile din Capitală sunt 255 laboratoare de fizică, chimie şi ştiinţele naturii. 9 Numărul şcolilor de opt ani creşte anul acesta de la 176 la 183.­­ 2SQG60000 lei au fost prevăzuţi pentru dezvoltarea învâţămîntului în Capitală, în anul 1963-1964.­­ În vara aceasta, peste 500 de profesori şi învăţători din Capitală şi-au susţinut examenul de definitivat. Alte cîteva sute de profesori şi învăţători au urmat cursurile de perfecţionare Nu ştim sigur dacă au căzut sau nu primele frunze. Dar preludiul toamnei a răsunat, neîndoielnic. S-a auzit cel mai limpede in dimineaţa zilei de astăzi, in armonic, ei de lumină aurie şi cer albastru. Azi dimineaţă s-au deschis şcolile. Azi dimineaţă, toate străzile Bucu­­reştiului au oferit acelaşi tablou emo­ţionant, deşi atit de familiar. Copiii au pornit către un nou an de invăţăm­mt. De pretutindeni — din m­arile clădiri centrale, din elegantele blocuri mun­citoreşti, din casele gospodăreşti cu grădiniţe încă înflorite — au ieşit aproape in acelaşi timp, dăruind pei­sajului orăşenesc o notă de fermecă­toare prospeţime. Ciţi dintre noi n-am intors capul după ei, azi dimineaţă? După cei de-o­­chioapă, fericiţi şi minări fac de uniformele noi—nouţe? După şcolări­ţele cu cochete guleraşe albe şi fundiţe de sărbătoare? După elevii mai mari, mai gravi şi mai pătrunşi de impor­tanţa evenimentului ? Dacă, printr-un efort al imaginaţiei, am încerca să-i cuprindem pe toţi in­tr-o imagine unitară, ea ar înfăţişa un impresionant marş al tinereţii către porţile şcolilor. Căci azi au pornit la drum, in acelaşi ceas, cu aceeaşi bucu­rie şi nerăbdare, 200 000 de copii bucu­reşteni. l-au aşteptat larg deschise porţile, clasele, împodobite sărbătoreşte­ şcoa­la întreagă, sclipind de curăţenie, şi, ca in fiecare toamnă a anilor noştri, i-au aşteptat mai multe şcoli decit cu un an in urmă. De astă-dată, încă un­sprezece, proaspăt ieşite din miinile constructorilor. De fapt — ce mai clădiri moderne dintre 11 mea vorbă! — nu mai sunt ele pe de-a-ntre­­gul noi şi necunoscute pentru nici un puşti din partea locului. Acum sunt gata. Acum, copiii au in­trat deja in clasele lor, invadate de lu­mină prin ferestrele imense, in care totul — de la linia arhitecturală pină la perdeluţele străvezii, pină la băn­cile cu haină de material plastic in delicate culori pastel — este o desăvâr­şită îmbinare a modernismului şi bu­nului gust. In 191 de clase noi au in­trat şcolarii bucureşteni azi dimineaţă. Iar înăuntru — fireşte, nu numai în şcolile noi — altă bucurie. Pe toţi copiii din clasele I—VII ii aşteptau prietenii lor cei mai apropiaţi, cei care îi vor însoţi pas cu pas pe drumul cu multe trepte către culmile învăţăturii: cărţile. Tot in ţinută festivă, în pa­chete pe care miiii grijulii de pro­fesori şi părinţi le-au legat cu pan­glici colorate şi le-au înfrumuseţat cu nelipsita, podoabă a tuturor momente­lor sărbătoreşti: buchete de flori. Ştiţi ciţi „prieteni” din aceştia a dat co­piilor Editura didactică şi pedagogică pentru noul an de învăţămînt? Două­zeci şi două de milioane. La au­t se cifrează tirajul manualelor tipărite pentru şcolile de cultură generală. Din­tre ele, mai mult de 17 600 000 se dis­tribuie gratuit elevilor din clasele I—VTI. Iar nouă milioane de cărţi prezintă un punct de atracţie în plus: elegantele coperţi din material plastic. Sărbătoare, bucurie, emoţii... Şcoala de 8 ani nr. 165 a fost literalmente îmbrăcată în flori. Ghivece pe cori­doare, în holuri, pe catedre, fără să mai vorbim de ferestre! iar în curia, aproape tot atîţia părinţi ciţi copii! Apoi, după larma sutelor de glasuri vesele, linişte desăvirşită... Rostesc scurte şi calde cuvîntări profesorul Eugen Blideanu, directorul şcolii, to­varăşul Stan Udrea, preşedintele co­mitetului de părinţi şi pioniera Mareea Emanoil. Festivitatea s-a terminat. Dar atmosfera de sărbătoare continuă. Bucuria şi nestăvilita nerăbdare a copiilor se revarsă acum în interiorul şcolii, fiecare află răspunsul la acuta întrebare „care e clasa mea şi banca mea?“ Numai în această singură şcoală, 200 de micuţi bucureşteni, cu ochii mari de uimire şi încântare, au intrat pentru prima oară într-o clasă, au luat loc pentru prima oară intr-o bancă... A început un nou an şcolar, nouă treaptă pe care o vor cuceri împreună copii, profesori şi învăţători, pe dru­mul cu minunate orizonturi al. învă­ţăturii. Mult succes tuturor! E. BODNARIUC ILEANA BARBU Primele emoţii : Înaintea ceremonialului de Început de an şcolar Prima li­ga şeccilA, an numai pentru elevii clasei I, ci şi pentru Învăţătoarea Silvia Constantinescu de la Şcoala de 8 ani nr. 150, care Împarte cărţile distribuite gratuit copiilor din clasele I—VII Cea de-a opta consfătuire a colectivului internaţional pentru studiul limnologic al Dunării Azi dimineaţă, în aula Academiei R.P. Române s-au deschis lucrările ce­lei de-a 8-a Consfătuiri a colectivului internaţional pentru studiul limnologic al Dunării. Consfătuirea se desfăşoară sub auspiciile Academiei R.P.R. Prof. Th. Buşniţă, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., preşedin­tele colectivului internaţional pentru stu­diul Dunării, a rostit cuvintul de des­chidere. Din partea Prezidiului Acade­miei R.P. Român, participanţii la cons­fătuire au fost salutaţi de acad. Ştef­an Milcu, vicepreşedintele Academiei R.P. Române. Prof. dr. R. Liepolt — se­cretarul colectivului internaţional pen­tru studiul Dunării, a prezentat darea de seamă asupra activităţii colectivului internaţional pentru studiul Dunării pe perioada 1962—­1963. Lucrările consfă­tuirii vor dura pină la 25 septembrie. IN LIBRĂRII S. ORBAN — „Munca politică şi întrecerea socialistă“, Editura poli­tică , 1,25 lei. PETRU CIREŞ — „Sfat în cumpăna nopţii“, Editura tineretului, 3 lei. Buletin meteorologie INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura ae­rului a fost de 13 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 25 grade­ iar minima din. cursul nopţii de 9 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine uscată şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vînt slab. Temperatura în creș­tere, minimele vor oscila între 10—12 grade ier maximele Intre 26­-28 grade. „CODIN“ Eveniment cinematografic aşteptat cu le­­gitim interes de cinefili, premiera copro­ducţiei romîno-franceze „Codin"* are loc asta-seara. încă înainte de apariţia in faţa spectatorilor bucureşteni, filmul şi-a cîştigat o largă popularitate datorită remarcabilului succes de care s-a bucurat cu ocazia Festivalului Internaţional de la Cannes, unde a cucerit două premii : pen­tru scenariu (adaptare cinematografică) şi pentru calitatea fotografiei şi imaginea color (premiu decernat de comisia supe­rioară tehnică franceză). Realizată de regizorul Henri Colpl (con­sacrat pe pian Internaţional cu filmul de debut „Absenţă îndelungată"), ecranizarea cărţii lui Panc­u­ Istrati are ca principali interpreţi pe Alexandru Virgil Platon, Raz­van Petrescu, Franţoise Brion, Nellie Bor­­geaud, Germaine Kerjean, Maurice Sarfati, Eliza Petrăchescu şi alţii. Imaginea filmu­lui e semnată de operatorii Marcel Weiss şi Adolphe Charlet, decorurile au fost rea­lizate după schiţele scenografului Marcel Bogos, iar muzica îi aparţine compozito­rului Theodor Grigoriu (cântecele fiind com­puse de acesta şi de Henri Colpi). După premiera de gală, filmul va putea fi văzut începând de miine la cinemato­graful Patria. Pe şantierele muncii patriotice Mii de cetăţeni au continuat ieri să lucreze pe dife­rite şantiere de in­teres obştesc din Capitală. În raionul 16 Fe­bruarie, cetăţenii au continuat să astupe canalele nou construite Pe stră­zile Mehadia şi Salcimilor, au lu­crat la amenaja­rea spaţiilor verzi din cartierul Ciu­leşti,­ blocurile LC­M, şi la stăvi­­larul Ciurel. D­in fruntea acţiu­nilor s-au aflat ce­tăţenii din circumscripţiile 45, 93,­­ şi 139. . De asemenea, şi cetăţenii din raio­nul 23 August, au participat ieri pe diferite, şantiere la înfrumuseţarea car­tierelor. Pe bulevardul Tolbuhin­ei au continuat să depaneze porţiuni de carosabil, la Gara de Est şi in car­tierul Balta Albă sute de cetăţeni au lucrat la amenajarea spaţiilor verzi. Tot în cursul zilei de ieri, in ma­joritatea şcolilor din Capitală, nume­roşi părinţi au participat, alături de cadrele didactice, la ultimele pregătiri in vederea deschiderii noului an de învăţămînt. In fotografie : In jurul noilor blocuri din preajma Circului de stat un mare număr de cetăţeni au participat la amenajarea spaţiilor verzi. • ,,Triunghiularul“ de atletism de la Moscova a fost ci­şti­gat de echipa R.S F.S. Ruse cu 229,5 p, urmată de cele ale R.P. Polone cu­­222,5 p şi R.D Germane cu 208 p.­­ In turneu în R.S. Cehoslovacă, e­­chipa de hochei pe gheaţă ȚS­K­A Moscova a jucat la Pardubice cu for­maţia locală Tesla, pe care a întrecut-o cu 10—1 • Selecţionata de hochei pe iarbă a Japoniei, a întîlniit la Hano­ra o selec­­ţionată locală. Meciul s-a încheiat la egalitate: 0—0. • Atletul austriac Thun a realiz­it cea mei bună performanţă mondială a anului la aruncarea ciocanului: 69,77 m. • „Cupa celor şase naţiuni“ la na­taţie, competiţie disputata la Blackpool, a fost cîştigată de Anglia cu 92 p, ur­mată de Suedia şi R.F. Germană. Stela Mitchell (Anglia) a stabilit un nou record mondial în proba de 220 yarzi spate: 2.5­4* PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl­ INFORMA­T/A R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M Anul XI — Nr. 3145 20 BANI 4 PAGINI Luni 16 septembrie 1963 uiiimniimimniiniiiiniiiiiiimiiniiiniiimMimiiiiiiiiiMiiiimiimiiuiiiinimniiiiimiimiimiiniumiiimînmmiiiiiiiiţiiiiiiMiimmminiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiinimmm iniuimmiiiMiiiiiniiiiiiimirniiiiiimuniiiimmmiiiii --------O-------­ Premiera bucureşteană a filmului Modernizări la Teatrul de stat de operetă La Teatrul de stat de operetă se efectuează, în prezent, mai multe lu­crări de modernizare. Teatrul a fost dotat cu o orgă de lumini pentru scenă, în curs de instalare, care va contribui la îmbunătăţirea substan­ţială a montării spectacolelor. Pentru păstrarea în mai bune con­diţii a costumelor de scenă, se ame­najează o nouă garderobă intr-un spaţiu adecvat. De asemenea, se fac renovări la atelierele de timplărie, tapiţerie şi pictură care să ofere condiţii superioare de muncă tehni­cienilor din colectivul teatrului. DF LA O.N.T. „CARPAŢI" Azi dimineaţă la Agenţia O.N.T. Carpaţi din Bucureşti, calea Victoriei nr. 100, au început înscrieri pentru noi excursii orga­nizate în ţară. Este vorba de excursia pe Dunăre pe ruta Giurgiu — Ada Kaleh — Cazane —­ Porţile de Fier, cu motonava „Carpaţi* (plecarea în ziua de 27 septem­brie); excursia cu autocarele la Galaţi, cu prilejul meciului de fotbal dintre echipele Siderurgistul şi Steaua din ziua de 22 sep­tembrie (plecarea în după-amiaza zilei de 21 septembrie); excursii de o zi cu autoca­rele la Ostrov, de o zi şi jumătate cu au­tocarele la Tușnad (plecarea la sfîrșit de săptămînă). Un valoros exemplu pentru creatorii de confecţii şi tricotaje Fabrica de confecţii şi tricotaje — Bucureşti a primit oaspeţi. Zeci şi zeci de creatori de modele, ingineri, tehnicieni şi cadre de conducere din toate întreprinderile de confecţii şi tricotaje din ţară au venit într-o vi­zită de studii. Iată-i, acum, în faţa standurilor expoziţiei, analizînd noile modele pentru anul 1964. Care este scopul acestei vizite ? Ne răspunde tovarăşul VASILE PETCTI, director general adjunct al Direcţiei generale industriale con­fecţii şi tricotaje din Ministerul In­dustriei Uşoare.­­ Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a realizat o colecţie unică în felul ei, atit ca amploare, ca nu­măr de modele, cit şi ca valoare practică. Dind frîu imaginaţiei, fan­teziei, creatorii acestei fabrici au realizat modele îndrăzneţe, cu mult gust. Ele pot folosi tutu­ror creato­rilor din sectorul nostru, ca orientare, ca sursă de inspiraţie. Ele pot fi, de asemenea, reproduse de multe fabrici, valorificind astfel, cit mai larg, munca creatorilor. — Cum au apreciat creatorii din celelalte întreprinderi colecţia de mo­dele realizată de Fabrica de confecţii şi tricotaje . Bucureşt­i — Colecţia s-a bucurat de apre­ciere unanimă. Timp de trei zile, oas­peţii au analizat modelele, şi-au luat schiţe, au confruntat păreri, s-au do­cumentat asupra posibilităţii execu­tării garniturilor In mod mecanizat întreprinderea gazdă le-a pus la dis­poziţie totul: schiţe, documentaţiile unor dispozitive pentru mecanizarea executării unor operaţii cerute de noile modele etc. (Continuare in pag. a lll-a) Interviu luat de I. MOSCTJ Cîteva din modelele prezentate In expoziţie Stagiunea va începe la 26 septem­brie în Sala mică a Pa­latului R.P.R. cu „Arta fugii“ de 3. S. Bach în primă audiţie integrală. Cu aceasta se în­cheie ciclul de şase conce­rte început anul trecut. în repertoriul stagiunii mai figurează patru sau cinci con­certe în Sala mare a Palatului R.P.R. cu lucrări de mare amploare, vocal­­simf­ornice sau opere-concert, printre care amintim o operă de Wagner, un medalion Verdi, o seară Ravel, „Cin­­tecul pămintului" de Gustav Mahler şi altele. în cadrul unor serii de con­certe cu formaţii orchestrale restrînse, orchestra va interpreta în primă au­diţie cîteva noi lucrări simfonice ro­­mâneşti. Orchestra şi-a mai propus şi popularizarea unor lucrări ale com­pozitorilor contemporani de peste hotare. E vorba de „Simfonia a IV-a" de Şoistakovici, „Concertul de vioară“ de A. Berg, „Concertul pentru violă şi orchestră“ de Hindemith şi altele. Ca şi anul trecut, în concerte vor apărea o serie de solişti ai orchestrei, ca : Virgil Pop (vioară), Ludovic Lang (violă), Robert Sladek (violoncel). Paralel cu aceste concerte, orchestra se va achita de sarcina sa principală, aceea de a înregistra, în cele mai bune condiţii, muzica filmelor în lucru la Studioul „Bucureşti“. Recentele înre­gistrări la filmele „Lupeni 29“ şi „Codin“ sunt o garanţie că sarcina va fi realizată la un înalt nivel calitativ. Conform planului comun cu Casa de discuri „Electrecord“, programul or­chestrei mai prevede o serie de în­registrări de noi discuri. Amintim cele patru suite de orchestră de J. S. Bach, un disc cuprinzind lucrările „Istoria soldatului“ şi „cintecul privi­ghetorii“ de Strawinsky şi un disc care va ilustra creaţia legată de fol­clorul romînesc a lui Bartók (Dansu­rile romîneşti, „Cantata profana“) şi altele, înainte de primul gong Orchestra simfonică a cinematografiei Actualităţi industriale iiiiiiiiiiiiiimiummimmiHinuiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiuiiiiiuiiiiiiuiiiiiiiiiniiiiiHiuuiitmiiiuiiimiui Reproiectarea unor tipuri de agregate de pompare şi aspersiune Metalurgiştii de la Uzina de pompe din Capitală au trimis în ultima vreme gospodăriilor agricole colective şi de stat trei tipuri de agregate de pompare şi aspersiune, reproiectate cu caracteristici superioare. Aceste instalaţii au fost reproiectate in cursul primului trimestru de către specialiştii serviciului constructor şef, modificindu-li-se o serie de elemente constructive. S-a realizat astfel o perfecţionare a caracteristicilor teh­­nico-funcţionale a agregatelor (mări­rea debitului cu peste 10 la sută), obţinindu-se in a­­celaşi timp însem­nate economii de metal. In prezent, pro­iectanţii uzinei lu­crează la reproiec­tarea unor alte ti­puri de pompe ne­cesare agriculturii noastre socialiste, nisip a ţevilor din circuitul de ali­mentare şi cu ungere a motoarelor, îndoirea acestor ţevi se făcea anevoios şi constituia o lucrare migăloasă, care necesita mult timp. Noua soluţie­ găsită constă în exe­cutarea operaţiilor de tasare cu aju­torul unei maşini vibratoare. Utila­jul este prevăzut cu trei pistoane pneumatice care au o pulsaţie de aproape 17 000 lovituri pe minut. El poate fi reglat după­ dimensiunea ţe­vilor şi după caracteristicile de re­zistenţă pe care acestea le prezintă. Mecanizarea operaţiilor de tasare a dus la o însemnată creştere a pro­ductivităţii muncii, la operaţiile res­pective. Astfel, o ţeavă care înainte era tasată cu nisip în 30 minute* astăzi se tasează în cinci minute, laminarea oţelu­­află in centrul In ultima vreme, rilor inoxidabile se preocupărilor specialiştilor de la Uzi­na, „Republica". Pentru stabilirea unui proces corespunzător de lami­nare au fost experimentate o serie de metode, iar măsurile luate au con­tribuit la obţinerea unor produse de calitate superioară. Un rol important,d­in această pri­vinţă, l-au avut şi chimiştii laboratori nilul central al uzinei. Recent ei au găsit o nouă metodă pentru determi­narea titanului şi a zirconiului pre­zente în componenţa oţelurilor ino­xidabile. Se foloseşte în acest scop electroliza cu catod de mercur. Fierul şi cromul se depun din soluţie sub formă de amalgame pe catod, iar tita­nul şi zircon­il se pot astfel identic­fica cu uşurinţă. Pe scurt # Pentru înlăturarea scurtcircuitelor la bobinajele s­tarturilor şi retorilor, s-a con­struit la Uzina de maşini electrice Bucureşti un aparat care depistează defecţiunile. # La secţia ring de la Filatura româneas­­că de bumbac s-au luat măsuri în vederea generalizării sistemului de folosire a apa­ratelor de suflat scamă. Pînă la sfirşitul anului Întreaga secţie va fi dotată cu nu­mărul de aparate necesare. # Prin montarea unor pneumafite la rin­gurile H de la întreprinderea pentru Indus­tria bumbacului s-au înlăturat înfăşurările cu bumbac a cilindrilor trenului de tauri­na). D. 1. Mecanizarea operaţiei de tasare cu nisip a ţevilor La Urina „23 August“ a fost re­zolvată problema mecanizării opera­ţiei de tasare cu Metodă rapidă a oţelurilor de analiza inoxidabile In noua hală a întreprinderii „Electroaparataj" Printr-o organizare mai rar a şantierelor - toate nlioile prelate la ten Capitala noastră este în plină ac­tivitate de construcţii. Se construiesc noi obiective industriale, se dezvoltă şi sunt reutilate întreprinderile exis­tente. Într-o seamă de cartiere ca Balta Albă, Giurgiului, serg. Niţu Vasile sau Drumul Taberei se înalţă noi blocuri. Muncitorii, inginerii, tehnicie­nii de pe şantiere se străduiesc să asigure realizarea planului de pre­dări, scurtarea duratei de execuţie a unor obiective, creşterea produc­tivităţii muncii, îndeosebi prin meca­nizarea unui volum sporit de lucrări, însuşirea unor noi materiale şi teh­nologii de execuţii. Cu prilejul dez­baterii sarcinilor de plan ce revin unităţilor de construcţii-montaj din Capitală, în 1964, cei care au luat cuvîntul la discuţii au subliniat că experienţa pozitivă acumulată în acest an ca şi numeroasele măsuri tehnico­­organizatorice propuse pentru viitor, creează condiţii pentru încheierea cu succes a activităţii din acest an şi desfăşurarea pre­gătirilor pentru realizarea planu­lui de producţie pe 1964. Participanţii la discuţii, ca de exemplu tovarăşii ing. S. Constantinescu, Gh. Ancuţa, arh. Gh. Moşinoiu, directorii între­prinderilor nr. 2, 5 şi 4 construcţii­­montaj au arătat că pe şantierele construcţiilor de locuinţe există con­diţii de realizare a planului de pro­ducţie pe acest an. Şantierele de construcţii sunt, în linii generale, asigurate cu utilajele, materialele şi documentaţiile necesare executării tuturor lucrărilor. La unele blocuri s-au obţinut scurtări ale du­ratei de execuţie. Va creşte numărul blocurilor ce vor fi predate integral, cu faţadele. Constructorii au reuşit sa valorifice însemnate rezerve interne, sa­­ obţină economii din care s-au construit apartamente în plus, în a­­fara celor prevăzute de proiectanţi. Numeroşi participanţi la discuţii au menţionat că realizările constructo­rilor de locuinţe puteau fi însă mai însemnate dacă în cursul acestui an nu s-ar fi mani­festat unele lipsuri şi greutăţi. Există însă posi­bilităţi ca ele să fie evitate pe viitor. In acest scop, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan în între­prinderi şi cu sprijinul organelor tu­telare au fost luate însemnate măsuri tehnico-organizatorice. CONDIŢIILE NECESARE REALI­ZĂRII PLANULUI PE 1964 SE PREGĂTESC DE PE ACUM La dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964 în întreprinderile de con­­strucţii-montaj şi la I.C.L.R. s-au fă­cut sute propuneri tehnico-organi­­zatorice, care — aşa cum au arătat toţi vorbitorii — creează împrejurări favorabile înfăptuirii ritmice a pla­nului Referindu-se la condiţiile concrete în­­care se va trece la realizarea pla­nului de producţie pe anul viitor, to­varăşul Aurel Jipa , inginerul şef al I.C.M. nr. 3, a precizat: „Intrăm in anul 1964 cu peste 1 200 de aparta­mente ridicate la roşu. Am luat mă­suri ca la sfirşitul lui noiembrie să avem căldură în apartamentele aces­tea, ca să ne putem desfăşura activi­tatea în mod ritmic şi pe timp frigu­ros. Avem astfel posibilitatea ca în primul semestru al anului viitor să realizăm circa jumătate din sarcina planificată la predări“. CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — CALE DE SCURTARE A DURATEI DE EXECUŢIE Numeroşi participanţi la discuţie ca de exemplu­­ tov. ing. N. Rotaru — directorul I.C.H.F., C. Vartolomei — directorul I.D.P.R. şi alţii au preci­zat că una din condiţiile ce asigură înfăptuirea planului pe 1964 este rea­lizarea şi depăşirea indicelui planifi­cat la productivitatea muncii, în acest scop întreprinderile D.G.C.M. îşi propun să adopte măsuri însem­nate. „Avem de predat anul viitor peste 2 800 de apartamente, cu aproape 6 la sută mai multe decit in acest an — a spus tovarăşul ing. T. Ispas — direc­torul I.C.M. nr. 1. Pentru ca să ne achităm de această sarcină, accentul principal îl punem pe creşterea pro­ductivităţii muncii, în acest scop (Continuare In pag a lll-a) S. LUBAN O delegaţie a Asociaţiei slavîştilor din R.P.R. a plecat la Sofia Azi dimineaţă a părăsit Capitala, indreptindu-se spre Sofia, o delegaţie a Asociaţiei slavîştilor din R.P.R. care va participa la cel de al V lea Congres internaţional al slavîştilor ce se va desfăşura intre 17—23 septem­brie,­ la Sofia. Din delegaţie fac parte academi­cieni, funcţionari superiori ai Minis­terului învăţământului, precum şi un număr însemnat de cadre didactice. Delegaţia este condusă de acad. Emil Petrovici, preşedintele Asocia­­­tiei fl­aviştilor­ din, R.P.R.

Next