Informatia Bucureştiului, septembrie 1963 (Anul 11, nr. 3133-3157)
1963-09-16 / nr. 3145
Astăzi, 200000 de copii bucureşteni au păşit pragul şcolilor © Reţeaua şcolilor din Bucureşti a crescut anul acesta cu care două şcoli medii. © In şcolile din Capitală sunt 255 laboratoare de fizică, chimie şi ştiinţele naturii. 9 Numărul şcolilor de opt ani creşte anul acesta de la 176 la 183. 2SQG60000 lei au fost prevăzuţi pentru dezvoltarea învâţămîntului în Capitală, în anul 1963-1964. În vara aceasta, peste 500 de profesori şi învăţători din Capitală şi-au susţinut examenul de definitivat. Alte cîteva sute de profesori şi învăţători au urmat cursurile de perfecţionare Nu ştim sigur dacă au căzut sau nu primele frunze. Dar preludiul toamnei a răsunat, neîndoielnic. S-a auzit cel mai limpede in dimineaţa zilei de astăzi, in armonic, ei de lumină aurie şi cer albastru. Azi dimineaţă s-au deschis şcolile. Azi dimineaţă, toate străzile Bucureştiului au oferit acelaşi tablou emoţionant, deşi atit de familiar. Copiii au pornit către un nou an de invăţămmt. De pretutindeni — din marile clădiri centrale, din elegantele blocuri muncitoreşti, din casele gospodăreşti cu grădiniţe încă înflorite — au ieşit aproape in acelaşi timp, dăruind peisajului orăşenesc o notă de fermecătoare prospeţime. Ciţi dintre noi n-am intors capul după ei, azi dimineaţă? După cei de-ochioapă, fericiţi şi minări fac de uniformele noi—nouţe? După şcolăriţele cu cochete guleraşe albe şi fundiţe de sărbătoare? După elevii mai mari, mai gravi şi mai pătrunşi de importanţa evenimentului ? Dacă, printr-un efort al imaginaţiei, am încerca să-i cuprindem pe toţi intr-o imagine unitară, ea ar înfăţişa un impresionant marş al tinereţii către porţile şcolilor. Căci azi au pornit la drum, in acelaşi ceas, cu aceeaşi bucurie şi nerăbdare, 200 000 de copii bucureşteni. l-au aşteptat larg deschise porţile, clasele, împodobite sărbătoreşte şcoala întreagă, sclipind de curăţenie, şi, ca in fiecare toamnă a anilor noştri, i-au aşteptat mai multe şcoli decit cu un an in urmă. De astă-dată, încă unsprezece, proaspăt ieşite din miinile constructorilor. De fapt — ce mai clădiri moderne dintre 11 mea vorbă! — nu mai sunt ele pe de-a-ntregul noi şi necunoscute pentru nici un puşti din partea locului. Acum sunt gata. Acum, copiii au intrat deja in clasele lor, invadate de lumină prin ferestrele imense, in care totul — de la linia arhitecturală pină la perdeluţele străvezii, pină la băncile cu haină de material plastic in delicate culori pastel — este o desăvârşită îmbinare a modernismului şi bunului gust. In 191 de clase noi au intrat şcolarii bucureşteni azi dimineaţă. Iar înăuntru — fireşte, nu numai în şcolile noi — altă bucurie. Pe toţi copiii din clasele I—VII ii aşteptau prietenii lor cei mai apropiaţi, cei care îi vor însoţi pas cu pas pe drumul cu multe trepte către culmile învăţăturii: cărţile. Tot in ţinută festivă, în pachete pe care miiii grijulii de profesori şi părinţi le-au legat cu panglici colorate şi le-au înfrumuseţat cu nelipsita, podoabă a tuturor momentelor sărbătoreşti: buchete de flori. Ştiţi ciţi „prieteni” din aceştia a dat copiilor Editura didactică şi pedagogică pentru noul an de învăţămînt? Douăzeci şi două de milioane. La aut se cifrează tirajul manualelor tipărite pentru şcolile de cultură generală. Dintre ele, mai mult de 17 600 000 se distribuie gratuit elevilor din clasele I—VTI. Iar nouă milioane de cărţi prezintă un punct de atracţie în plus: elegantele coperţi din material plastic. Sărbătoare, bucurie, emoţii... Şcoala de 8 ani nr. 165 a fost literalmente îmbrăcată în flori. Ghivece pe coridoare, în holuri, pe catedre, fără să mai vorbim de ferestre! iar în curia, aproape tot atîţia părinţi ciţi copii! Apoi, după larma sutelor de glasuri vesele, linişte desăvirşită... Rostesc scurte şi calde cuvîntări profesorul Eugen Blideanu, directorul şcolii, tovarăşul Stan Udrea, preşedintele comitetului de părinţi şi pioniera Mareea Emanoil. Festivitatea s-a terminat. Dar atmosfera de sărbătoare continuă. Bucuria şi nestăvilita nerăbdare a copiilor se revarsă acum în interiorul şcolii, fiecare află răspunsul la acuta întrebare „care e clasa mea şi banca mea?“ Numai în această singură şcoală, 200 de micuţi bucureşteni, cu ochii mari de uimire şi încântare, au intrat pentru prima oară într-o clasă, au luat loc pentru prima oară intr-o bancă... A început un nou an şcolar, nouă treaptă pe care o vor cuceri împreună copii, profesori şi învăţători, pe drumul cu minunate orizonturi al. învăţăturii. Mult succes tuturor! E. BODNARIUC ILEANA BARBU Primele emoţii : Înaintea ceremonialului de Început de an şcolar Prima liga şeccilA, an numai pentru elevii clasei I, ci şi pentru Învăţătoarea Silvia Constantinescu de la Şcoala de 8 ani nr. 150, care Împarte cărţile distribuite gratuit copiilor din clasele I—VII Cea de-a opta consfătuire a colectivului internaţional pentru studiul limnologic al Dunării Azi dimineaţă, în aula Academiei R.P. Române s-au deschis lucrările celei de-a 8-a Consfătuiri a colectivului internaţional pentru studiul limnologic al Dunării. Consfătuirea se desfăşoară sub auspiciile Academiei R.P.R. Prof. Th. Buşniţă, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele colectivului internaţional pentru studiul Dunării, a rostit cuvintul de deschidere. Din partea Prezidiului Academiei R.P. Român, participanţii la consfătuire au fost salutaţi de acad. Ştefan Milcu, vicepreşedintele Academiei R.P. Române. Prof. dr. R. Liepolt — secretarul colectivului internaţional pentru studiul Dunării, a prezentat darea de seamă asupra activităţii colectivului internaţional pentru studiul Dunării pe perioada 1962—1963. Lucrările consfătuirii vor dura pină la 25 septembrie. IN LIBRĂRII S. ORBAN — „Munca politică şi întrecerea socialistă“, Editura politică , 1,25 lei. PETRU CIREŞ — „Sfat în cumpăna nopţii“, Editura tineretului, 3 lei. Buletin meteorologie INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 13 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 25 grade iar minima din. cursul nopţii de 9 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine uscată şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vînt slab. Temperatura în creștere, minimele vor oscila între 10—12 grade ier maximele Intre 26-28 grade. „CODIN“ Eveniment cinematografic aşteptat cu legitim interes de cinefili, premiera coproducţiei romîno-franceze „Codin"* are loc asta-seara. încă înainte de apariţia in faţa spectatorilor bucureşteni, filmul şi-a cîştigat o largă popularitate datorită remarcabilului succes de care s-a bucurat cu ocazia Festivalului Internaţional de la Cannes, unde a cucerit două premii : pentru scenariu (adaptare cinematografică) şi pentru calitatea fotografiei şi imaginea color (premiu decernat de comisia superioară tehnică franceză). Realizată de regizorul Henri Colpl (consacrat pe pian Internaţional cu filmul de debut „Absenţă îndelungată"), ecranizarea cărţii lui Pancu Istrati are ca principali interpreţi pe Alexandru Virgil Platon, Razvan Petrescu, Franţoise Brion, Nellie Borgeaud, Germaine Kerjean, Maurice Sarfati, Eliza Petrăchescu şi alţii. Imaginea filmului e semnată de operatorii Marcel Weiss şi Adolphe Charlet, decorurile au fost realizate după schiţele scenografului Marcel Bogos, iar muzica îi aparţine compozitorului Theodor Grigoriu (cântecele fiind compuse de acesta şi de Henri Colpi). După premiera de gală, filmul va putea fi văzut începând de miine la cinematograful Patria. Pe şantierele muncii patriotice Mii de cetăţeni au continuat ieri să lucreze pe diferite şantiere de interes obştesc din Capitală. În raionul 16 Februarie, cetăţenii au continuat să astupe canalele nou construite Pe străzile Mehadia şi Salcimilor, au lucrat la amenajarea spaţiilor verzi din cartierul Ciuleşti, blocurile LCM, şi la stăvilarul Ciurel. Din fruntea acţiunilor s-au aflat cetăţenii din circumscripţiile 45, 93, şi 139. . De asemenea, şi cetăţenii din raionul 23 August, au participat ieri pe diferite, şantiere la înfrumuseţarea cartierelor. Pe bulevardul Tolbuhinei au continuat să depaneze porţiuni de carosabil, la Gara de Est şi in cartierul Balta Albă sute de cetăţeni au lucrat la amenajarea spaţiilor verzi. Tot în cursul zilei de ieri, in majoritatea şcolilor din Capitală, numeroşi părinţi au participat, alături de cadrele didactice, la ultimele pregătiri in vederea deschiderii noului an de învăţămînt. In fotografie : In jurul noilor blocuri din preajma Circului de stat un mare număr de cetăţeni au participat la amenajarea spaţiilor verzi. • ,,Triunghiularul“ de atletism de la Moscova a fost ciştigat de echipa R.S F.S. Ruse cu 229,5 p, urmată de cele ale R.P. Polone cu222,5 p şi R.D Germane cu 208 p. In turneu în R.S. Cehoslovacă, echipa de hochei pe gheaţă ȚSKA Moscova a jucat la Pardubice cu formaţia locală Tesla, pe care a întrecut-o cu 10—1 • Selecţionata de hochei pe iarbă a Japoniei, a întîlniit la Hanora o selecţionată locală. Meciul s-a încheiat la egalitate: 0—0. • Atletul austriac Thun a realizit cea mei bună performanţă mondială a anului la aruncarea ciocanului: 69,77 m. • „Cupa celor şase naţiuni“ la nataţie, competiţie disputata la Blackpool, a fost cîştigată de Anglia cu 92 p, urmată de Suedia şi R.F. Germană. Stela Mitchell (Anglia) a stabilit un nou record mondial în proba de 220 yarzi spate: 2.54* PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl INFORMAT/A R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M Anul XI — Nr. 3145 20 BANI 4 PAGINI Luni 16 septembrie 1963 uiiimniimimniiniiiiniiiiiiimiiniiiniiimMimiiiiiiiiiMiiiimiimiiuiiiinimniiiiimiimiimiiniumiiimînmmiiiiiiiiţiiiiiiMiimmminiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiinimmm iniuimmiiiMiiiiiniiiiiiimirniiiiiimuniiiimmmiiiii --------O------- Premiera bucureşteană a filmului Modernizări la Teatrul de stat de operetă La Teatrul de stat de operetă se efectuează, în prezent, mai multe lucrări de modernizare. Teatrul a fost dotat cu o orgă de lumini pentru scenă, în curs de instalare, care va contribui la îmbunătăţirea substanţială a montării spectacolelor. Pentru păstrarea în mai bune condiţii a costumelor de scenă, se amenajează o nouă garderobă intr-un spaţiu adecvat. De asemenea, se fac renovări la atelierele de timplărie, tapiţerie şi pictură care să ofere condiţii superioare de muncă tehnicienilor din colectivul teatrului. DF LA O.N.T. „CARPAŢI" Azi dimineaţă la Agenţia O.N.T. Carpaţi din Bucureşti, calea Victoriei nr. 100, au început înscrieri pentru noi excursii organizate în ţară. Este vorba de excursia pe Dunăre pe ruta Giurgiu — Ada Kaleh — Cazane — Porţile de Fier, cu motonava „Carpaţi* (plecarea în ziua de 27 septembrie); excursia cu autocarele la Galaţi, cu prilejul meciului de fotbal dintre echipele Siderurgistul şi Steaua din ziua de 22 septembrie (plecarea în după-amiaza zilei de 21 septembrie); excursii de o zi cu autocarele la Ostrov, de o zi şi jumătate cu autocarele la Tușnad (plecarea la sfîrșit de săptămînă). Un valoros exemplu pentru creatorii de confecţii şi tricotaje Fabrica de confecţii şi tricotaje — Bucureşti a primit oaspeţi. Zeci şi zeci de creatori de modele, ingineri, tehnicieni şi cadre de conducere din toate întreprinderile de confecţii şi tricotaje din ţară au venit într-o vizită de studii. Iată-i, acum, în faţa standurilor expoziţiei, analizînd noile modele pentru anul 1964. Care este scopul acestei vizite ? Ne răspunde tovarăşul VASILE PETCTI, director general adjunct al Direcţiei generale industriale confecţii şi tricotaje din Ministerul Industriei Uşoare. Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a realizat o colecţie unică în felul ei, atit ca amploare, ca număr de modele, cit şi ca valoare practică. Dind frîu imaginaţiei, fanteziei, creatorii acestei fabrici au realizat modele îndrăzneţe, cu mult gust. Ele pot folosi tuturor creatorilor din sectorul nostru, ca orientare, ca sursă de inspiraţie. Ele pot fi, de asemenea, reproduse de multe fabrici, valorificind astfel, cit mai larg, munca creatorilor. — Cum au apreciat creatorii din celelalte întreprinderi colecţia de modele realizată de Fabrica de confecţii şi tricotaje . Bucureşti — Colecţia s-a bucurat de apreciere unanimă. Timp de trei zile, oaspeţii au analizat modelele, şi-au luat schiţe, au confruntat păreri, s-au documentat asupra posibilităţii executării garniturilor In mod mecanizat întreprinderea gazdă le-a pus la dispoziţie totul: schiţe, documentaţiile unor dispozitive pentru mecanizarea executării unor operaţii cerute de noile modele etc. (Continuare in pag. a lll-a) Interviu luat de I. MOSCTJ Cîteva din modelele prezentate In expoziţie Stagiunea va începe la 26 septembrie în Sala mică a Palatului R.P.R. cu „Arta fugii“ de 3. S. Bach în primă audiţie integrală. Cu aceasta se încheie ciclul de şase concerte început anul trecut. în repertoriul stagiunii mai figurează patru sau cinci concerte în Sala mare a Palatului R.P.R. cu lucrări de mare amploare, vocalsimfornice sau opere-concert, printre care amintim o operă de Wagner, un medalion Verdi, o seară Ravel, „Cintecul pămintului" de Gustav Mahler şi altele. în cadrul unor serii de concerte cu formaţii orchestrale restrînse, orchestra va interpreta în primă audiţie cîteva noi lucrări simfonice româneşti. Orchestra şi-a mai propus şi popularizarea unor lucrări ale compozitorilor contemporani de peste hotare. E vorba de „Simfonia a IV-a" de Şoistakovici, „Concertul de vioară“ de A. Berg, „Concertul pentru violă şi orchestră“ de Hindemith şi altele. Ca şi anul trecut, în concerte vor apărea o serie de solişti ai orchestrei, ca : Virgil Pop (vioară), Ludovic Lang (violă), Robert Sladek (violoncel). Paralel cu aceste concerte, orchestra se va achita de sarcina sa principală, aceea de a înregistra, în cele mai bune condiţii, muzica filmelor în lucru la Studioul „Bucureşti“. Recentele înregistrări la filmele „Lupeni 29“ şi „Codin“ sunt o garanţie că sarcina va fi realizată la un înalt nivel calitativ. Conform planului comun cu Casa de discuri „Electrecord“, programul orchestrei mai prevede o serie de înregistrări de noi discuri. Amintim cele patru suite de orchestră de J. S. Bach, un disc cuprinzind lucrările „Istoria soldatului“ şi „cintecul privighetorii“ de Strawinsky şi un disc care va ilustra creaţia legată de folclorul romînesc a lui Bartók (Dansurile romîneşti, „Cantata profana“) şi altele, înainte de primul gong Orchestra simfonică a cinematografiei Actualităţi industriale iiiiiiiiiiiiiimiummimmiHinuiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiuiiiiiuiiiiiiuiiiiiiiiiniiiiiHiuuiitmiiiuiiimiui Reproiectarea unor tipuri de agregate de pompare şi aspersiune Metalurgiştii de la Uzina de pompe din Capitală au trimis în ultima vreme gospodăriilor agricole colective şi de stat trei tipuri de agregate de pompare şi aspersiune, reproiectate cu caracteristici superioare. Aceste instalaţii au fost reproiectate in cursul primului trimestru de către specialiştii serviciului constructor şef, modificindu-li-se o serie de elemente constructive. S-a realizat astfel o perfecţionare a caracteristicilor tehnico-funcţionale a agregatelor (mărirea debitului cu peste 10 la sută), obţinindu-se in acelaşi timp însemnate economii de metal. In prezent, proiectanţii uzinei lucrează la reproiectarea unor alte tipuri de pompe necesare agriculturii noastre socialiste, nisip a ţevilor din circuitul de alimentare şi cu ungere a motoarelor, îndoirea acestor ţevi se făcea anevoios şi constituia o lucrare migăloasă, care necesita mult timp. Noua soluţie găsită constă în executarea operaţiilor de tasare cu ajutorul unei maşini vibratoare. Utilajul este prevăzut cu trei pistoane pneumatice care au o pulsaţie de aproape 17 000 lovituri pe minut. El poate fi reglat după dimensiunea ţevilor şi după caracteristicile de rezistenţă pe care acestea le prezintă. Mecanizarea operaţiilor de tasare a dus la o însemnată creştere a productivităţii muncii, la operaţiile respective. Astfel, o ţeavă care înainte era tasată cu nisip în 30 minute* astăzi se tasează în cinci minute, laminarea oţeluaflă in centrul In ultima vreme, rilor inoxidabile se preocupărilor specialiştilor de la Uzina, „Republica". Pentru stabilirea unui proces corespunzător de laminare au fost experimentate o serie de metode, iar măsurile luate au contribuit la obţinerea unor produse de calitate superioară. Un rol important,din această privinţă, l-au avut şi chimiştii laboratori nilul central al uzinei. Recent ei au găsit o nouă metodă pentru determinarea titanului şi a zirconiului prezente în componenţa oţelurilor inoxidabile. Se foloseşte în acest scop electroliza cu catod de mercur. Fierul şi cromul se depun din soluţie sub formă de amalgame pe catod, iar titanul şi zirconil se pot astfel identicfica cu uşurinţă. Pe scurt # Pentru înlăturarea scurtcircuitelor la bobinajele starturilor şi retorilor, s-a construit la Uzina de maşini electrice Bucureşti un aparat care depistează defecţiunile. # La secţia ring de la Filatura românească de bumbac s-au luat măsuri în vederea generalizării sistemului de folosire a aparatelor de suflat scamă. Pînă la sfirşitul anului Întreaga secţie va fi dotată cu numărul de aparate necesare. # Prin montarea unor pneumafite la ringurile H de la întreprinderea pentru Industria bumbacului s-au înlăturat înfăşurările cu bumbac a cilindrilor trenului de taurina). D. 1. Mecanizarea operaţiei de tasare cu nisip a ţevilor La Urina „23 August“ a fost rezolvată problema mecanizării operaţiei de tasare cu Metodă rapidă a oţelurilor de analiza inoxidabile In noua hală a întreprinderii „Electroaparataj" Printr-o organizare mai rar a şantierelor - toate nlioile prelate la ten Capitala noastră este în plină activitate de construcţii. Se construiesc noi obiective industriale, se dezvoltă şi sunt reutilate întreprinderile existente. Într-o seamă de cartiere ca Balta Albă, Giurgiului, serg. Niţu Vasile sau Drumul Taberei se înalţă noi blocuri. Muncitorii, inginerii, tehnicienii de pe şantiere se străduiesc să asigure realizarea planului de predări, scurtarea duratei de execuţie a unor obiective, creşterea productivităţii muncii, îndeosebi prin mecanizarea unui volum sporit de lucrări, însuşirea unor noi materiale şi tehnologii de execuţii. Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan ce revin unităţilor de construcţii-montaj din Capitală, în 1964, cei care au luat cuvîntul la discuţii au subliniat că experienţa pozitivă acumulată în acest an ca şi numeroasele măsuri tehnicoorganizatorice propuse pentru viitor, creează condiţii pentru încheierea cu succes a activităţii din acest an şi desfăşurarea pregătirilor pentru realizarea planului de producţie pe 1964. Participanţii la discuţii, ca de exemplu tovarăşii ing. S. Constantinescu, Gh. Ancuţa, arh. Gh. Moşinoiu, directorii întreprinderilor nr. 2, 5 şi 4 construcţiimontaj au arătat că pe şantierele construcţiilor de locuinţe există condiţii de realizare a planului de producţie pe acest an. Şantierele de construcţii sunt, în linii generale, asigurate cu utilajele, materialele şi documentaţiile necesare executării tuturor lucrărilor. La unele blocuri s-au obţinut scurtări ale duratei de execuţie. Va creşte numărul blocurilor ce vor fi predate integral, cu faţadele. Constructorii au reuşit sa valorifice însemnate rezerve interne, sa obţină economii din care s-au construit apartamente în plus, în afara celor prevăzute de proiectanţi. Numeroşi participanţi la discuţii au menţionat că realizările constructorilor de locuinţe puteau fi însă mai însemnate dacă în cursul acestui an nu s-ar fi manifestat unele lipsuri şi greutăţi. Există însă posibilităţi ca ele să fie evitate pe viitor. In acest scop, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan în întreprinderi şi cu sprijinul organelor tutelare au fost luate însemnate măsuri tehnico-organizatorice. CONDIŢIILE NECESARE REALIZĂRII PLANULUI PE 1964 SE PREGĂTESC DE PE ACUM La dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964 în întreprinderile de construcţii-montaj şi la I.C.L.R. s-au făcut sute propuneri tehnico-organizatorice, care — aşa cum au arătat toţi vorbitorii — creează împrejurări favorabile înfăptuirii ritmice a planului Referindu-se la condiţiile concrete încare se va trece la realizarea planului de producţie pe anul viitor, tovarăşul Aurel Jipa , inginerul şef al I.C.M. nr. 3, a precizat: „Intrăm in anul 1964 cu peste 1 200 de apartamente ridicate la roşu. Am luat măsuri ca la sfirşitul lui noiembrie să avem căldură în apartamentele acestea, ca să ne putem desfăşura activitatea în mod ritmic şi pe timp friguros. Avem astfel posibilitatea ca în primul semestru al anului viitor să realizăm circa jumătate din sarcina planificată la predări“. CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — CALE DE SCURTARE A DURATEI DE EXECUŢIE Numeroşi participanţi la discuţie ca de exemplu tov. ing. N. Rotaru — directorul I.C.H.F., C. Vartolomei — directorul I.D.P.R. şi alţii au precizat că una din condiţiile ce asigură înfăptuirea planului pe 1964 este realizarea şi depăşirea indicelui planificat la productivitatea muncii, în acest scop întreprinderile D.G.C.M. îşi propun să adopte măsuri însemnate. „Avem de predat anul viitor peste 2 800 de apartamente, cu aproape 6 la sută mai multe decit in acest an — a spus tovarăşul ing. T. Ispas — directorul I.C.M. nr. 1. Pentru ca să ne achităm de această sarcină, accentul principal îl punem pe creşterea productivităţii muncii, în acest scop (Continuare In pag a lll-a) S. LUBAN O delegaţie a Asociaţiei slavîştilor din R.P.R. a plecat la Sofia Azi dimineaţă a părăsit Capitala, indreptindu-se spre Sofia, o delegaţie a Asociaţiei slavîştilor din R.P.R. care va participa la cel de al V lea Congres internaţional al slavîştilor ce se va desfăşura intre 17—23 septembrie, la Sofia. Din delegaţie fac parte academicieni, funcţionari superiori ai Ministerului învăţământului, precum şi un număr însemnat de cadre didactice. Delegaţia este condusă de acad. Emil Petrovici, preşedintele Asociatiei flaviştilor din, R.P.R.