Informatia Bucureştiului, noiembrie 1963 (Anul 11, nr. 3185-3210)

1963-11-08 / nr. 3191

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VAI Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XI — Nr. 3191 4 PAGINI 20 BANI Vineri 8 noiembrie 1963 8 NOUĂ LINIE TEHNOLOGICĂ Pregătind de pe acum producţia anu­lui viitor, metalurgiştii de la „Semănă­toarea" au început să creeze condiţiile necesare cu mult timp înainte. Ţinînd seama de faptul că sarcinile de produc­ţie ale anului 1964 vor depăşi conside­rabil pe cele din acest an, s-a propus concentrarea maşinilor şi utila­jelor care execută aparatul de tăiere de la com­bina de cereale într-un singur loc de muncă organizindu-se astfel o nouă linie tehnologică. După această organi­zare, cele şapte repere ale subansam­­blului respectiv, care în prezent se exe­cută în patru locuri de muncă, vor fi prelucrate după principiul tehnologiei de grup într-o linie tehnologică com­plexă. Economiile realizate în urma aplică­rii măsurii preconizate se apreciază la aproximativ 750 000 lei anual, iar pro­ductivitatea muncii va crește cu aproa­pe 30 la sută. Este demn de remarcat că organiza­rea noii linii de fabricație se realizează prin folosirea utilajelor existente cu minimum de cheltuieli. ANCHETAPE «ELE EDILITARE Volumul mare de construcţii de locuinţe din Capitală ca şi cerinţele crescinde de apă, energie electrică etc., ale oraşului, pun implicit pe ordinea de zi şi alte impor­tante lucrări edilitare. In acest an, în primele trei trimestre şi cîteva zile, constructorii de canale, conducte de apă, energie electrica, termoficare, telefonie au extins reţelele existente, pe artere publice în lungime de 91 km. Cu alte cuvinte pe tot alifia kilometri, (in affară de lucrările de drumuri ale I.D.P.R.) au fost desfăcute, o vreme, pavajele... Existenţa acestor şantiere pe arterele publice, cauzează, fără îndoială, o serie de greutăţi în circulaţia vehiculelor şi a pietonilor, în menţinerea curăţeniei. Iată de ce termenele de execuţie ale unor astfel de lucrări nu trebuie să se întindă prea mult un timp, nu trebuie dispersate forţele aceloraşi întreprinderi, concomitent pe un mare număr de şantiere. E necesar, totodată, să se evite desfacerea pavajelor şi efectuarea tranşeelor înainte de a avea asigurare toate materialele pentru a nu da loc la tărăgănări inutile. , „Asemenea Pr°bIeine se pun cu şi mai multă acuitate, în lunile cu vreme nefavora­bil. Cu toate acestea o sumară analiză reliefează faptul că în ultimii ani, în lunile cu condiţii climaterice nefavorabile (trimestrul IV) se executa, de obicei, un volum mare de lucrări care necesită spargeri de pavaje. Spre sfîrşitul toamnei şi iarna trecută au fost serioase neajunsuri din acest punct de vedere. Apropierea sezonului ploilor şi a ninsorii pune deci pe ordinea de zi nu numai problema necesităţii încheierii operative a lucrărilor edilitare de pe arterele publice ci şi altele cum este, de pildă, înlăturarea unor degradări în pavaje, spre a evita extinderea lor în cursul iernii. Care este în prezent stadiul lucrărilor edilitare şi ce alte probleme se mai ridică în acest domeniu, în pragul Iernii ? Ce spun specialiştii secţiunii de gospodărie co­munală în legătură cu aceste chestiuni ? Nu se poate fără... tărăgănări ? Numeroasele lucrări de gospodărie comunală care se execută în acest an au o mare importanţă în Îmbunătăţi­rea gradului de deservire a cetăţenilor. In acelaşi timp în buna desfăşurare a circulaţiei are mare însemnătate faptul că în acest an a început ofen­siva modernizării acelor drumuri ale oraşului care sunt supuse unei inten­se circulaţii. Reali­­zîndu-se concor­danţa necesară în­tre grosimea şi ca­litatea stratului ru­tier şi actualele mijloace de trans­port orăşenesc, mo­derne, de tonaj mare, se evită de­sele deteriorări de drumuri şi necon­tenitele reparaţii, care sunt costisi­toare, prelungin­­du-se şi viaţa ve­hiculelor. Realiza­rea unora din aces­te lucrări durează din păcate prea mult timp, astfel incit în aceeaşi pe­rioadă, oraşul este brăzdat de nume­roase săpături. Cîteva exemple de acest fel. Mult prea mult s-au tă­răgănat lucrările de drumuri de pe str. Popa Nan sau bulevardul Tolbu­­hin. La fel şi reparaţia capitală a ar­terei de apă de pe calea Dorobanţi. Pe strada Ziduri intre Vii, multă vreme şanţurile pregătite pentru exe­cuţia unei alimentări de apă au fost părăsite, din care motiv pereţii tran­şeelor s-au şi dărîmat, la un mo­ment dat (Beneficiarul, întreprinderea „Getica“ nu avea asigurate materialele necesare la începerea lucrărilor) Asemenea exemple sînt numeroase. Sînt semnificative în acest sens ur­mătoarele : în acest an secţiunea de gospodărie comunală a S.P.C. a acor­dat nu mai puţin de 40 de prelungiri de termene de desfacere a pavajelor pe străzile oraşului (termene şi aşa destul de lungi, uneori). Cele mai multe le-au cerut I.C.M.E. nr. 1 (13), I.D.G.B. (11) şi I.C.H.F. (9). In această situaţie este binevenită măsură luată de comitetul executiv al S.P.C. la o propunere a deputaţi­lor, ca pină la 1 decembrie a.c. toate lucrările edilitare de pe arterele intens circulate să fie Incheiate, iar pavajele puse la loc. Măsura prevede ca să nu se deschidă In prezent alte şantiere dacă nu există condiţii ca ele să fie terminate pină la această dată. De la 1 decembrie secţiunea gospo­ (Continuare în pag. a­­111 - a) P. IRIMESCU Lucrările I.C.H.F. de pe magistrala de termoficare Gro­zăveşti — Calea Griviţei NiiiiiimnniimmitiiiiiimiiimmiiiiiuimiimiimimiimiiiniiiiiiiimiimiimiiMiiiiiiiiiimuiiiiiniiiiiiimimiiiiiininimimimimiiimmiiiimniiiiiiiiiiiimMiiiiimiii Debarcaderul de pe lacul Cişmigiu a rămas deschis Zilele acestea­­.G.A.B. a încheiat toate activităţile de agrement şi pe lacurile Herăstrău şi Snagov. Apele lacului Herăstrău urmează a fi scă­zute. Acum se lucrează la adăpostirea pentru iarnă a vaselor. Vaporaşele sînt aşezate pe „paturi“ și „sănii“ speciale, urmînd a fi învelite în pre­late ; a început revizuirea motoare­lor, repararea tapițeriei etc. In prezent a mai rămas deschis doar debarcaderul de pe lacul Ciș­migiu. Folosind mai bine capacităţile de producţie La întreprinderea „Luceafărul" din Capitală, au fost luate o serie de mă­suri în vederea unei mai bune folosiri a capacităţilor de producţie a utilaje­lor. S-a trecut astfel, la reamplasarea maşinilor de flauşat, în aşa fel ca ope­raţia de flauşat articole de relon, p.n.a. şi viscoză să se execute în ordinea fluxului tehnologic. Cu acest prilej, capacitatea de imprimerie semimecani­­că a fost mărită din­ posibilitatea lăr­girii sortimentelor de tricot. De aseme­nea, prin reamplasarea autoclavelor s-a creat o secţie nouă pentru fixat tri­coturi sintetice. Acestea au dus la scă­derea simţitoare a timpilor neproduc­tivi, proveniţi din transportul materia­lelor de la o maşină la alta, aflate la distanţe mari unele de altele. A crescut totodată randamentul maşinilor. Nu­mai pe trimestrul al II-lea al acestui an a făcut posibilă executarea peste plan a 15 000 m. liniari de tricot din bumbac şi fibre sintetice. Aceste măsuri au contribuit la rea­lizarea productivităţii muncii de la în­ceputul anului şi pînă în prezent în proporţie de 100,6 la sută, ceea ce re­prezintă o creştere de peste 6 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Noutăţi din industria lemnului PLĂCILE FONOABSORBANTE CANELATE Plăcile fonoabsorbante canelate, a căror fabricaţie a început de curînd sînt făcute din fibre de lemn şi au suprafaţa canelată sau perforată, în scopul măririi coeficientului de absorb­ţie acustică. Aceste plăci îşi găsesc o largă uti­lizare în construcţii, la placarea pla­foanelor, şi a pereţilor de la hale industriale, birouri, telefoane, restau­rante, săli de dactilograf­ie, poştă etc. Cu ajutorul lor se pot aduce îmbună­tăţiri acustice sălilor de con­certe, de conferinţe, de tea­tru ş.a. Plăcile fonoabsorbante au caracteristici tehnico-funcţio­­nale superioare, faţă de alte produse asemănătoare. Ele au calităţi izolatoare bune şi rezistă la umiditate, şi înco­voiere statică la o forţă de pină la 30 kg pe centi­metru pătrat. In momentul de faţă plăcile fonoabsor­bante se produc în patru di­mensiuni : 300X300 mm, 600X300 mm, 600X600 mm şi 1200 X 600 mm. Grosi­mile variază şi ele între 10 şi 20 milimetri. Montarea plăcilor se face prin : lipire, prindere în cuie, sau prin agrafare. Specialişti aparţinînd Mi­nisterului Economiei Fores­tiere studiază în prezent problema uscării lemnului, în vederea elaborării unor teh­nologii noi, care să asigure o calitate superioară masei lemnoase. Au fost astfel efectuate cercetări în direcţia îmbunătăţirii instalaţiilor şi a reglării automate a întregului pro­ces de uscare. La elaborarea regimu­rilor noi de uscare atenţia specialişti­lor s-a îndreptat spre folosirea curen­ţilor de înaltă frecvenţă, uscarea prin inducţie ş.a. In această privinţă s-a şi ajuns la întocmirea unui normativ privind proiectarea, execuţia şi exploa­tarea camerelor de uscare tip. TEHNOLOGII MODERNE TN FABRICILE DE MOBILA O preocupare de seamă a construc­torilor de mobilă este aceea a intro­ducerii în procesul de fabricaţie a teh­nologiilor moderne. O atenţie deose­bită a fost acordată furniruirii cu aju­torul curenţilor de înaltă frecvenţă, prelucrării mecanice a lemnului, fini­sării în cimp electrostatic, sau prin turnarea peliculelor de lacuri, cu apa­rate speciale ş.a. Paralel cu introducerea noilor teh­nologii s-a trecut şi la folosirea unor noi materiale ca: plăci din aşchii de lemn, plăci fibrolemnoase, cu supra­feţe înnobilate cu materiale superioare, turnire combinate, lacuri poliesterice, perne elastice din poliuretan, cauciuc spongios, păr gumificat, chingi elas­tice de susţinere, arcuri sinuoase, spi­rale cilindrice sau aplatizate etc. IN FOTOGRAFIE : Unul din utila­jele moderne de la secţia placaje a IPROFIL Bucureşti ; maşina de for­malizat panele şi placaje. CAMERE TIP DE USCARE A LEMNULUI 1 Recepţie cu prilejul celei de-a 46-a aniversări | | a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie | E Joi seara, ambasadorul extraordi­­­­nar şi plenipotenţiar al Uniunii So- 3­vietice în R. P. Romina, I. K. Jega- 3 lin, a oferit o recepţie în saloanele­­ ambasadei cu prilejul zilei de 7 No­­­­iembrie — cea de-a 46-a aniversare­­ a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ 3­tombrie.­­ La recepţie au luat parte to­ți varăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, 3 Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş,­­ Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leon­­tin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, Gogu Ră­­dulescu, Constantin Tuzu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţii­lor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri supe­riori, ziarişti romîni şi corespondenţi .5 ai presei străine. 3 Au participat şefi ai misiunilor­­ diplomatice acreditaţi în R. P. Ro- 3­omînă şi alţi membri ai corpului di-­­ plomatic. 3 In timpul recepţiei, tovarăşii I. K. = Jegalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej­a au rostit toasturi. = Recepţia s-a, desfăşurat într-o­­ atmosferă caldă, deosebit de priete-­­ nească. (Agerpres) 3 ^miiimimiiimHiimmiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiimiiiimiiMimiiiiiiiMiiiminiimiiMiiînniiiimimiiniiiiiiiMiiiimiiinimiimmuiiimiiiiiiimimiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiuc 499 000 lei economii suplimentare La Întreprinderea „Victoria", in zece luni ale acestui an, planul producţiei globale a fost realizat in proporţie de 106,5 la sută. In această perioadă, productivitatea muncii a cres­cut cu 3,8 la sută faţă de sarcina pla­nificată, iar valoarea economiilor reali­zate peste plan însumează 499 000 lei. La obţinerea acestor realizări au con­tribuit cele peste 35 măsuri tehnico­­organizatorice aplicate, intre care se numără: mecanizarea operaţiei de în­cărcare a cuptoarelor de topit sticlăi realizarea unui dispozitiv pentru scutu­rat scama de cînepă la fabricarea frin­­ghiei gudronate; modificarea aparatului de uscare la produsul Aba-siop; amena­jarea și montarea preselor de 40 tone la sectoarele 4 și­­9 bachelită și altele. Troleibuzele 84 şi 89 şi-au reluat circulaţia pe traseul normal Lucrările de drumuri de pe bule­vardul Tolbuhin fiind în cea mai mare parte terminate, troleibuzele 84 şi 89 şi-au reluat circulaţia pe traseul nor­mal. SESIUNE TEHNICO-ŞTIINŢIFICA Azi are loc la Uzina de maşini e­­lectrice-Bucureşti o sesiune tehnico­­ştiinţifică cu tema : „Aspecte ale pro­gresului tehnic în fabricaţia maşi­nilor electrice". Cu acest prilej, în scopul generali­zării celor mai noi procedee tehnolo­gice, se vor prezenta 11 comunicări, urmate de discuţii, dintre care cităm: „Motoare asincrone cu mai multe vi­teze“ ; „Unele soluţii de mecanizare în fabricaţia maşinilor electrice“; „Maşini electrice cu crestătură com­plet închisă“; „Metode moderne pri­vind fabricaţia colectoarelor“ etc. Capodopere in pictura universală în sala Lectoratului central, dumi­nică, 10 noiembrie, ora 11, va con­tinua ciclul „Capodopere în pictura universală" cu expunerea „Gioconda" de Leonardo da Vinci. Va vorbi criti­cul de artă Petru Comarnescu. Expu­nerea va fi însoţită de proiecţii. timp larg aplicării experienţei înaintate Prin valorificarea rezervelor interne Colectivul de muncă al întreprinderii „Izolato­rul“ îndeplineşte şi de­păşeşte sarcinile de pro­ducţie lună de lună. Desi­gur că acest succes nu este întîmplător. El se dato­reşte muncii desfăşurate de întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi in­gineri, activităţii sindica­tului şi organizaţiei de tineret care, sub conduce­rea organizaţiei de partid, au mobilizat întregul co­lectiv în întrecerea so­cialistă şi preocupărilor pentru introducerea me­todelor avansate de mun­că şi valorificării cît mai complete a rezervelor in­terne. „Pentru a înţelege realizările co­lectivului nostru în acest an, trebuie să privim activitatea desfăşurată în ultimele luni ale anului trecut , ne-a declarat tovarăşul Dumitru Nijlovea­­nu, directorul întreprinderii „Izola­­torul". Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1963 a prilejuit fiecărui salariat analizarea posibilităţilor pentru îm­bunătăţirea activităţii de producţie în secţii şi ateliere. Pregătind temeinic discutarea noilor sarcini, organizaţia de partid a dat instrucţiuni precise comitetului sindicatului, conducerii tehnico-administrative şi organizaţiei de tineret pentru folosirea celor mai eficiente metode de descoperire şi valorificare a resurselor interne. Dis­cuţiile pe marginea cifrelor de plan s-au soldat cu numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea procesului de producţie dintre care 20 au fost cu­prinse în planul M.T.O. Traducerea lor în viaţă a început încă din ultimele luni ale anului trecut, aplicînd­­ în primul rînd măsurile a căror efica­citate se răsfrîngea operativ în pro­cesul de producţie. Deoarece, în anii trecuţi, am avut greutăţi în timpul iernii, s-au luat măsuri pentru verificarea instalaţiei de încălzire şi distribuire a aburilor, au fost montate aeroterme la presa de cărămidă, plăci plută bitumizată şi concasorul de plută de la secţia produse izolatoare, s-au definitivat instalaţiile de ventilare de la cupto­rul de sticlă şi de la maşinile de fi­lat. Printre cele mai importante reali­zări din acest an se numără : siste­matizarea în flux tehnologic a utila­jelor de la secţia de prelucrare a plu­tei ; îmbunătăţirea condiţiilor de lu­cru de la banda de împîstire a fibre­lor de sticlă , îmbunătăţirea instala­ţiei de aer-combustie la secţia fibre­­sticlă şi altele. Pe de altă parte, lansarea unui plan tematic de inovaţii axate pe cele mai importante probleme ale producţiei a contribuit la stimularea activităţii căutătorilor noului. Din cele 32 de propuneri de inovaţii in­­registrate în acest an, 13 se aplică, altele fiind în curs de aplicare sau în studiu. Dintre cele aplicate mai importante sînt : maşina pentru re­cuperat dopuri deşeuri, dispozitiv automat pentru avansarea straifurilor la burghiile semiautomate, maşina cu două burghie pentru fabricarea dopu­rilor cilindrice şi altele. Aşa se explică faptul că deşi între­prinderea noastră a avut o sarcină mare de creştere a productivităţii muncii pe acest an, datorită măsu­rilor luate, în 10 luni, prevederile planului au fost depăşite cu 4,1 la sută". — Pentru reali­zarea ritmică a producţiei, ce mă­suri aţi între­prins ? — În primul rînd, atenţia conducerii întreprinderii s-a îndreptat cu deo­sebire către pro­dusele care sînt mai mult solicitate de beneficiari : garnituri tehnice de etanşare, pîslă cu fibre de sticlă, rondele de plută, masă pentru izo­laţii termice, plăci de plută armată etc. Mărind indi­cele de folosirea utilajelor, asigu­­rînd aproviziona­rea ritmică a tu­turor locurilor de muncă şi desfă­­şurînd­­o largă acţiune de pro­pagare a metode­(Continuare in pag. a lil­a) .Izolatorul", eviden- Interviu luat de Nicolae Cercel. IOAN POENARU Doi dintre autorii succeselor întreprinderii , trafii în întrecerea socialistă Mihai Vasile Masive plantări de pomi fructiferi de-a lungul unor şosele Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a organizat in acest an o largă acţiune de înfrumuseţare a tutu­ror arterelor principale prin care se face accesul în Capitală. Astfel pe Şo­selele Bucureşti - Constanţa, in zon­a comunei Afumaţi şi Bucureşti - Ploieşti (in zona comunei Otopeni) au fost plantaţi mii de pomi fructiferi pe am­bele părţi ale acestor artere, pe adin­­cimi de cite 100 de metri. Această acţiune este continuată în prezent pe un front foarte larg. Din toamna aceasta şi primăvara următoare urmează a fi plantaţi pe şoselele care leagă Capitala cu localităţile Giurgiu, Călăraşi, Olteniţa, Alexandria, Piteşti, Târgovişte, peste 100 000 de pomi fruc­tiferi pe o suprafaţă de 350­­de hectare. Pe zone întregi, compacte, de-a lun­gul şoselelor se plantează aceleaşi soiuri de pomi. Pe şoseaua Bucureşti-Giurgiu, de pildă, se pun porţiuni întinse de piersici, vişini, cireşi şi caişi. Cu ocazia plantărilor se efectuează şi nivelarea terenurilor, se defrişează mărăcinişurile şi alte plantaţii necores­punzătoare. Marile acţiuni de plantare care sînt în plină desfăşurare sînt larg sprijinite de către cetăţeni. Lucrările de proiectare a înfrumuse­ţării şoselelor de pătrundere in Bucu­reşti sunt dirijate de către Oficiul de proiectare şi organizare a teritoriului al Sfatului Popular al Capitalei. „O scară a întîlnirilor interesante“ Casa de cultură a tineretului din ra­ionul Griviţa Roşie organizează astăzi prima „seară a întîlnirilor interesante" din cadrul unui ciclu de întîlniri care vor avea loc de două ori pe lună. Va vorbi tovarăşul Emil Voicu, director general în M.C.E., despre dezvoltarea comerţului exterior al R.P.R., după care vor­ urma întrebări legate de tem­ă. Formaţiile artistice ale casei de cultură vor susţine, în încheiere, un program artistic. Pentru viitor se preconizează o in­­tilnire cu actori ai Teatrului de come­die, pe marginea recentului turneu in U.R.S.S. şi, alta, cu realizatorii filmu­lui romînesc „Pisica de mare“; cu a­cest prilej va avea loc şi avanpremie­ra filmului. Filarmonica in mijlocul elevilor Filarmonica de stat „George Enescu" şi-a întocmit un bogat program de de­plasări in întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Astăzi, o formaţie a coru­lui Filarmonicii îşi semnalează prezen­ţa la Şcoala medie nr. 22 „Gheorghe Lazăr". Incepînd de la ora 19:30, in cadrul ciclului „Muzica de-a lungul veacurilor" se va prezenta tema: „Muzica în Franţa, în secolele XVI— XVII—XVIII". Îşi dau concursul: E­­milia Petrescu, Nicolae Gafton, Mihail Rădulescu, Dumitru Pop, A. Capita­­novici, N. Rădulescu şi o formaţie a corului Filarmonicii sub bagheta diri­jorului D. D. Botez. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ: Azi la ora 8 în Bucu­rești temperatura aerului a fost de 13 grade. Timpul probabil­­de mîine. Vreme relativ călduroasă cu cer variabil. Vint slab pină la potrivit din secto­rul vestic. Temperatura aerului in scădere ușoară, minima va oscila in­tre 6 si 8 grade, iar maxima intre 18 si 20 grade. Scrisoarea adresată lui l­ Illant al U. N­. S. S. NEW YORK 8 (Agerpres). — Guvernul sovietic este gata sa sprijine orice măsuri destinate să pună capăt poli­ticii de discriminare rasială și de apartheid de reprezentantul permanent la C. H­. U. a guvernului R.S.A., se spune într-o scrisoare adresată lui U Thant de către N. T. Fedo­renko, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U. Guvernul sovietic va sprijini, de aseme­nea, măsurile menite să asigure îndepli­nirea rezoluţiei Adunării Generale O.N.U., care cere guvernului Verwoerd să închidă dosarul celor 11 luptători împotriva apart­heidului şi să elibereze pe cei arestaţi pe motiv că luptă împotriva politicii de apart­heid. Scrisoarea reprezentantului permanent al U.R.S.S. este răspunsul la scrisoarea din 23 octombrie a secretarului general al O.N.U., prin care U Thiant a cerut să fie informat în legătură cu măsurile ce se iau pentru aplicarea rezoluţiei sus menţionate a Adunării Generale. -----------------­ Un comunicat al serviciului pentru sănătatea publică din S.U.A. anunţă Reducerea căderilor radioactive WASHINGTON 8 (Agerpres). — Referindu-se la un comunicat al Serviciu­lui pentru sănătatea publică din S.U.A., agenţia United Press International anunţă că efectele interzicerii exploziilor nucleare în atmosferă au început să se arate în reducerea căderilor radioactive. Un pur­tător de cuvînt al Serviciului pentru să­nătatea publică a menţionat că în luna au­gust media zilnică de căderi de stronţiu 30 în S.U.A. era de 28 picocuries (un picocurie reprezintă o milionime din emanaţia de ra­diaţie­­ a unui gram­ de radium). Aceasta reprezintă o scădere cu 3 picocuries faţă de linia iulie şi cu 4 faţă de luna iunie. Pur­tătorul de cuvînt a declarat că se aşteaptă ca radioactivitatea să continue să scadă. O. S. T. A. în noiembrie Considerind probabil oarecum co­pleşitoare avalanşa de muzică uşoară din vară, O.S.T.A. şi-a re­vizuit părerile. Şi şi-a mai schimbat criteriile de selecţionare a artiştilor de peste hotare, gindindu-se la gusturile variate ale publicului bucureştean. In luna octombrie ne-a oferit o paletă mai bogată de manifestări muzicale, şi repetă ace­laşi lucru in luna noiembrie. 3 cîntăreţi de operă...­­ Vor apărea succesiv în diferite specta­cole pe scena Teatrului de operă şi balet al R.P.R. Primul va fi tenorul NODAR AN­­GULADZE din U.R.S.S. Vom putea aprecia talentul său în spectacolul cu ,,Trubadu­­rul", programat la 9 noiembrie, cînd va interpreta rolul lui Manrico. Intre 24 no­iembrie — 1 decembrie, va întreprinde un turneu în ţara noastră tenorul TONY PONCET de la Opera Mare din Paris. In palmaresul său, cîntăreţul deţine titlul de ciştigator al concursului desfăşurat pentru tenori în Franţa (1957), şi apare frecvent pe scena primului teatru liric parizian. In Bucureşti, Tony Poncet va cînta în ,,Aida" şi „Carmen". Soprana MARIA TAUBEROVA, solistă a Operei din Praga şi cunoscută publicului bucureştean din turneele ante­rioare, revine în ţara noastră, începînd de la 30 noiembrie. In Bucureşti, va apărea pe scena Teatrului de operă şi balet în rolul Rozinei din „Bărbierul din Sevilla". Băieţul italian revine în ţara noastră de la 29 noiembrie. In concertele programate în ţară şi în Bucureşti, acompaniat de an­samblul său, va prezenta publicului un program complet reînnoit. Solişti în concerte simfonice Pentru iubitorii concertelor simfonice, ca­lendarul O.S.T.A. prezintă două pianiste. Prima este YAEKO YAMANE (Japonia), care va întreprinde un turneu în ţara noastră între 8—15 noiembrie. Fiică a criticului mu­zical japonez Yamane Ginţi, a făcut studii­le de specialitate la Conservatorul din Paris, fiind distinsă cu premiul . Tot pre­miul I i s-a decernat în anul 1958, în ca­drul unui concurs pentru pianişti, desfăşu­rat la Barcelona. Cea de-a doua pianistă este MARIA CHEROGEORGE din Grecia. In turneul pe care îl va întreprinde în ţara noastră între 9—17 noiembrie, va fi şi so­lista unui concert public în Bucureşti, la fel ca Yaeko Yamane. Formaţii de muzică de cameră CVARTETUL „BEETHOVEN" (U.R.S.S.). Este o formaţie care a împlinit 40 de ani de cînd a fost înfiinţată de 4 tineri studenţi : Dmitri Ţiganov, Vasili Sîrînski, Vadim Borisovsloi şi Serghei Şirînski. în acest timp, formaţia a dat peste 2.000 de concerte, fiind distinsă şi cu titlul de „Colectiv artistic emerit al R.S.F.S.R." Iar cei patru muzicieni deţin tit­lul de maeştri emeriţi ai artei din R.S.F.S.R. La 19 noiembrie, cei 4 artişti vor fi prezenţi pe podiumul Sălii mici a Pa­latului R. P. R. FOR­MAŢIA DE MUZICA DE CAMERA „PAIL­­LARD" (Franţa). Denu­mirea ei se trage de la numele conducăto­rului : Jean-Frangois Paillard. Cunoscut în lumea muzicală pari­ziană nu numai ca in­terpret, ci și ca mu­zicolog, Paillard a în­treprins cercetări asi­due în numeroase bi­blioteci mari din Eu­ropa, descoperind lu­crări de muzică cla­sică franceză pe care le-a inclus în reper­toriul formaţiei, ală­turi de alte lucrări ale creatorilor con­temporani. Un turneu în ţara noastră între 17—30 noiembrie, for­maţia „Paillard" va concerta şi în Bucu­reşti. Cvartetul Beethoven ...şi 2 cîntăreţi de muzică uşoară Este vorba, în primul rînd de Yolande Gigliotti, pe numele ei artistic DALIDA. Am văzut-o recent într-un jurnal de actua­lităţi cinematografice, şi am ascultat-o de multe ori prin intermediul discului. De la 22 noiembrie, Dalida va fi în Capitală pen­tru mai multe concerte. Nu singură, ci în­soţită de formaţia ,,The four Dreamers* („Visătorii"). Sînt trei chitarişti şi un ba­terist, conduşi de Guy Motta. Un cîntâreţ şi mai cunoscut pentru noi este, desigur, MARINO MARINI: l-am ascul­tat şi l-am văzut chiar in Bucureşti. Din­ DALIDA • La sediul U.C.F.S. a avut loc o şedinţă festivă în cadrul căreia tova­răşul Aurel Duma, preşedintele U.C.F.S., a înmînat titlul de maestru emerit al sportului şi maestru al sportului unora dintre jucătorii de volei compo­nenţi ai reprezentativei R.P.R. — campioană europeana. Jucătorii AUREL DRAGAN, GHEORGHE FIERARU, MIHAI GRIGORO­­VICI, EDUARD DERZEI şi DAVILA PLOCON au primit titlul de maestru emerit al sportului, iar jucătorii Iuliu Szocs, Mihai Coste şi Wilhelm Schrei­ber au primit titlul de maestru al sportului. Căpitanul reprezentativei R.P.R., Horaţiu Nicolau, deţine titlul de maestru emerit al sportului dinaintea recentelor campionate europene. • La Glasgow s-a disputat meciul amical de fotbal Scoţia —* Norvegia. Scoţienii au câştigat cu 6—1 (2—0).

Next