Informatia Bucureştiului, septembrie 1965 (Anul 13, nr. 3752-3777)
1965-09-16 / nr. 3765
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIII—Nr. 3765 4 PAGINI—25 BANI Joi 16 sept. 1965 Pierderi de producţie prin... derogări Este cunoscut faptul că în întreprinderi se foloseşte, atunci cînd interesele producţiei o cer, o serie de derogări, care, în limbajul obişnuit al fiecărei uzine înseamnă înlocuirea unui material cu un altul de o altă calitate, abaterea de la diferite dimensiuni prevăzute în desen etc. Zilele trecute am vizitat una din întreprinderile bucureştene — Uzinele „Vulcan“ — interesîndu-ne tocmai de această problemă, de felul cum şi cînd sunt folosite derogările şi ce influenţă au ele asupra preţului de cost. Răsfoind o serie de dosare cu fişele de derogări, acordate secţiilor şi atelierelor, am constatat că numărul acestora este destul de mare, că cuvîntul „derogări“ are aici o largă circulaţie şi că s-a ajuns să se dea derogări la... derogări. Statistic, lucrurile se prezintă cam în felul următor: de la începutul anului, deci în opt luni de zile, inginerul şef de concepţie, proiectanţii, tehnologii şi reprezentanţii serviciului de aprovizionare au semnat nu mai puţin de 3 836 de fişe de derogări; cantitatea de metal consumată în plus de uzină, peste sarcinile prevăzute în plan, este de zeci de tone de metal, se acordă în fiecare zi circa 15 derogări iar pentru aprobarea lor, zilnic se pierd numeroase ore. La rîndul lor, fiecare din aceste cifre înseamnă, în ultimă analiză, cheltuieli de producţie în plus. Numai în luna iulie a.c. pentru procurarea unei cantităţi de metal s-au cheltuit 120 000 lei. întrebarea care se naşte în mod firesc, analizînd această situaţie, este: poate fi redus numărul derogărilor ? Răspunsul colectivului de aici este afirmativ. O primă dovadă o constituie însuşi faptul că în luna august numărul derogărilor a fost redus faţă de luna iunie cu aproape 200. Deci atunci cînd există mai multă exigenţă şi simţ de răspundere din partea tuturor acelora care semnează fişele de derogări, se poate face mai puţină risipă de materie primă, de manoperă. Lăsăm la o parte cauzele obiective care, într-adevăr, există aici. Vom consemna doar unele lucruri care după părerea noastră, ar putea duce la reducerea numărului de derogări. Să ne oprim puţin asupra activităţii serviciului de aprovizionare. Aici lucrează un colectiv a cărui preocupare de fiecare zi (Continuare in pag. a III-a) Petre Toacă PLANUL PE 1966 IN DEZBATERE Exigenţă sporită in acţiunea de deservire a populaţiei Recent a avut loc o şedinţă de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1966 la nivelul Uniunii cooperativelor meşteşugăreşti din oraşul Bucureşti. Numeroşi participanţi la discuţii au vorbit despre aspecte deosebit de importante în legătură cu asigurarea unei deserviri cît mai corespunzătoare a populaţiei cu diferite servicii şi prestaţii. În acest an cooperaţia meşteşugărească bucureşteană a obţinut unele realizări importante în acţiunea de lărgire a serviciilor şi de îmbunătăţire a calităţii deservirii cetăţenilor. Dar, ţinînd seama şi de faptul că în anul 1966 colectivelor de cooperatori le revin sarcini de plan sporite, sînt necesare o serie de măsuri care să asigure pe toate fronturile deservirii o cît mai bună activitate, în cuvîntul lor numeroşi participanţi au subliniat nevoia de a exista mai mult interes în acţiunea de ridicare a calificării cooperatorilor, în acest an au intrat în producţie numeroşi tineri. Randamentul acestora însă nu dă rezultate satisfăcătoare. Cauza ? Dezinteres pentru sprijinirea lor la locul de muncă, manifestat din partea unor meşteri şi conducători de cooperative — mai ales in ramurile confecţii şi încălţăminte. Calitatea prestărilor şi serviciilor nu este nici ea la nivelul cerinţelor. Unele conduceri de cooperative nu iau măsuri corespunzătoare împotriva unor cooperatori care muncesc nu pentru satisfacerea în cit mai bune condiţii a intereselor clienţilor, ci interesaţi numai pentru propriul lor buzunar. Mai există încă destule cazuri de amînări repetate ale lucrărilor solicitate de cetăţeni, precum şi lucrări de calitate necorespunzătoare la confecţii, încălţăminte, reparaţii de obiecte casnice etc. Pentru ca activitatea cooperativelor bucureştene să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei, UCECOM — după cum au subliniat numeroşi participanţi la discuţii — trebuie să acorde mai mult sprijin UCMR-ului şi în privinţa obţinerii unor utilaje necesare producţiei, precum şi a unor mijloace de transporturi auto, în anii care urmează, UCECOM a prevăzut pentru cooperaţia meşteşugărească bucureşteană importante lucrări de investiţii — circa 60 de milioane lei. Se vor construi o casă de mode, cîteva noi complexe de deservire, ateliere pentru articole de artizanat, blănărie, covoare, de reparaţii frigidere şi de reparaţii electrotehnice etc. In acest scop UCMR trebuie să acorde grijă deosebită studiilor, proiectelor de amplasamente etc., astfel ca lucrările la noile construcţii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. P. Dinescu La unitatea nr. 12 a cooperativei „Muncă şi artă“ se realizează un nou model de confecţii pentru femei Cărămizi peste plan pentru 400 de apartamente La întreprinderea de materiale de construcţii „7 Noiembrie“ în primele opt luni ale anului planul producţiei globale a fost depăşit cu 8,56 la sută, iar cel al producţiei marfă, cu 7,33 la sută, în această perioadă peste sarcinile prevăzute au z is, realizate ,in vidopucaţi de placaj, simplu şi glazurat şi 6 694 000 cărămizi din care se pot construi circa 400 de apartamente. Realizările de pînă acum se datoresc aplicării cu consecvenţă a unor măsuri tehnico-organizatorice. Dintre acestea, pentru eficienţa lor economică, se cuvin amintite următoarele măsuri: mecanizarea, în proporţie de 70 la sută, a procesului de fabricaţie a plăcilor de teracotă extinderea producţiei de placaje ceramice, cu pereţi de 0,15 mm etc. Vasile Dumitru Cercuri la Palatul pionierilor Toate meseriile sunt frumoase... Palatul pionierilor, prin activitatea variată pe care o desfăşoară, ajută şcoala şi organizaţia de pionieri in educarea comunistă a pionierilor şi şcolarilor In cele 800 grupe de cercuri şi la numeroase acţiuni de masă organizate de secţiile Palatului, pionierii şi şcolarii pot să-şi petreacă timpul Uber în mod plăcut şi folositor, să-şi îmbogăţească cunoştinţele dobindite la şcoală, să-şi dezvolte aptitudinile şi să-şi consolideze deprinderile practice. Tă palat se organizează periodic, convorbiri şi întâlniri cu fruntaşi în întrecere, cu activişti de partid şi de stat, cu oameni de ştiinţă, artă, şi cultură, carnavaluri şi serbări pioniereşti, focuri de tabără, vizite, excursii, drumeţii, concursuri şi competiţii sportive etc. Dar să facem un popas în secţiile palatului. Iată-ne la secţia ştiinţă şi tehnică. Cercurile de aici — micii chimişti, micii fizicieni şi matematicieni, de radio, electrotehnică, telecomunicaţii, navomodele şi aeromodele şi altele — atrag numeroşi elevi. Pasionaţii experienţelor chimice sau fizice, cei care încearcă să dezlege tainele matematicii, se îndreaptă desigur, spre cercurile respective. Mulţi pionieri frecventează cercurile de nave şi aeromodele. Şi, fiecare doreşte, atunci cînd ia contact pentru prima oară cu micile siluete de zbor sau plutitoare, să creeze el însuşi planoare, avioane, bărci sau cargouri... în miniatură.. Secţia micilor naturalişti înmănunchează laolaltă cinci cercuri: cultivatori de cereale, pomi fructiferi şi viţă de vie, crescători de animale, cultivatori de legume şi flori, crescători de albine şi viermi de mătase. Aici şcolarii învaţă nenumărate lucruri interesante şi utile din domeniul agriculturii, au prilejul să viziteze cooperative agricole de producţie, S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri, să se intîlnească cu fruntaşi ai recoltelor bogate etc. Secţia artistică a palatului cuprinde ansambluri şi cercuri de cor, acordeon, muzicuţe, balet, dansuri populare româneşti, teatru, instrumente populare, vioară, pian, desen şi pictură, artă decorativă, grafică, sculptură, tobe şi trompete. Aşadar, nu le rămîne elevilor decit de ales şi, desigur, de verificat spre ce se simt atraşi cel mai mult. La Palatul pionierilor există şi numeroase cercuri sportive. Această secţie este una din cele mai solicitate. Pentru că aproape toţi tinerii elevi se şi văd mari fotbalişti, înotători ori şahişti. De asemenea, se organizează o bogată activitate educativă cu pionierii şi şcolarii, în vederea cunoaşterii drumului glorios de luptă al P.C.R., a frumuseţilor şi bogăţiilor patriei. ...Aşadar, la Palatul pionierilor există numeroase mijloace prin care sunt călăuzite cu răbdare şi atenţie deprinderile elevilor, prin care este ilustrată pe concret frumuseţea fiecărei meserii. Pentru că, fără îndoială, toate meseriile sunt frumoase. Cercurile de la palat pot fi frecventate însă numai de către pionierii şi şcolarii buni la învăţătură, disciplinaţi. înscrierile se fac intre 21 septembrie şi 3 octombrie, iar activitatea se va desfăşura astfel: pentru clasele V—VIII — dimineaţa intre orele 9—11, pentru clasele III—IV — după-amiază între orele 15—17. Ileana Barbu ANCHETA NOASTRA în prag de toamna pe străzile oraşului O plimbare în prag de toamnă, pe străzile şi bulevardele Capitalei, în primele ore ale dimineţii. Observi lesne un plăcut atribut al arterelor, al pieţelor: curăţenia. El este rezultatul activităţii depuse de lucrătorii Întreprinderii de salubritate Bucureşti în timpul nopţii. Pe măsură ce oreletrec, pe alocuri, înfăţişarea oraşului se schimbă... Hîrtii şi alte resturi vin să ştirbească din aspectul frumos al străzilor. Care sunt sursele de murdărire a oraşului ? De ce nu sunt ele înlăturate d in preajma şantierelor de drumuri de numeroase artere de circulaţie, sunt în plină desfăşurare lucrări edilitare. Constructorii au grijă, de obicei, ca lucrările şantierelor să nu împiedice circulaţia vehiculelor şi pietonilor, ca aceste lucrări să nu constituie surse de murdărire a oraşului. In acest sens pot fi amintite măsurile luate pe unele şantiere. (Continuare In pag a tll-a) Gh. Niculiţă La dispoziţia I.S.B. se află şi mijloace moderne de lucru VIZITA IN R. P. BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SOFIA 15 (Agerpres). — trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna, în drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductor. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale, a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc tradiţionala pline şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care a trecut în drumul spre Plevna, în oraşul Lukovit o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei, în centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste. In încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunismului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă in valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în Cinstea Partidului Co Miting la Plevna munist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, In imediata vecinătatea Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie militară prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste România şi al Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi conducătorii de partid şi de stat bulgari (Continuare în pag. a IV-a) • Colocviu internaţional de fonetică Intre 20 şi 25 septembrie va avea loc la Bucureşti un colocviu internaţional de fonetică, cu tema „Formă şi substanţă“ (în fonologie şi fonetică), organizat de Academia RepubliciiSocialiste România şi de Ministerul Invăţămîntului, sub egida Asociaţiei internaţionale de ştiinţe fonetice. Preşedintele Comitetului de organizare a colocviului este acad. Al. Rosetti, directorul Centrului de cercetări fonetice şi dialectale al Academiei Republicii Socialiste România. Tema colocviului, reprezentînd o problemă de actualitate în specialitate, va prilejui prezentarea a peste 30 de comunicări. La lucrări vor lua parte numeroşi foneticieni din ţară şi de peste hotare. Pînă în prezent şi-a anunţat participarea un număr de 22 de specialişti din 14 ţări. • Orele de intrare in Grădina zoologică Incepînd de astăzi, orele de intrare în Grădina zoologică sunt: 9—18. Grădina este închisă lunea. Un nou complex comercial Cu clteva zile In urmă, în microraionul nr. 8 din Drumul Taberei un colectiv al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 3 a început lucrările la complexul comercial nr. 11. Clădirea, ce va însuma o suprafaţă de mai multe mii de metri pătraţi, va avea la subsol un garaj, iar la nivelurile superioare o gamă variată de magazine şi de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Amintim câteva dintre ele : „Alimentara“ cu autoservire, legume-fructe, pline, restaurant, cofetărie, frizerie-coafură, ateliere pentru încălţăminte, confecţii, ochelari etc. Complexul comercial nr. 11, care în momentul de faţă se găseşte in faza executării lucrărilor de fundaţie, urmează a fi terminal şi dat în folosinţă în cursul anului viitor. • AZI, IN LIBRARII în Editura pentru literatură a apărut nr. 300 din colecţia „Biblioteca pentru toţi". E vorba de romanul „Bei Ami" de Maupassant. în aceeaşi editură a văzut lumina tiparului o nouă ediţie a monografiei „Viaţa lui Vasile Alecsandri" de G. C. Nicolescu, în Editura ştiinţifică au ieşit de sub tipar „Helenicele“ de Xenofon, ca şi o ediţie liliput a „Dicţionarului român-englez", cuprinzînd circa 15 000 de cuvinte. Romanul „între două oglinzi", de Letiţia Papu, a apărut în Editura tineretului împreună cu o nouă ediţie din „Ţiganiada" de Ion Budai-Deleanu. „Romanul unei adolescente" de Dieter Noll, e publicat de Editura pentru literatura universală, la magazinul „Muzica“ „Autumnală“ Foto : D. LAZARESCU Filmele lunii octombrie Spectatorii bucureşteni vor putea vedea în octombrie, filmul românesc „Cartierul veseliei”, distins în acest an la Mamaia cu premiul de regie. Realizarea regizorului Manole Marcus, după un scenariu de Ioan Grigorescu, filmul constituie o secţiune In lumea plină de antagonisme a Bucureştiului din ajunul ultimului război mondial. Alături de Tanti Cocea, Toma Caragiu, Ilarion Ciobanu, Olgia Tudorache, Ion Besoiu şi alţi actori cunoscuţi de pe scena şi ecranul românesc, filmul prilejuieşte şi debutul tinerilor Maria Clara Sebök, Viorica Farkaş şi Adrian Moraru. Doi tineri cineaşti care activează în studiourile sovietice, Kamil Iarmatov şi Leonid Lemanis vor fi prezenţi luna viitoare pe afişul cinematografic bucureştean. Primul a realizat, pe platourile studioului „Uzbekfilm“, producţia coloră în cinemascop „Furtună deasupra Asiei“, o evocare a anilor de luptă şi victorii de după Octombrie 1917, în Uzbekistan. Cu „Căpitanul Zero“, regizorul leton L. Lemanis ne transportă în mijlocul echipajului de pe un trauler care navighează în Baltica. Rolul titular a fost încredinţat actorului Eduard Pavuls, cunoscut din filme ca ,,Frunze roşii“, ,,îmblînzitorii de biciclete“ etc. O temă de actualitate abordează regizorul maghiar Frygies Ban, în filmul „Păcat de benzină” care în patru povestiri, expune diferitele surprize neplăcute pe care vehiculul le poate provoca automobilistului. Tema rezistenţei împotriva fascismului va fi reluată din nou în „Pină la oraş nu e departe“, o nouă producţie a studiourilor din Sofia, realizată de Ghenciu Ghencev. Cineaştii din R.D.G. vor fi prezenţi pe ecranele noastre printr-o ecranizare a romanului lui Stendhal „Vanina Vanini“ cu Aneknterin Bürger, protagonista filmelor „Dragoste de septembrie“, „Cinci zile şi cinci nopţi“, „Drumuri despărţite« etc., în rolul titular. Şi acum o veste pentru admiratorii lui Jean Marais : popularul actor va putea fi revăzut curînd în filmul „Onorabilul Stanislas, agent secret“, dar nu într-un rol de capă şi spadă, atît de obişnuit veşnic tînărului interpret, ci într-un film poliţist contemporan. In alte roluri Genevieve Page şi Noel Roquevert. O apariţie neobişnuită va fi filmul „Judex“. Regizorul Georges Franju a reluat cu acest film contemporan un subiect realizat în vremea filmului mut de către celebrul clasic al filmului francez Louis Feuillade. Patina naiv-sentimentală a filmului, pe care i-o dă nu numai subiectul ci și reluarea unor elemente de limbaj ale cinematografului mut îi dă un farmec cu totul inedit. Pe Sîmbătă, de la ora 18,30 la magazinul „Muzica“ se va pune în vînzare discul ECD-1086 ce cuprinde arii din operele „Bărbierul din Sevilla", „Boema", „Lucia di Lammermoor", „Madame Butterfly“ și „Mireasa vîndută" interpretate de artista emerită Lia Hubic, solistă a Operei române din Cluj. Cu această ocazie, artista va da autografe pe discurile ei. Leslie Caron, fermecătoarea actriță Intîlnită în „Lili“, o vom putea revedea luna viitoare, în filmul regizorului britanic Bryan Forbes : „Cameră în formă de L”. In încheiere, să mai anunţăm şi o ecranizare după Tennesse Williams, datorată regizorului american Richard Brocks , „Dulcea pasăre a tinereţii“. In rolurile principale Paul Newman şi Geraldine Page. Imagine din filmul „Cartierul veseliei" Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă cu cer variabil, mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 12—14 grade iar maxima între 25—27 grade. Pentru 18, 19 și 20 septembrie : Vremea se menține frumoasă cu cerul mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. DESPRE SUCCESELE ESTRADEI BUCUREŞTENE LA PARIS Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice organizează, pentru cursanţii ce s-au înscris la noul an de învăţămînt al Universităţii populare Bucureşti, un simpozion intitulat „Confruntare cu publicul francez — Teatru, satiric,muzical „C. Tănase" la Paris". Iar cuvîntul : Nicolae Dinescu, directorul teatrului, scriitorul Toma George Maiorescu, artiştii Stela Popescu şi Mircea Crişan. Urmează spectacolul prezentat la Paris de colectivul acestui teatru. Reprezentaţia are loc la Sala Paiața,lui, duminică la ora 10 30. • Vitrine „Yasile Alccsiinüri“ Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri, Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti a amenajat două vitrine speciale care cuprind documente din arhiva muzeului. Printre acestea se numără originalul comediei intr-un act „Millo director“, precum şi cîteva exemplare din corespondenţa poetului , scrisori semnate de Tourtoulon (preşedintele juriului care a premiat la Montpellier poezia lui Alecsandri „Ginta latină“), de compozitorul C. Gounod, scriitorul Francois Coppée, de la poetul Fr. Mistral şi alţii. Se poate vedea şi fotografia casei lui Titu Maiorescu, unde se ţinea cenaclul literar al . ultimii. Ultimele știri sportive • Internazionale Milano a ciştigat pentru a doua oară consecutiv „Cupa intercontinentală" la fotbal, terminînd la egalitate, 0-0, meciul-retur cu Independiente, disputat aseară la Buenos Aires, în fața a 90 000 de spectatori. • La Bruxelles, în meci retur pentru C.C.E. la fotbal: Anderlecht _ Fenerbahce Istanbul 5—1. La Madrid, în „Cupa cupelor" : Atletico Madrid — Dinamo Zagreb 4—0 (2—0). • Turneul internaţional de şah de la Soci s-a încheiat. Pe primul loc la egalitate de puncte (10'/2), s-au clasat Spasski şi Unzicker.