Informatia Bucureştiului, septembrie 1965 (Anul 13, nr. 3752-3777)

1965-09-16 / nr. 3765

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIII—Nr. 3765 4 PAGINI—25 BANI Joi 16 sept. 1965 Pierderi de producţie prin... derogări Este cunoscut faptul că în în­treprinderi se foloseşte, atunci cînd interesele producţiei o cer, o serie de derogări, care, în lim­bajul obişnuit al fiecărei uzine înseamnă înlocuirea unui mate­rial cu un altul de o altă cali­tate, abaterea de la diferite di­mensiuni prevăzute în desen etc. Zilele trecute am vizitat una din întreprinderile bucureştene — U­­zinele „Vulcan“ — interesîndu-ne tocmai de această problemă, de felul cum şi cînd sunt folosite derogările şi ce influenţă au ele asupra preţului de cost. Răsfoind o serie de dosare cu fişele de derogări, acordate sec­ţiilor şi atelierelor, am constatat că numărul acestora este destul de mare, că cuvîntul „derogări“ are aici o largă circulaţie şi că s-a ajuns să se dea derogări la... derogări. Statistic, lucrurile se prezintă cam în felul următor: de la începutul anului, deci în opt luni de zile, inginerul şef de concepţie, proiectanţii, tehno­logii şi reprezentanţii serviciului de aprovizionare au semnat nu mai puţin de 3 836 de fişe de derogări; cantitatea de metal consumată în plus de uzină, peste sarcinile prevăzute în plan, este de zeci de tone de metal, se a­­cordă în fiecare zi circa 15 de­rogări iar pentru aprobarea lor, zil­nic se pierd numeroase ore. La rîndul lor, fiecare din aceste ci­fre înseamnă, în ultimă analiză, cheltuieli de producţie în plus. Numai în luna iulie a.c. pentru procurarea unei cantităţi de metal s-au cheltuit 120 000 lei. întrebarea care se naşte în mod firesc, analizînd această si­tuaţie, este: poate fi redus nu­mărul derogărilor ? Răspunsul colectivului de aici este afirma­tiv. O primă dovadă o constituie însuşi faptul că în luna august numărul derogărilor a fost re­dus faţă de luna iunie cu aproa­pe 200. Deci atunci cînd există mai multă exigenţă şi simţ de răspundere din partea tuturor acelora care semnează fişele de derogări, se poate face mai pu­ţină risipă de materie primă, de manoperă. Lăsăm la o parte cauzele o­­biective care, într-adevăr, există aici. Vom consemna doar unele lucruri care după părerea noas­tră, ar putea duce la reduce­rea numărului de derogări. Să ne oprim puţin asupra ac­tivităţii serviciului de aprovizio­nare. Aici lucrează un colectiv a cărui preocupare de fiecare zi (Continuare in pag. a III-a) Petre Toacă PLANUL PE 1966­­ IN DEZBATERE Exigenţă sporită in acţiunea de deservire a populaţiei Recent a avut loc o şedinţă de dez­batere a cifrelor de plan pe anul 1966 la nivelul Uniunii cooperativelor meş­teşugăreşti din oraşul Bucureşti. Nu­meroşi participanţi la discuţii au vor­bit despre aspecte deosebit de im­portante în legătură cu asigurarea unei deserviri cît mai corespunză­toare a populaţiei cu diferite servicii şi prestaţii. În acest an cooperaţia meşteşugă­rească bucureşteană a obţinut unele realizări importante în acţiunea de lărgire a serviciilor şi de îmbunătă­ţire a calităţii deservirii cetăţenilor. Dar, ţinînd seama şi de faptul că în anul 1966 colectivelor de cooperatori le revin sarcini de plan sporite, sînt necesare o serie de măsuri care să asigure pe toate fronturile deservirii o cît mai bună activitate, în cuvîntul lor numeroşi partici­panţi au subliniat nevoia de a exista mai mult interes în acţiunea de ri­dicare a calificării cooperatorilor, în acest an au intrat în producţie nu­meroşi tineri. Randamentul acestora însă nu dă rezultate satisfăcătoare. Cauza ? Dezinteres pentru sprijini­rea lor la locul de muncă, manifestat din partea unor meşteri şi conducă­tori de cooperative — mai ales in ramurile confecţii şi încălţăminte. Calitatea prestărilor şi serviciilor nu este nici ea la nivelul cerinţelor. Unele conduceri de cooperative nu iau măsuri corespunzătoare împo­triva unor cooperatori care muncesc nu pentru satisfacerea în cit mai bune condiţii a intereselor clienţilor, ci interesaţi numai pentru propriul lor buzunar. Mai există încă destule cazuri de amînări repetate ale lucrări­lor solicitate de cetăţeni, precum şi lucrări de calitate necorespunzătoare la confecţii, încălţăminte, reparaţii de obiecte casnice etc. Pentru ca activitatea cooperative­lor bucureştene să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei, UCECOM — după cum au subliniat numeroşi par­ticipanţi la discuţii — trebuie să a­­corde mai mult sprijin UCMR-ului şi în privinţa obţinerii unor utilaje necesare producţiei, precum şi a unor mijloace de transporturi auto, în anii care urmează, UCECOM a prevăzut pentru cooperaţia meşteşu­gărească bucureşteană importante lu­crări de investiţii — circa 60 de mi­lioane lei. Se vor construi o casă de mode, cîteva noi complexe de deser­vire, ateliere pentru articole de arti­zanat, blănărie, covoare, de reparaţii frigidere şi de reparaţii electrotehnice etc. In acest scop UCMR trebuie să acorde grijă deosebită studiilor, pro­iectelor de amplasamente etc., astfel ca lucrările la noile construcţii să se desfăşoare în cele mai bune con­diţii. P. Dinescu La unitatea nr. 12 a cooperativei „Muncă şi artă“ se realizează un nou model de confecţii pentru femei Cărămizi peste plan pentru 400 de apartamente La întreprinderea de materiale de construcţii „7 Noiembrie“ în pri­mele opt luni ale anului planul producţiei globale a fost depăşit cu 8,56 la sută, iar cel al producţiei marfă, cu 7,33 la sută, în această perioadă peste sarcinile prevăzute au z i­s, realizate ,in­ vido­pucaţi de placaj, simplu şi glazurat şi 6 694 000 cărămizi din care se pot construi circa 400 de apartamente. Realizările de pînă acum se dato­­resc aplicării cu consecvenţă a unor măsuri tehnico-organizatorice. Din­tre acestea, pentru eficienţa lor economică, se cuvin amintite urmă­toarele măsuri: mecanizarea, în proporţie de 70 la sută, a procesului de fabricaţie a plăcilor de teracotă extinderea producţiei de placaje ce­ramice, cu pereţi de 0,15 mm etc. Vasile Dumitru Cercuri la Palatul pionierilor Toate meseriile sunt frumoase... Palatul pionierilor, prin activitatea variată pe care o des­făşoară, ajută şcoala şi organizaţia de pionieri in educarea comunistă a pionierilor şi şcolarilor In cele 800 grupe de cercuri şi la numeroase acţiuni de masă organizate de sec­ţiile Palatului, pionierii şi şcolarii pot să-şi petreacă tim­pul Uber în mod plăcut şi folositor, să-şi îmbogăţească cu­noştinţele dobindite la şcoală, să-şi dezvolte aptitudinile şi să-şi consolideze deprinderile practice. T­ă palat se organizează periodic, convorbiri şi întâlniri cu fruntaşi în întrecere, cu activişti de partid şi de stat, cu oameni de ştiinţă, artă, şi cultură, carnavaluri şi serbări pio­niereşti, focuri de tabără, vizite, excursii, drumeţii, con­cursuri şi competiţii sportive etc. Dar să facem un popas în secţiile palatului. Iată-ne la secţia ştiinţă şi tehnică. Cercurile de aici — micii chimişti, micii fizicieni şi matematicieni, de radio, e­­lectrotehnică, telecomunica­ţii, navomodele şi aeromo­­dele şi altele — atrag nume­roşi elevi. Pasionaţii expe­rienţelor chimice sau fizi­ce, cei care încearcă să dezlege tainele matemati­cii, se îndreaptă desigur, spre cercurile respective. Mulţi pionieri frecventea­ză cercurile de nave şi aeromodele. Şi, fiecare do­reşte, atunci cînd ia con­tact pentru prima oară cu micile siluete de zbor sau plutitoare, să creeze el însuşi planoare, avioane, bărci sau cargouri... în mi­niatură.. Secţia micilor naturalişti înmănunchează laolaltă cinci cercuri: cultivatori de cereale, pomi fructiferi şi viţă de vie, crescători de animale, cultivatori de le­gume şi flori, crescători de albine şi viermi de măta­se. Aici şcolarii învaţă nenumărate lucruri inte­resante şi utile din dome­niul agriculturii, au prile­jul să viziteze cooperative agricole de producţie, S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri, să se intîlnească cu fruntaşi ai recoltelor bogate etc. Secţia artistică a palatu­lui cuprinde ansambluri şi cercuri de cor, acordeon, muzicuţe, balet, dansuri populare româneşti, teatru, instrumente populare, vioa­ră, pian, desen şi pictură, artă decorativă, grafică, sculptură, tobe şi trompe­te. Aşadar, nu le rămîne e­­levilor decit de ales şi, desigur, de verificat spre ce se simt atraşi cel mai mult. La Palatul pionierilor e­­xistă şi numeroase cercuri sportive. Această secţie este una din cele mai solicitate. Pentru că aproape toţi ti­nerii elevi se şi văd mari fotbalişti, înotători ori şa­hişti. De asemenea, se organi­zează o bogată activitate educativă cu pionierii şi şcolarii, în vederea cunoaş­terii drumului glorios de luptă al P.C.R., a frumu­seţilor şi bogăţiilor patriei. ...Aşadar, la Palatul pio­nierilor există numeroase mijloace prin care sunt că­lăuzite cu răbdare şi aten­ţie deprinderile elevilor, prin care este ilustrată pe concret frumuseţea fiecărei meserii. Pentru că, fără îndoială, toate meseriile sunt frumoase. Cercurile de la palat pot fi frecventate însă numai de către pionierii şi şcolarii buni la în­văţătură, disciplinaţi. în­scrierile se fac intre 21 septembrie şi 3 oc­tombrie, iar activitatea se va desfăşura astfel: pentru clasele V—VIII — diminea­ţa intre orele 9—11, pentru clasele III—IV — după-a­­miază între orele 15—17. Ileana Barbu ANCHETA NOASTRA în prag de toamna pe străzile oraşului O plimbare în prag de toamnă, pe străzile şi bulevardele Capitalei, în primele ore ale dimineţii. Observi lesne un plăcut atribut al arterelor, al pieţelor: curăţenia. El este re­zultatul activităţii depuse de lucrătorii Între­prinderii de salubritate Bucureşti în timpul nopţii. Pe măsură ce orele­­trec, pe alocuri, înfăţişarea oraşului se schimbă... Hîrtii şi alte resturi vin să ştirbească din aspectul frumos al străzilor. Care sunt sursele de murdărire a oraşului ? De ce nu sunt ele înlăturate d­ in preajma şantierelor de drumuri de numeroase artere de circulaţie, sunt în plină desfăşurare lucrări edi­litare. Constructorii au grijă, de o­bicei, ca lucrările şantierelor să nu împiedice circulaţia vehiculelor şi pietonilor, ca aceste lucrări să nu constituie surse de murdărire a ora­şului. In acest sens pot fi amintite măsurile luate pe unele şantiere. (Continuare In pag a tll-a) Gh. Niculiţă La dispoziţia I.S.B. se află şi mijloace moderne de lucru VIZITA IN R. P. BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SOFIA 15 (Agerpres). — trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna, în drum spre oraşul Plevna, dele­gaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductor­. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroi­­cikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Ma­­tev, preşedintele sfatului popular re­gional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi mun­citori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale, a o­­ferit membrilor delegaţiei şi persoa­nelor care o însoţesc tradiţionala pli­ne şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia na­ţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, in­­teresîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună cali­tate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi membri ai delegaţiei au mulţu­mit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia ro­mână a făcut un scurt popas la gos­podăria agricolă cooperativă de mun­că din comuna Praveţ. Membrii co­operativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pio­nieri au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care a trecut în drumul spre Plevna, în oraşul Lukovit o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei, în centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Da­­kova, prim-secretar al comitetului o­­răşenesc de partid, a salutat pe oas­peţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adre­sate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de priete­nie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea so­cialismului, în înflorirea Bulgariei so­cialiste. In încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bul­garia. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunis­mului. Noi sîntem hotărîţi să dezvol­tăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noa­stre, pentru pacea în Balcani şi lu­mea întreagă. Pe tot traseul mii şi mii de oa­meni ai muncii, purtînd steguleţe tri­colore şi buchete de flori, au ovaţio­nat şi au salutat cu aplauze şi nesfîr­­şite urale delegaţia română. Se ve­deau lozinci în cinstea Partidului Co­munist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutin­deni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîm­­pinată de tov. Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regio­nal, Marko Markov, preşedintele or­ganizaţiei regionale a Frontului Pa­triei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea principală în pro­ducţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă in va­loare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. Locuitorii oraşului Plevna au fă­cut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzi­lor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în Cinstea Partidului Co­ Miting la Plevna munist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, In imediata vecinătate­­a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie militară pre­zintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compa­nia de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste România şi al Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi con­ducătorii de partid şi de stat bulgari (Continuare în pag. a IV-a) • Colocviu internaţional de fonetică Intre 20 şi 25 septembrie va avea loc la Bucureşti un colocviu inter­naţional de fonetică, cu tema „Formă şi substanţă“ (în fonologie şi foneti­că), organizat de Academia Republi­cii­­Socialiste România şi de Ministe­rul Invăţămîntului, sub egida Asocia­ţiei internaţionale de ştiinţe fonetice. Preşedintele Comitetului de organi­zare a colocviului este acad. Al. Rosetti, directorul Centrului de cer­cetări fonetice şi dialectale al Aca­demiei Republicii Socialiste România. Tema colocviului, reprezentînd o problemă de actualitate în specialita­te, va prilejui prezentarea a peste 30 de comunicări. La lucrări vor lua parte numeroşi foneticieni din ţară şi de peste hotare. Pînă în prezent şi-a anunţat participarea un număr de 22 de specialişti din 14 ţări. • Orele de intrare in Grădina zoologică Incepînd de astăzi, orele de intra­re în Grădina zoologică sunt: 9—18. Grădina este închisă lunea. Un nou complex comercial Cu clteva zile In urmă, în microraionu­l nr. 8 din Drumul Taberei un colec­tiv al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 3 a început lucrările la comple­xul comercial nr. 11. Clădirea, ce va însuma o suprafaţă de mai multe mii de metri pătraţi, va avea la subsol un garaj, iar la nivelurile superi­oare o gamă variată de magazine şi de unităţi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti. Amintim câteva din­tre ele : „Alimentara“ cu autoservire, legume-fructe, pline, restaurant, c­ofetă­­rie, frizerie-coafură, atelie­re pentru încălţăminte, confecţii, ochelari etc. Complexul comercial nr. 11, care în momentul de faţă se găseşte in faza executării lucrărilor de fun­daţie, urmează a fi termi­nal şi dat în folosinţă în cursul anului viitor. • AZI, IN LIBRARII în Editura pentru literatură a apărut nr. 300 din colecţia „Biblioteca pentru toţi". E vorba de romanul „Bei­ Ami" de Maupassant. în aceeaşi editură a văzut lumina tiparu­lui o nouă ediţie a monografiei „Viaţa lui Vasile Alecsan­­dri" de G. C. Nicolescu, în Editura ştiinţifică au ieşit de sub tipar „Helenicele“ de Xenofon, ca şi o ediţie liliput a „Dicţionarului român-englez", cu­­prinzînd circa 15 000 de cuvinte. Ro­manul „între două oglinzi", de Letiţia Papu, a apărut în Editura tineretului împreună cu o nouă ediţie din „Ţi­­ganiada" de Ion Budai-Deleanu. „Ro­manul unei adolescente" de Dieter Noll, e publicat de Editura pentru li­teratura universală, la magazinul „Muzica“ „Autumnală“ Foto : D. LAZARESCU Filmele lunii octombrie Spectatorii bucureşteni vor putea ve­dea în octombrie, filmul românesc „Cartierul veseliei”, distins în acest an la Mamaia cu premiul de regie. Reali­zare­a regizorului Manole Marcus, după un scenariu de Ioan Grigorescu, filmul constituie o secţiune In lumea plină de antagonisme a Bucureştiului din ajunul ultimului război mondial. Alături de Tanti Cocea, Toma Caragiu, Ilarion Cio­­banu, Olgia Tudorache, Ion Besoiu şi alţi actori cunoscuţi de pe scena şi ecranul românesc, filmul prilejuieşte şi debu­tul tinerilor Maria Clara Sebök, Viorica Farkaş şi Adrian Moraru. Doi tineri cineaşti care activează în studiourile sovietice, Kamil Iarmatov şi Leonid Lemanis vor fi prezenţi luna viitoare pe afişul cinematografic bucu­­reştean. Primul a realizat, pe platouri­le studioului „Uzbekfilm“, producţia co­loră în cinemascop „Furtună deasupra Asiei“, o evocare a anilor de luptă şi victorii de după Octombrie 1917, în Uz­bekistan. Cu „Căpitanul Zero“, regizo­rul leton L. Lemanis ne transportă în mijlocul echipajului de pe un trauler care navighează în Baltica. Rolul titu­lar a fost încredinţat actorului Eduard Pavuls, cunoscut din filme ca ,,Frunze roşii“, ,,îmblînzitorii de biciclete“ etc. O temă de actualitate abordează regi­zorul maghiar Frygies Ban, în­ filmul „Păcat de benzină” care în patru po­vestiri, expune diferitele surprize neplă­cute pe care vehiculul le poate provoca automobilistului. Tema rezistenţei împo­triva fascismului va fi reluată din nou în „Pină la oraş nu e departe“, o nouă producţie a studiourilor din Sofia, rea­lizată de Ghenciu Ghencev. Cineaştii din R.D.G. vor fi prezenţi pe ecranele noastre printr-o e­­cranizare a romanu­lui lui Stendhal „Vanina Vanini“ cu Aneknterin Bürger, protagonista filme­lor „Dragoste de septembrie“, „Cinci zile şi cinci nopţi“, „Drumuri despărţi­te« etc., în rolul ti­tular. Şi acum o veste pentru admiratorii lui Jean Marais : popularul actor va putea fi revăzut cu­­rînd în filmul „Ono­rabilul Stanislas, a­­gent secret“, dar nu într-un rol de capă şi spadă, atît de obişnuit veşnic tînărului­­ interpret, ci într-un film poli­ţist contemporan. In alte roluri Gene­vieve Page şi Noel Roquevert. O apa­riţie neobişnuită va fi filmul „Judex“. Regizoru­l Georges Franj­u a reluat cu a­­cest film contemporan un subiect realizat în vremea filmului mut de că­tre celebrul clasic al filmului francez Louis Feuillade. Patina­ naiv-sentimen­­tală a filmului, pe care i-o dă nu nu­mai subiectul ci și reluarea unor ele­mente de limbaj ale cinematografului mut îi dă un farmec cu totul inedit. Pe Sîmbătă, de la ora 18,30 la maga­zinul „Muzica“ se va pune în vînzare discul ECD-1086 ce cuprinde arii din operele „Bărbierul din Sevilla", „Boe­ma", „Lucia di Lammermoor", „Mada­me Butterfly“ și „Mireasa vîndută" interpretate de artista emerită Lia Hubic, solistă a Operei române din Cluj. Cu această ocazie, artista va da au­tografe pe discurile ei. Leslie Caron, fermecătoarea actriță In­­tîlnită în „Lili“, o vom putea revedea luna viitoare, în filmul regizorului bri­tanic Bryan Forbes : „Cameră în formă de L”. In încheiere, să mai anunţăm şi o ecranizare după Tennesse Williams, da­torată regizorului american Richard Brocks , „Dulcea pasăre a tinereţii“. In rolurile principale Paul Newman şi Ge­raldine Page. Imagine din filmul „Cartierul veseliei" Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 gra­­de. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă cu cer variabil, mai mult se­nin. Vînt slab pînă la potrivit din sec­torul nord-estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 12—14 grade iar maxima între 25—27 grade. Pentru 18, 19 și 20 septembrie : Vre­mea se menține frumoasă cu cerul mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. DESPRE SUCCESELE ESTRADEI BUCUREŞTENE LA PARIS Consiliul pentru răspîndirea cunoştin­ţelor cultural-ştiinţifice organizează, pen­tru cursanţii ce s-au înscris la noul an de învăţămînt al Universităţii populare Bucureşti, un simpozion intitulat „Con­fruntare cu publicul francez — Teatru, satiric,muzical „C. Tănase" la Paris". Iar cuvîntul : Nicolae Dinescu, directorul teatrului, scriitorul Tom­a George Ma­­iorescu, artiştii Stela Popescu şi Mircea Crişan. Urmează spectacolul prezentat la Paris de colectivul acestui teatru. Reprezentaţia are loc la Sala Paiața,­lui, duminică la ora 10 30. • Vitrine „Yasile Alccsiinüri“ Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri, Mu­zeul de istorie a oraşului Bucureşti a amenajat două vitrine speciale care cuprind documente din arhiva mu­zeului. Printre acestea se numără ori­ginalul comediei intr-un act „Millo direc­tor“, precum şi cîteva exemplare din co­respondenţa poetului , scrisori semnate de Tourtoulon (preşedintele juriului care a premiat la Montpellier poezia lui Alec­sandri „Ginta latină“), de compozitorul C. Gounod, scriitorul Francois Coppée, de la poetul Fr. Mistral şi alţii. Se poate vedea şi fotografia casei lui Titu Maio­­rescu, unde se ţinea cenaclul literar al .­ ultimii. Ultimele știri sportive • Internazionale Milano a ciştigat pentru a doua oară consecutiv „Cupa intercontinentală" la fotbal, terminînd la egalitate, 0-0, meciul-retur cu Independiente, disputat aseară la Buenos Aires, în fața a 90 000 de spectatori. • La Bruxelles, în meci retur pentru C.C.E. la fotbal: Anderlecht _ Fenerbahce Istanbul 5—1. La Madrid, în „Cupa cupelor" : Atletico Madrid — Dinamo Zagreb 4—0 (2—0). • Turneul internaţional de şah de la Soci s-a încheiat. Pe primul loc la egalitate de puncte (10'/2), s-au clasat Spasski şi Unzicker.

Next