Informatia Bucureştiului, februarie 1966 (Anul 14, nr. 3882-3905)
1966-02-14 / nr. 3893
7 ■" HA ... . "- - -.. mai LA LA LUNA „ILECTRONICI • Pe banda de montaj radioreceptorul „Mamaia“ Zilele trecute, la Uzina „Electronica" a intrat în fabricaţia de serie noul radioreceptor cu tranzistori (portabil) „Mamaia". Aparatul are patru lungimi de undă și este echipat cu zece tranzistori şi 7 diode, cu antenă telescopică rabatabilă, comutator cu patru clape şi o antenă interioară. Datorită acestui fapt, radioreceptorul „Mamaia" asigură o audiţie foarte bună (emisiunile pot fi ascultate şi la cască). De subliniat că acesta este cel de-al şaptelea tip de radioreceptor cu tranzistori produs în ultimii ani de colectivul de muncă al Uzinei „Electronica". Gh. Duțu tehnician la Uzina „Electronica“ • Excursiile săptămînii In zilele de 12 şi 13 februarie, aproape 2000 de turişti au participat la excursiile organizate de O.N.T. „Carpaţi" cu trenul şi cu autocarele. La sfîrşitul acestei săptămîni bucureştenii pot pleca cu trenul şi cu autocarele, pentru o zi şi o zi şi jumătate la Predeal (cazarea la hotelul Carmen) și în masivele Bucegi și Gîrbova (cazarea în cabane). • Intilnire cu realizatorii filmului „calea Tiberiei sau cheia fisurilor Astăzi, la ora 18, cinematograful „Excelsior" găzduieşte o întîlnire a spectatorilor cu realizatori şi interpreţi ai filmului „Calea Victoriei sau cheia visurilor“. Participă : regizorul Marius Teodorescu, operatorul Gheorghe Cristea şi actorii Geo Barton, Mircea Şeptilici, Iurie Darie, Mihai Constantinescu, Paul Sava, Luminiţa Iacobescu şi Mitzura Arghezi. • La Studioul artistului amator Criticul de artă Petru Comarnescu va vorbi, mîine la ora 19, la Casa creaţiei populare a Capitalei, despre participarea artiştilor plastici amatori din Capitală, la cea de-a IV-a Bienală de artă plastică. Cu această ocazie vor fi expuse, în sala de conferinţe, o parte dintre lucrările selecţionate la expoziţia orăşenească şi republicană. • Sesiune ştiinţifică In sala de şedinţe a Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii (I.C.M.A.) — Bucureşti-Băneasa, bd. Agronomilor nr. 6 — au început azi lucrările sesiunii ştiinţifice anuale a Institutului de cercetări hortiviticole. Vor fi prezentate, printre altele, referatele : „Studiul sortimentului şi ameliorarea plantelor hortiviticole“, „îmbunătăţirea metodelor de producere a materialului săditor“, „Măsuri pentru ridicarea fertilităţii solurilor prin îngrăşăminte, irigaţii, amenajări“, „Metode agrotehnice pentru ridicarea producţiei de legume şi fructe“. Lucrările sesiunii vor continua şi în zilele de 15 şi 16 februarie. • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Rezultate înregistrate In preliminariile campionatului mondial de handbal: la Reykjawik, Islanda — Polonia 23—21 ; la Bordeaux, Franţa — Spania 22—12. • Proba de sabie din cadrul competiţiei internaţionale de scrimă „Trofeul Martini", care se dispută la Bruxelles, a fost cîştigată de Bakony (Ungaria). • Intr-un meci amical de fotbal, desfăşurat la Lugano, formaţia F. C. Lugano a învins cu 2—0 (1—0) echipa budapestana Ferencváros. • La Banff (Canada) are loc un concurs internaţional de schi. Proba feminină de slalom uriaş a revenit sportivei Christ Haas (Austria). r PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMAŢIA ZIAR AL ComivnulUI ORĂŞtiMISC BLCKREŞTI AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIII —Nr. 3893 4 PAGINI 25 BANI Luni 14 februarie 1966 colectivul de muncă al secţiei a VI-a prelucrare tablă — a Uzinei „Semănătoarea“ — şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna ianuarie în proporţie de 104,06 la sută, obţinînd, în acelaşi timp, importante economii de materiale. Aceste realizări sunt rodul muncii avîntate a tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor secţiei şi au avut la bază preocuparea pentru mai buna organizare a muncii, pentru folosirea deplină a rezervelor interne şi aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice propuse cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1966. In vederea organizării ştiinţifice a producţiei în secţie, conducerea acesteia, cu sprijinul organizaţiei de bază de partid, a iniţiat încă de la sfîrşitul lunii decembrie o discuţie cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii. Cu acest prilej, avîndu-se în vedere sarcinile sporite de plan ce ne reveneau încă din prima lună a anului 1966, s-au stabilit măsuri organizatorice concrete, a căror aplicare să ducă la folosirea deplină a capacităţilor de producţie existente. S-a avut astfel în vedere aprovizionarea la timp a fiecărui loc de muncă cu materiale şi scule care să asigure o desfăşurare ritmică a procesului de producţie, evitarea strangulărilor (în special la atelierul de prese), eliminarea mişcării inutile a unor repere în fluxul de fabricaţie. S-a organizat lucrul pe trei schimburi la maşina de sudat prin puncte, la foarfecă combinată, la ferăstrăul cu avans orizontal, la maşinile de ascuţit şi rectificat etc. De asemenea, s-a făcut o riguroasă planificare a reperelor ce trebuiau executate în atelierul de prese, ținîndu-se seama de caracteristicile fiecărui utilaj. Această planificare a fost adusă la cunoştinţa fiecărui muncitor. , In plus au fost puse în funcţiune noi mijloace de transport şi manipulare — o macara de 3 tone, două grinzi rulante şi conteinere Ing. Florin Teodorescu dispecer şef al secţiei a VI-a prelucrări tablă de la Uzina „Semănătoarea“ de transport. Aplicînd soluţii tehnologice noi, in ceea ce priveşte executarea simultană pe un singur utilaj a mai multor operaţii succesive, în loc de a se efectua aceste operaţii pe mai multe utilaje, s-a asigurat o încărcare judicioasă a utilajelor existente, realizîndu-se totodată o creştere a productivităţii muncii la unele repere cu 85 la sută. Conducerea secţiei sprijinită de comitetul sindical de secţie şi organizaţia de tineret a desfăşurat o muncă intensă cu oamenii, pentru înţelegerea şi cunoaşterea deplină a sarcinilor de plan. In această acţiune un sprijin deosebit l-au dat comuniştii şi, în primul rînd, tovarăşii ing. Ilie Pîrvu, şeful secţiei, Tudor Pironea, Marin Cincă, Ion Tutunaru, Constantin Ispas, Dumitru Măciucă şi alţii. Acestea au fost numai cîteva dintre acţiunile care au contribuit la mai buna desfăşurare a muncii în secţia noastră, la depăşirea sarcinilor de plan în prima lună a anului. Trebuie însă arătat că, în activitatea noastră, s-au manifestat lipsuri şi am avut de întîmpinat şi unele greutăţi. Astfel, 20 la sută din materialele necesare realizării semănătorii de porumb în cuiburi pe 6 rînduri, în loc să fie asigurate în prima decadă a lunii ianuarie, au fost aduse în ultima decadă , la maşina D.F.S. pentru mai mult de 45 la sută din repere nu s-a făcut aprovizionarea cu materiale nici pînă în prezent, deşi fabricaţia acestui produs trebuia să se desfăşoare din plin încă din ianuarie. După părerea mea, chiar scoaterea materialului existent din depozitul uzinei se face uneori greoi, fiind necesare pentru unele poziţii fel de fel de aprobări, mai mult sau mai puţin justificate. Trebuie avut în vedere că astfel de situaţii dăunează ritmicităţii producţiei nu numai la noi în secţie ci şi în cadrul atelierului de montaj general al cărui colectiv este pus de multe ori în situaţia de a lucra în asalt. Conducerea uzinei ar fi bine să ia măsurile ce se impun pentru rezolvarea acestei situaţii. Printre altele ar fi necesară şi o mai bună organizare a activităţii depozitului de materiale. Ar trebui de asemenea să se acorde mai mare aatenţie serviciilor de concepţie analizîndu-se la nevoie chiar decadal felul cum aici sunt îndeplinite sarcinile. După părerea mea, aceste servicii nu se ocupă în suficientă măsură de pregătirea din timp a fabricaţiei. Imi bazez această afirmaţie pe faptul că lansarea în fabricaţie a produsului S.P.C. G s-a făcut cu 20 de zile întîrziere, iar a produsului D.F.S. cu aproape 45 de zile. Au fost, de asemenea, cazuri (în luna ianuarie şi în prima decadă a lunii februarie) cînd echiparea unor repere (înzestrarea cu S.D.V.-uri şi asigurarea documentaţiei) s-a făcut paralel cu exe- La Uzina „Semănătoarea" Posibilitâţi pentru mai buna organizare a producţiei SUCCESE IN PRIMA LUNĂ A ANULUI 9 NECESITATEA ORGANIZĂRII ŞTIINŢIFICE A FABRICAŢIEI IN TOATE COMPARTIMENTELE • MAI MULT SPRIJIN DIN PARTEA SERVICIILOR DE CONCEPŢIE (Continuare în pag. II-a) • Şeful de brigadă Constantin Ispas, de la sectorul 6, trasează cu multă grijă diferite repere din tablă Foto : D. Lăzărescu La prima adiere a primăverii, în Cişmigiu, pe hectarele pădurii Băneasa şi în alte locuri, ghioceii — aceste mărţişoare ale naturii — şi-au scos căpşorul firav. Semnalele viitorului anotimp îndeamnă la schimbarea toaletelor. Dincolo de partea oarecum poetică a sezonului se înscriu spre rezolvare — atît în gospodăriile cetăţenilor cît şi in marea gospodărie ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ Oraşului un aspect cît mai frumos, cît mai îngrijit a oraşului — şi o serie de probleme mai prozaice poate, dar de mare importanţă. Una dintre ele: curăţenia străzilor, a spaţiilor dintre blocuri, parcurilor, curţilor. . . O primă constatare generală, o dată cu dispariţia zăpezii, în toate locurile amintite au rămas nenumărate amprente. Cei peste trei mii muncitori ai I.S.B. lucrează in trei schimburi la înlăturarea lor, la toaleta oraşului. O vizită în diferite cartiere ne arată că mai avansate din acest punct de vedere al lucrărilor de curăţenie, sunt unităţile I.S.B. din raioanele 30 Decembrie şi Tudor Vladimirescu. Rămîneri în urmă se constată în raioanele N. Bălcescu şi V.I. Lenin. Rămâneri în urmă în două raioane — Cum apreciaţi curăţenia pe străzile raionului? Ce părere aveţi despre prestaţiile efectuate de I.S.B.? Am pus aceste întrebări tovarăşilor ingineri Gh. Sima, şeful secţiunii de gospodărie comunală a Sfatului popular al raionului V. I. Lenin, şi V. Coman, şeful secţiunii de gospodărie comunală al Sfatului popular al raionului N. Bălcescu. — Nu avem prea multe cuvinte de laudă — ne-a răspuns tov. Gh. Sima, referindu-se la prima întrebare. Prestaţiile mai lasă de dorit. Dacă principalele artere sunt In general curate, multe alte străzi mai mărginaşe, printre care Mărgeanului, Amurgului, Cîrlibaba, calea Ferentari, pentru a enumera doar cîteva, sînt încă murdare. Din cauză că zăpada n-a fost ridicată la timp și pentru că o parte dintre gurile de canal mai sunt încă astupate, apa se adună în băltoace și se transformă în noroi. De asemenea nici măturatul străzilor nu se efectuează întotdeauna conform graficelor stabilite chiar de I.S.B. Prin unele locuri lucrătorii I.S.B. trec destul de rar. în afară de aceasta, în cartierele raionului nostru se află în îngrijirea (Continuare în pag. a IlI-a) I. Bălan P. Irimescu Primii mesageri Foto : Al. Babic Vine primăvara? In cursul zilei de ieri s-au înregistrat temperaturi puţin obişnuite pentru luuna februarie. Vine oare primăvara ? (Ce surprize ne mai rezervă vremea în următoarele zile ? S-au mai înregistrat asemenea temperaturi în această perioadă ? In jurul acestor întrebări am avut azi dimineaţă o convorbire cu tovarăşa Elena Milea, şefa laboratorului de prevedere a timpului de scurtă durată din cadrul secţiei sinoptice a Institutului meteorologic. „ Dacă în zilele de 7 şi 8 februarie s-au semnalat temperaturi de 15 grade, ieri, mercurul termometrelor a urcat pînă la 20 de grade (temperatură înregistrată la Oraviţa). La Bucureşti, temperatura cea mai ridicată din cursul zilei de ieri a fost de 16 grade. Aceste valori au mai fost atinse şi în alţi ani, cum ar fi în 1958, 1936, 1915, 1908, 1903, cea mai ridicată temperatură fiind la 11 februarie 1899, cînd a atins 22 de grade. Temperaturi ridicate s-au mai semnalat şi în alte părţi ale continentului ? — Dacă primăvara s-a făcut semnalată în sudul şi sud-estul Europei, în nord şi nord-est iarna continuă să se desfăşoare din plin, temperaturile înregistrînd pînă la minus 40 de grade. Temperatura ridicată semnalată ieri în ţara noastră a fost determinată de crearea unei circulaţii atît la sol, cît şi la altitudine, a aerului din sectorul sudic determinată de deplasarea unei zone depresionare din vestul Europei pînă în Italia. Aceasta a permis pătrunderea aerului cald, tropical, din nordul Africii în sudul şi sud-estul Europei. Aerul cald a pătruns şi în regiunea de munte unde temperaturile au urcat pînă la 10 grade la Predeal, unde au căzut ploi iar, pentru prima dată în anul acesta, s-au semnalat şi descărcări electrice la Paring. Inminatoarele zile cerul va fi mai mult noros. Datorită unei pătrunderi de aer mai rece, vremea se va răci uşor, treptat, mai întîi în nord-vestul ţării, apoi şi în celelalte regiuni. Precipitaţiile locale, ce vor cădea, vor fi sub formă de ploaie la început, şi se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare în Ardeal. Timpul probabil de mîine . Vreme în general călduroasă cu cer variabil mai mult noros. Ploaie trecătoare. Slnt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 2—4 grade, iar maxima între 7—9 grade. Ceaţă slabă dimineaţa. 1 7 Importante realizări ale economiei naţionale în 1965 şi în perioada 1960-1965 Ziarele au publicat ieri Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Socialiste România în anul 1965 şi în perioada 1960—1965. Bilanţul rodnic cu care oamenii muncii din patria noastră au încheiat anul 1965 şi întreaga perioadă a sesenatului, constituie o strălucită confirmare a justeţei politicii ştiinţifice, profund realiste, a partidului nostru, de construire a socialismului, de industrializare a ţării şi înflorire a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Sarcinile fundamentale trasate de cel de-al Vlll-lea Congres al P.C.R. în domeniul dezvoltării economiei naţionale în perioada 1960- 1965 au fost îndeplinite cu succes. Iată cîteva date privind dezvoltarea economiei naţionale în anul 1965 şi în perioada 1960-1965. Producţia globală industrială a fost în 1965 de 2,25 ori mai mare decât în 1959, sporind în cei şase ani într-un ritm mediu anual de 14,5 la sută faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directive. Planul producţiei globale pe anul 1965 a fost îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. I în anii sesenatului, producţia industriei mijloacelor de producţie a sporit în medie pe an cu 15,7 la sută, faţă de 14 la sută cît a fost prevăzut, iar producţia industriei bunurilor de consum cu 12,3 la sută, realizîndu-se nivelul prevăzut în Directivele Congresului a I Villlea al partidului. Numai sporul de producţie obţinut în 1965 faţă de 1959 este de peste 3 ori mei mare decit întreaga producţie a anului 1950. Baza tehnică materială a industriei a crescut prin intrarea în funcţiune, în perioada 1960- 1965, a unui număr de 502 întreprinderi şi secţii noi. » Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1965 a fost de peste 34 miliarde lei, cu 17,6 la sută mai mult decit în 1964. În industrie productivitatea muncii a sporit în 1965 cu 61 la sută forţă de anul 1959, iar preţul de cost a fost redus cu 18 la sută (în condiţii comparabile), realizîndu-se sarcinile trasate prin Directive. Recolta totală de cereale a fost în 1965 de 12,6 milioane tone - cea mai mare producţie obţinută pînă acum în agricultura ţării noastre. La sfîrşitul anului 1965 existau în agricultură circa 81 000 tractoare fizice, circa 66 000 semănători mecanice, circa 36 600 combine pentru paioase. Suprafaţa arabilă ce revine în medie pe un tractor fizic a scăzut de la 270 hectare în 1959 la 122 hectare în 1965. Volumul total al investiţiilor din fondurile centralizate şi necentralizate ale statului, precum şi ale organizaţiilor cooperatiste, în perioada 1960-1965, se cifrează da circa 211 miliarde lei, din care 49,5 la sută în industrie, 19,6 la sută în agricultură şi 11 la sută pentru nevoi social-culturale. Volumul comerţului exterior a sporit în 1965 de peste 2 ori faţă de 1959. Veniturile băneşti ale populaţiei de la oraşe şi sate au crescut de 1,8 ori în 1965 faţă de 1959. Prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist s-au vîndut în 1965 mărfuri în valoare de 67,6 miliarde lei, cu 7,3 la sută mai mult decît în anul precedent. In cei 6 ani care au trecut au fost construite şi date în folosinţă din fondurile statului aproape 270 000 apartamente. în aceeaşi perioadă, populaţia a construit din fonduri proprii aproape 530 000 case, majoritatea situate în mediul rural. Pentru acţiuni social-culturale s-a cheltuit de la bugetul statului în perioada 1960-1965 suma de 108 miliarde lei, depâşindu-se nivelul prevăzut pentru anul 1965 cu 9 la sută. In staţiunile balneo-climaterice şi-au petrecut concediul de odihnă sau au beneficiat de tratament în 1965 peste 720 000 persoane, cu 35 la sută mai mult decît în 1959. în perioada 1960-1965, învăţămîntul superior a dat economiei naţionale un număr de peste 77 700 specialişti, iar învăţămîntul tehnic şi profesional 383 000 tehnicieni şi muncitori calificaţi. Şedinţa Consiliului agricol al oraşului Bucureşti Azi dimineaţă, a avut loc şedinţa Consiliului agricol al oraşului Bucureşti. Pe baza Decretului Consiliului de Stat privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Agriculturii, a consiliilor agricole regionale, raionale şi orăşeneşti, a fost stabilită componenţa Consiliului agricol al oraşului Bucureşti. Acesta este format din 53 de membri — ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari din unităţile de producţie, specialişti din institutele de cercetări etc. Preşedinte al Consiliului agricol al oraşului Bucureşti a fost numit ing. agr. Ion Albulescu, iar vicepreşedinţi : ing. agr. Emil Maxim, medic veterinar Nicolae Andrei şi ing. agr. Stoian Spiridon. In continuarea lucrărilor, Consiliul agricol al oraşului Bucureşti a pus în discuţie stadiul lucrărilor privind extinderea suprafețelor irigate. TELEGRAMELE EXTERNE ANUNTA ! Noi produse de uz casnic 9 ÎN SPRIJINUL CURĂŢĂTORIILOR CHIMICE 9 MAŞINA MANUALĂ CARE SPALĂ RUFE ÎN DOUA MINUTE 9 VASE COLORATE DIN ALUMINIU întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ este una din principalele unităţi care furnizează magazinelor bucureştene o mare varietate de produse de larg consum şi industriale , peste 400 de sortimente. Anul acesta, ţinînd seama de unele sugestii făcute de cumpărători, de noutăţile apărute în acest domeniu, colectivul întreprinderii şi-a sporit preocupările pentru realizarea unor noi produse de calitate superioară. Iată cîteva din preocupările actuale ale colectivului întreprinderii. Conducerea tehnică a întreprinderii acordă în prezent o mare atenţie pregătirii tehnologiei de fabricaţie a tuturor produselor şi, în special, a celor care urmează să intre în fabricaţia de serie. Astfel, luna trecuta, tehnologii şi proiectanţii au pus la punct tehnologia de execuţie a unor produse care, la începutul lunii acesteia, au intrat pe banda de montaj. Este vorba între altele de 7 noi tipuri de lustre metalice. în legătură cu noile tipuri de lustre trebuie spus că s-a acordat o atenţie deosebită alegerii unor modele simple, dar elegante, cu un aspect plăcut. Prin măsurile care au fost luate s-au asigurat cele mai bune condiţii de execuţie şi noii maşini industriale de spălat rufe „Spăl II“ A fost revizuită întreaga tehnologie de execuţie a maşinii care a fost adaptată la un nou principiu de funcţionare. La atelierul prototip se află în curs de omologare o maşină centrifugală de stors rufe care va fi destinată curăţătoriilor chimice. Experimentările făcute până acum au dat rezultate bune, aşa că, în semestrul II, maşina va intra în fabricaţia de serie. In lunile următoare vor intra în fabricaţia de serie noi produse de larg consum şi industriale. Printre acestea amintim: vase din aluminiu (cratiţe, oale, tigăi, şuiertaşe etc.), corpuri de iluminat, lustre, lampadare, articole de gablonz. De asemenea, pentru uz casnic, se pregăteşte intrarea in fabricaţia de serie (semestrul II) a unei maşini manuale de spălat rufe. Aceasta va avea o formă sferică şi, cu ajutorul unui dispozitiv, prin invirlirea unei manivele, se creează o suprapresiune (se foloseşte şi un detergent) care face ca numai in 2 minute rufele să fie spălate. n colectiv de specialişti, format din ingineri şi tehnicieni, studiază de mai mult timp folosirea în procesul de fabricaţie a unor noi procedee tehnologice. într-o fază destul de avansată se află procedeul de sudare a articolelor de uz casnic din aluminiu în mediu de argon . Această metodă va înlocui procedeul clasic de nituire folosit pînă acum şi va contribui la creşterea productivitaţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. O altă preocupare a cadrelor tehnice o constituie problema găsirii unei soluţii corespunzătoare pentru colora-,rea vaselor din aluminiu. Un prim pas s-a şi făcut : se consideră că aceste vase (care aşa după cum se ştie se murdăresc repede) pot fi colorate chimic sau electrochimie. Experienţa continuă şi dă rezultate satisfăcătoare. Nu peste mult timp primele vase din aluminiu colorat vor apărea în magazine. P. Toacă IT Cu migală și pricepere, muncitoarea Maria Vîlcea montează articolele de gablon. CARACAS. Detaşamente ale partizanilor venezueleni au atacat ieri localităţile San Miguel şi Batatal din vestul statului Trujillo, unde au organizat un miting antiguvernamental. Potrivit agenţiei naţionale de presă din Venezuela, guvernul a trimis un mare număr de soldaţi împotriva partizanilor ce acţionează în acest stat. WASHINGTON. Organizaţia „Quakerii pentru pace în Vietnam“ a iniţiat ieri o demonstraţie în faţa Casei Albe, în semn de protest împotriva războiului dus de Statele Unite în Vietnam. Participanţii la demonstraţie au împrăştiat manifeste cerînd Statelor Unite „să înceteze să mai joace rolul de jandarm în lume“* SANAA. — Consiliul republican al Republicii Arabe Yemen s-a întrunit la 13 februarie pentru a examina problemele legate de convocarea conferinţei de la Harad. După şedinţă, premierul yemenit, Hassan Al Amri, a făcut o declaraţie în care a menţionat că Republica Arabă Yemen este hotărîtă să apere regimul republican. Guvernul yemenit, a declarat el, este dispus să reia lucrările conferinţei de la Harad cu reprezentanţii fostului imam El Badr. BANGKOK. — Vicepreşedintele S.U.A., Hubert Humphrey, a sosit ieri la Bangkok ve nind de la Saigon în cadrul unui turneu pe care-l întreprinde în diferite ţări ale Asiei de sud-est pentru a obţine sprijin faţă de politica Washingtonului în problema vietnameză. DAMASC. — în capitala Siriei se deschid astăzi lucrările celei de-a treia conferinţe a miniştrilor informaţiilor din ţările arabe. La conferinţă participă reprezentanţi din R.A.U., Sudan, Liban, Iordania, Arabia Saudită, Kuweit, Yemen ,şi Irak, precum şi secretarul general al Ligii Arabe. CIUDAD DE MEXICO. — Peste 1 000 de locuitori din capitala Mexicului au participat ieri la o demonstraţie de protest împotriva politicii Statelor Unite în Asia de sud-est şi în alte regiuni ale lumii. Demonstranţii purtau pancarte pe care erau înscrise lozinci ce condamnau agresiunea americană în Vietnam. Manifestanții au cerut Statelor Unite să înceteze amestecul în treburile interne ale altor state. E Seară muzeală In ciclul de seri muzeale organizate la Muzeul Zambaccian, va avea loc, in ziua de 17 februarie, la ora 17, o întîlnire pe tema „Tradiţie şi inovaţie“. Despre lucrările lui Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petraşcu, Paladdy, expuse în muzeu, va vorbi Marie Epure, lector la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ ^