Informatia Bucureştiului, februarie 1966 (Anul 14, nr. 3882-3905)

1966-02-14 / nr. 3893

7 ■" HA ... . "- - -.. mai LA LA LUNA „ILECTRONICI • Pe banda de montaj radioreceptorul „Mamaia“ Zilele trecute, la Uzina „Elec­tronica" a intrat în fabricaţia de serie noul radioreceptor cu tran­­zistori (portabil) „Mamaia". Aparatul are patru lungimi de undă și este echipat cu zece tran­­zistori şi 7 diode, cu antenă tele­scopică rabatabilă, comutator cu patru clape şi o antenă interioară. Datorită acestui fapt, radiorecep­torul „Mamaia" asigură o audiţie foarte bună (emisiunile pot fi as­cultate şi la cască). De subliniat că acesta este cel de-al şaptelea tip de radiorecep­tor cu tranzistori produs în ultimii ani de colectivul de muncă al Uzinei „Electronica". Gh. Duțu tehnician la Uzina „Electronica“ • Excursiile săptămînii In zilele de 12 şi 13 februarie, aproape 2000 de turişti au parti­cipat la excursiile organizate de O.N.T. „Carpaţi" cu trenul şi cu autocarele. La sfîrşitul acestei săptămîni bucureştenii pot pleca cu trenul şi cu autocarele, pentru o zi şi o zi şi jumătate la Predeal (caza­rea la hotelul Carmen) și în ma­sivele Bucegi și Gîrbova (cazarea în cabane). • Intilnire cu realizatorii filmului „calea Tiberiei sau cheia fisurilor Astăzi, la ora 18, cinematograful „Excelsior" găzduieşte o întîlnire a spectatorilor cu realizatori şi in­terpreţi ai filmului „Calea Victoriei sau cheia visurilor“. Participă : re­gizorul Marius Teodorescu, opera­torul Gheorghe Cristea şi actorii Geo Barton, Mircea Şeptilici, Iurie Darie, Mihai Constantinescu, Paul Sava, Luminiţa Iacobescu şi Mi­­tzura Arghezi. • La Studioul artistului amator Criticul de artă Petru Comar­­nescu va vorbi, mîine la ora 19, la Casa creaţiei populare a Capi­talei, despre participarea artişti­lor plastici amatori din Capitală, la cea de-a IV-a Bienală de artă plastică. Cu această ocazie vor fi expuse, în sala de conferinţe, o parte dintre lucrările selecţionate la expoziţia orăşenească şi repu­blicană. • Sesiune ştiinţifică In sala de şedinţe a Institutului de cercetări pentru mecanizarea agricul­turii (I.C.M.A.) — Bucur­eşti-Băneasa, bd. Agronomilor nr. 6 — au început azi lucrările sesiunii ştiinţifice anua­le a Institutului de cercetări horti­­viticole. Vor fi prezentate, printre altele, referatele : „Studiul sortimen­tului şi ameliorarea plantelor horti­­viticole“, „îmbunătăţirea metodelor de producere a materialului săd­itor“, „Măsuri pentru ridicarea fertilităţii solurilor prin îngrăşăminte, irigaţii, amenajări“, „Metode agrotehnice pen­tru ridicarea producţiei de legume şi fructe“. Lucrările sesiunii vor con­tinua şi în zilele de 15 şi 16 fe­­b­ruarie. • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Rezultate înregistrate In pre­liminariile campionatului mondial de handbal: la Reykjawik, Is­landa — Polonia 23—21 ; la Bor­deaux, Franţa — Spania 22—12. • Proba de sabie din cadrul competiţiei internaţionale de scri­mă „Trofeul Martini", care se dis­pută la Bruxelles, a fost cîştigată de Bakony (Ungaria). • Intr-un meci amical de fot­bal, desfăşurat la Lugano, forma­ţia F. C. Lugano a învins cu 2—0 (1—0) echipa budapestana Ferenc­város. • La Banff (Canada) are loc un concurs internaţional de schi. Proba feminină de slalom uriaş a revenit sportivei Christ­ Haas (Austria). r PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL ComivnulUI ORĂŞtiMISC BLCK­REŞTI AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anu­l XIII —Nr. 3893 4 PAGINI 25 BANI Luni 14 februarie 1966 c­olectivul de muncă al secţiei a VI-a prelucrare tablă — a Uzinei „Se­mănătoarea“ — şi-a îndeplinit sar­cinile de plan pe luna ianuarie în pro­porţie de 104,06 la sută, obţinînd, în acelaşi timp, importante economii de ma­teriale. Aceste realizări sunt rodul muncii avîntate a tuturor muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor secţiei şi au avut la bază preocuparea pentru mai buna or­ganizare a muncii, pentru folosirea de­plină a rezervelor interne şi aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice propuse cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1966. In vederea organizării ştiinţifice a producţiei în secţie, conducerea acesteia, cu sprijinul organizaţiei de bază de par­tid, a iniţiat încă de la sfîrşitul lunii decembrie o discuţie cu muncitorii, teh­nicienii şi inginerii. Cu acest prilej, a­­vîndu-se în vedere sarcinile sporite de plan ce ne reveneau încă din prima lună a anului 1966, s-au stabilit măsuri orga­nizatorice concrete, a căror aplicare să ducă la folosirea deplină a capacităţilor de producţie existente. S-a avut astfel în vedere aprovizionarea la timp a fie­cărui loc de muncă cu materiale şi scule care să asigure o desfăşurare ritmică a procesului de producţie, evitarea stran­gulărilor (în special la atelierul de prese), eliminarea mişcării inutile a unor repere în fluxul de fabricaţie. S-a orga­nizat lucrul pe trei schimburi la maşina de sudat prin puncte, la foarfecă com­binată, la ferăstrăul cu avans orizontal, la maşinile de ascuţit şi rectificat etc. De asemenea, s-a făcut o riguroasă pla­nificare a reperelor ce trebuiau executate în atelierul de prese, ținîndu-se seama de caracteristicile fiecărui utilaj. Acea­stă planificare a fost adusă la cunoş­tinţa fiecărui muncitor. , In plus au fost puse în funcţiune noi mijloace de trans­port şi manipulare — o macara de 3 tone, două grinzi rulante şi conteinere Ing. Florin Teodorescu dispecer şef al secţiei a VI-a pre­lucrări tablă de la Uzina „Semă­nătoarea“ de transport. Aplicînd soluţii tehnologice noi, in ceea c­e priveşte executarea simul­tană pe un singur utilaj a mai multor operaţii succesive, în loc de a se efec­tua aceste operaţii pe mai multe utilaje, s-a asigurat o încărcare judicioasă a uti­lajelor existente, realizîndu-se totodată o creştere a productivităţii muncii la unele repere cu 85 la sută. Conducerea secţiei sprijinită de comi­tetul sindical de secţie şi organizaţia de tineret a desfăşurat o muncă intensă cu oamenii, pentru înţelegerea şi cunoaşterea deplină a sarcinilor de plan. In această acţiune un sprijin deosebit l-au dat co­muniştii şi, în primul rînd, tovarăşii ing. Ilie Pîrvu, şeful secţiei, Tudor Pironea, Marin Cincă, Ion Tutunaru, Constantin Ispas, Dumitru Măciucă şi alţii. Acestea au fost numai cîteva dintre acţiunile care au contribuit la mai buna desfăşurare a muncii în secţia noastră, la depăşirea sarcinilor de plan în prima lună a anului. Trebuie însă arătat că, în activitatea noastră, s-au manifestat lipsuri şi am avut de întîmpinat şi unele greutăţi. Ast­fel, 20 la sută din materialele necesare realizării semănătorii de porumb în cui­buri pe 6 rînduri, în loc să fie asigu­rate în prima decadă a lunii ianuarie, au fost aduse în ultima decadă , la maşina D.F.S. pentru mai mult de 45 la sută din repere nu s-a făcut aprovizionarea cu materiale nici pînă în prezent, deşi fabricaţia acestui produs trebuia să se desfăşoare din plin încă din ianuarie. După părerea mea, chiar scoaterea mate­rialului existent din depozitul uzinei se face uneori greoi, fiind necesare pentru unele­ poziţii fel de fel de aprobări, mai mult sau mai puţin justificate. Trebuie avut în vedere că astfel de situaţii dăunează ritmicităţii producţiei nu numai la noi în secţie ci şi în cadrul atelie­rului de montaj ge­neral al cărui colec­tiv este pus de mul­te ori în situaţia de a lucra în asalt. Conducerea uzinei ar fi bine să ia măsu­rile ce se impun pentru rezolvarea a­­cestei situaţii. Prin­tre altele ar fi ne­cesară şi o mai bună organizare a activi­tăţii depozitului de materiale. Ar trebui de a­­semenea să se a­­corde mai mare a­atenţie serviciilor de concepţie ana­­lizîndu-se la nevoie chiar deca­dal felul cum aici sunt îndeplinite sarcinile. După părerea mea, aceste ser­vicii nu se ocupă în suficientă măsură de pregătirea din timp a fabricaţiei. Im­i bazez această afirmaţie pe faptul că lan­sarea în fabricaţie a produsului S.P.C. G s-a făcut cu 20 de zile întîrziere, iar a produsului D.F.S. cu aproape 45 de zile. Au fost, de asemenea, cazuri (în luna ianuarie şi în prima decadă a lunii fe­bruarie) cînd echiparea unor repere (în­zestrarea cu S.D.V.-uri şi asigurarea do­cumentaţiei) s-a făcut paralel cu exe- La Uzina „Semănătoarea" Posibili­tâţi pentru mai buna organizare a producţiei SUCCESE IN PRIMA LUNĂ A ANULUI 9 NECESITATEA ORGANIZĂRII ŞTIINŢIFICE A FABRICAŢIEI IN TOATE COMPARTIMENTELE • MAI MULT SPRIJIN DIN PARTEA SERVICIILOR DE CONCEPŢIE (Continuare în pag. II­­-a) • Şeful de brigadă Constan­tin Ispas, de la sectorul 6, trasează cu multă grijă di­ferite repere din tablă Foto : D. Lăzărescu La prima adiere a pri­măverii, în Cişmigiu, pe hectarele pădurii Bă­­neasa şi în alte locuri, ghioceii — aceste măr­­ţişoare ale naturii — şi-au scos căpşorul fi­rav. Semnalele viitoru­lui anotimp îndeamnă la schimbarea toalete­lor. Dincolo de partea oarecum poetică a se­zonului se înscriu spre rezolvare — atît în gos­podăriile cetăţenilor cît şi in marea gospodărie ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ Oraşului un aspect cît mai frumos, cît mai îngrijit a oraşului — şi o serie de probleme mai pro­zaice poate, dar de ma­re importanţă. Una din­tre ele: curăţenia străzi­lor, a spaţiilor dintre blocuri, parcurilor, curţilor. . . O primă constatare generală, o dată cu dis­pariţia zăpezii, în toate locurile amintite au ră­mas nenumărate am­prente. Cei peste trei mii muncitori ai I.S.B. lucrează in trei schim­buri la înlăturarea lor, la toaleta oraşului. O vizită în diferite car­tiere ne arată că mai avansate din acest punct de vedere al lu­crărilor de curăţenie, sunt unităţile I.S.B. din raioanele 30 Decembrie şi Tudor Vladimirescu. Rămîneri în urmă se constată în raioanele N. Bălcescu şi V.I. Le­nin. Rămâneri în urmă în două raioane — Cum apreciaţi curăţenia pe stră­zile raionului? Ce părere aveţi despre prestaţiile efectuate de I.S.B.? Am pus aceste întrebări tovarăşilor ingineri Gh. Sima, şeful secţiunii de gospodă­rie comunală a Sfatului popular al raionului V. I. Lenin, şi V. Coman, şeful secţiunii de gospodărie comuna­lă al Sfatului popular al raionului N. Bălcescu. — Nu avem prea multe cuvinte de laudă — ne-a răspuns tov. Gh. Sima, referindu-se la prima întrebare. Pres­taţiile mai lasă de dorit. Dacă princi­palele artere sunt In general curate, multe alte străzi mai mărginaşe, prin­tre care Mărgeanului, Amurgului, Cîrlibaba, calea Ferentari, pentru a enumera doar cîteva, sînt încă mur­dare. Din cauză că zăpada n-a fost ridicată la timp și pentru că o parte dintre gurile de canal mai sunt încă astupate, apa se adună în băltoace și se transformă în noroi. De aseme­nea nici mătura­tul străzilor nu se efectuează întotdeauna conform gra­ficelor stabilite chiar de I.S.B. Prin unele locuri lucrătorii I.S.B. trec des­tul de rar. în afară de aceasta, în cartierele raionului nostru se află în îngrijirea (Continuare în pag. a IlI-a) I. Bălan P. Irimescu Primii mesageri Foto : Al. Babic Vine primăvara? In cursul zilei de ieri s-au înregis­trat temperaturi puţin obişnuite pentru luuna februarie. Vine oare primăvara ? (Ce surprize ne mai rezervă vremea în următoarele zile ? S-au mai înregis­trat asemenea temperaturi în această perioadă ? In jurul acestor întrebări am avut azi dimineaţă o convorbire cu tovarăşa Elena Milea, şefa laborato­rului de prevedere a timpului de scurtă durată din cadrul secţiei sinoptice a Institutului meteorologic. „ Dacă în zilele de 7 şi 8 februa­rie s-au semnalat temperaturi de 15 grade, ieri, mercurul termometrelor a urcat pînă la 20 de grade (temperatu­ră înregistrată la Oraviţa). La Bucu­reşti, temperatura cea mai ridicată din cursul zilei de ieri a fost de 16 grade. Aceste valori au mai fost atinse şi în alţi ani, cum ar fi în 1958, 1936, 1915, 1908, 1903, cea mai ridicată tempera­tură fiind la 11 februarie 1899, cînd a atins 22 de grade.­­ Temperaturi ridicate s-au mai semnalat şi în alte părţi ale continen­tului ? — Dacă primăvara s-a făcut sem­nalată în sudul şi sud-estul Europei, în nord şi nord-est iarna continuă să se desfăşoare din plin, temperaturile în­­registrînd pînă la minus 40 de grade. Temperatura ridicată semnalată ieri în ţara noastră a fost determinată de crearea unei circulaţii atît la sol, cît şi la altitudine, a aerului din sectorul su­dic determinată de deplasarea unei zone depresionare din vestul Europei pînă în Italia. Aceasta a permis pă­trunderea aerului cald, tropical, din nordul Africii în sudul şi sud-estul Europei. Aerul cald a pătruns şi în re­giunea de munte unde temperaturile au urcat pînă la 10 grade la Predeal, unde au căzut ploi iar, pentru prima dată în anul acesta, s-au semnalat şi descărcări electrice la Paring. In­minatoarele zile cerul va fi mai mult noros. Datorită unei pătrunderi de aer mai rece, vremea se va răci uşor, treptat, mai întîi în nord-vestul ţării, apoi şi în celelalte regiuni. Pre­cipitaţiile locale, ce vor cădea, vor fi sub formă de ploaie la început, şi se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare în Ardeal. Timpul probabil de mîine . Vreme în general călduroasă cu cer variabil mai mult noros. Ploaie trecătoare. Slnt slab pînă la potrivit. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între 2—4 grade, iar maxima între 7—9 grade. Ceaţă slabă dimineaţa. 1 7 Importante realizări ale economiei naţionale în 1965 şi în perioada 1960-1965 Ziarele au publicat ieri Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Socialiste România în anul 1965 şi în perioada 1960—1965. Bilanţul rodnic cu care oamenii muncii din patria noastră au încheiat anul 1965 şi întreaga perioadă a sesenatului, constituie o strălucită confirmare a justeţei politicii ştiinţifice, profund realiste, a partidului nostru, de construire a socialismului, de industrializare a ţării şi înflo­rire a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Sarcinile fundamentale trasate de cel de-al Vlll-lea Congres al P.C.R. în domeniul dezvoltării economiei naţionale în perioada 1960- 1965 au fost îndeplinite cu succes. Iată cîteva date privind dezvoltarea economiei naţionale în anul 1965 şi în perioada 1960-1965.­­ Producţia globală industrială a fost în 1965 de 2,25 ori mai mare decât în 1959, sporind în cei şase ani într-un ritm mediu anual de 14,5 la sută faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directive.­­ Planul producţiei globale pe anul 1965 a fost îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. I în anii sesenatului, producţia industriei mijloacelor de pro­ducţie a sporit în medie pe an cu 15,7 la sută, faţă de 14 la sută cît a fost prevăzut, iar pro­ducţia industriei bunurilor de consum cu 12,3 la sută, reali­zîndu-se nivelul prevăzut în Directivele Congresului a I Vill­­lea al partidului. Numai sporul de producţie ob­ţinut în 1965 faţă de 1959 este de peste 3 ori mei mare decit întreaga producţie a anului 1950. Baza tehnică materială a in­dustriei a crescut prin intrarea în funcţiune, în perioada 1960- 1965, a unui număr de 502 în­treprinderi şi secţii noi. » Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1965 a fost de peste 34 miliarde lei, cu 17,6 la sută mai mult decit în 1964. În industrie productivitatea muncii a sporit în 1965 cu 61 la sută forţă de anul 1959, iar preţul de cost a fost redus cu 18 la sută (în condiţii compa­rabile), realizîndu-se sarcinile trasate prin Directive. Recolta totală de cereale a fost în 1965 de 12,6 milioane tone - cea mai mare producţie ob­ţinută pînă acum în agricultura ţării noastre. La sfîrşitul anului 1965 existau în agricultură circa 81 000 trac­toare fizice, circa 66 000 semă­nători mecanice, circa 36 600 combine pentru paioase. Su­prafaţa arabilă ce revine în medie pe un tractor fizic a scăzut de la 270 hectare în 1959 la 122 hectare în 1965. Volumul total al investiţiilor din fondurile centralizate şi necen­tralizate ale statului, precum şi ale organizaţiilor cooperatiste, în perioada 1960-1965, se ci­frează da circa 211 miliarde lei, din care 49,5 la sută în indus­trie, 19,6 la sută în agri­cultură şi 11 la sută pentru ne­voi social-culturale. Volumul comerţului exterior a sporit în 1965 de peste 2 ori faţă de 1959. Veniturile băneşti ale populaţiei de la oraşe şi sate au crescut de 1,8 ori în 1965 faţă de 1959. Prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist s-au vîndut în 1965 mărfuri în valoare de 67,6 miliarde lei, cu 7,3 la sută mai mult decît în anul precedent. In cei 6 ani care au trecut au fost construite şi date în folo­sinţă din fondurile statului a­­proape 270 000 apartamente. în aceeaşi perioadă, populaţia a construit din fonduri proprii a­­proape 530 000 case, majorita­tea situate în mediul rural. Pentru acţiuni social-culturale s-a cheltuit de la bugetul sta­tului în perioada 1960-1965 suma de 108 miliarde lei, de­­pâşindu-se nivelul prevăzut pentru anul 1965 cu 9 la sută. In staţiunile balneo-climaterice şi-au petrecut concediul de o­­dihnă sau au beneficiat de tra­tament în 1965 peste 720 000 persoane, cu 35 la sută mai mult decît în 1959. în perioada 1960-1965, învăţă­­mîntul superior a dat economiei naţionale un număr de peste 77 700 specialişti, iar învăţă­­mîntul tehnic şi profesional 383 000 tehnicieni şi muncitori calificaţi. Şedinţa Consiliului agricol al oraşului Bucureşti Azi dimineaţă, a avut loc şedinţa Consiliului agricol al oraşului Bucu­reşti. Pe baza Decretului Consiliului de Stat privind organizarea şi funcţiona­rea Consiliului Superior al Agricultu­rii, a consiliilor agricole regionale, ra­ionale şi orăşeneşti, a fost stabilită componenţa Consiliului agricol al ora­şului Bucureşti. Acesta este format din 53 de membri — ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari din uni­tăţile de producţie, specialişti din insti­tutele de cercetări etc. Preşedinte al Consiliului agricol al oraşului Bucureşti a fost numit ing. agr. Ion Albulescu, iar vicepreşedinţi : ing. agr. Emil Maxim, medic veterinar Nicolae Andrei şi ing. agr. Stoian Spi­ridon. In continuarea lucrărilor, Consiliul agricol al oraşului Bucureşti a pus în discuţie stadiul lucrărilor privind ex­tinderea suprafețelor irigate. TELEGRAMELE EXTERNE ANUNTA ! Noi produse de uz casnic 9 ÎN SPRIJINUL CURĂŢĂTORIILOR CHIMICE 9 MAŞINA MANUALĂ CARE SPALĂ RUFE ÎN DOUA MINUTE 9 VASE COLORATE DIN ALU­MINIU întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ este una din principalele unităţi care furnizează magazinelor bucureştene o mare varietate de produse de larg consum şi industriale , peste 400 de sortimente. Anul acesta, ţi­­nînd seama de unele suges­tii făcute de cumpărători, de noutăţile apărute în acest domeniu, colectivul între­prinderii şi-a sporit preocu­pările pentru realizarea unor noi produse de calitate su­perioară. Iată cîteva din preocupările actuale ale co­lectivului întreprinderii. C­­­onducerea tehnică a întreprinde­rii acordă în prezent o mare atenţie pregătirii tehnologiei de fabricaţie a tuturor produselor şi, în special, a celor care urmează să intre în fabricaţia de serie. Astfel, luna tre­cuta, tehnologii şi proiectanţii au pus la punct tehnologia de execuţie a unor produse care, la începutul lunii aces­teia, au intrat pe banda de montaj. Este vorba între altele de 7 noi ti­puri de lustre metalice. în legă­tură cu noile tipuri de lustre trebuie spus că s-a acordat o atenţie deose­bită alegerii unor modele simple, dar elegante, cu un aspect plăcut. Prin măsurile care au fost luate s-au asigurat cele mai bune condiţii de execuţie şi noii maşini industriale de spălat rufe „Spăl II“ A fost revizuită întreaga tehnologie de exe­cuţie a maşinii care a fost adaptată la un nou principiu de funcţionare. La atelierul prototip se află în curs de omologare o maşină centrifugală de stors rufe care va fi destinată cu­răţătoriilor chimice. Experimentările făcute până acum au dat rezultate bune, aşa că, în semestrul II, maşina va intra în fabricaţia de serie. I­n lunile următoare vor intra în fabricaţia de serie noi produse de larg consum şi industriale. Printre acestea amintim: vase din aluminiu (cratiţe, oale, tigăi, şuier­­taşe etc.), corpuri de iluminat, lustre, lampadare, articole de gablonz. De asemenea, pentru uz casnic, se pregăteşte intrarea in fabricaţia de serie (semestrul II) a unei maşini manuale de spălat rufe. Aceasta va avea o for­mă sferică şi, cu ajutorul unui dispozitiv, prin invirlirea unei manivele, se creează o suprapresiune (se foloseşte şi un detergent) care face ca numai in 2 minute rufele să fie spălate. n colectiv de specialişti, format din ingineri şi tehnicieni, stu­diază de mai mult timp folo­sirea în procesul de fabricaţie a unor noi procedee tehnologice. într-o fază destul de avansată se află pro­cedeul de sudare a articolelor de uz casnic din aluminiu în mediu de ar­gon . Această metodă va înlocui pro­cedeul clasic de nituire folosit pînă a­­cum şi va contribui la creşterea pro­­ductivitaţii muncii şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor. O altă preocupare a cadrelor teh­nice o constituie problema găsirii unei soluţii corespunzătoare pentru colora-,­rea vaselor din aluminiu. Un prim pas s-a şi făcut : se consideră că a­­ceste vase (care aşa după cum se ştie se murdăresc repede) pot fi colorate chimic sau electrochimie. Experienţa continuă şi dă rezultate satisfăcătoare. Nu peste mult timp primele vase din aluminiu colorat vor apărea în ma­gazine. P. Toacă IT Cu migală și pricepere, muncitoarea Maria Vîlcea montează articolele de gablon. CARACAS.­­ Detaşamente ale partizanilor venezueleni au atacat ieri localităţile San Miguel şi Batatal din vestul statului Trujillo, unde au organizat un miting antiguvernamen­tal. Potrivit agenţiei naţionale de presă din Venezuela, guvernul a trimis un mare număr de soldaţi împotriva partizanilor ce acţio­nează în acest stat. WASHINGTON.­­ Organizaţia „Quakerii pentru pace în Vietnam“ a iniţiat ieri o de­monstraţie în faţa Casei Albe, în semn de pro­test împotriva războiului dus de Statele Unite în Vietnam. Participanţii la demonstraţie au împrăştiat manifeste cerînd Statelor Unite „să înceteze să mai joace rolul de jandarm în lume“* SANAA. — Consiliul republican al Repu­blicii Arabe Yemen s-a întrunit la 13 februarie pentru a examina problemele legate de convo­carea conferinţei de la Harad. După şedinţă, premierul yemenit, Hassan Al Amri, a făcut o declaraţie în care a menţionat că Republica Arabă Yemen este hotărîtă să apere regimul republican. Guvernul yemenit, a declarat el, este dispus să reia lucrările conferinţei de la Harad cu reprezentanţii fostului imam El Badr. BANGKOK. — Vicepreşedintele S.U.A., Hubert Humphrey, a sosit ieri la Bangkok ve­ nind de la Saigon în cadrul unui turneu pe care-l întreprinde în diferite ţări ale Asiei de sud-est pentru a obţine sprijin faţă de poli­tica Washingtonului în problema vietnameză. DAMASC. — în capitala Siriei se deschid astăzi lucrările celei de-a treia conferinţe a miniştrilor informaţiilor din ţările arabe. La conferinţă participă reprezentanţi din R.A.U., Sudan, Liban, Iordania, Arabia Saudită, Ku­weit, Yemen ,şi Irak, precum şi secretarul ge­neral al Ligii Arabe. CIUDAD DE MEXICO. — Peste 1 000 de locuitori din capitala Mexicului au participat ieri la o demonstraţie de protest împotriva po­liticii Statelor Unite în Asia de sud-est şi în alte regiuni ale lumii. Demonstranţii purtau pancarte pe care erau înscrise lozinci ce con­damnau agresiunea americană în Vietnam. Ma­nifestanții au cerut Statelor Unite să înceteze amestecul în treburile interne ale altor state. E Seară muzeală In ciclul de seri muzeale organizate la Muzeul Zambaccian, va avea loc, in ziua de 17 februarie, la ora 17, o întîlnire pe tema „Tradiţie şi inova­ţie“. Despre lucrările lui Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petraşcu, Pa­­laddy, expuse în muzeu, va vorbi Marie Epure, lector la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“­ ^

Next