Informatia Bucureştiului, septembrie 1966 (Anul 14, nr. 4061-4086)

1966-09-16 / nr. 4074

­* Pag­ a 2-a DIN NOU ÎN ACTIVITATE Ieri dimineaţă s-a redeschis Biblio­teca orăşenească „M. Sadoveanu", din str. Slătineanu nr. 16, care a fost închisă cîtva timp pentru renovare. Pentru a uşura procesul de servire a cititorilor biblioteca funcţionează pe principiul accesului liber la raftul de cărţi, la toate cele trei secţii: împrumut, periodice şi pentru copii. G­ONG! Ieri, Teatrul de Comedie a prezen­tat primul spectacol din noua sta­giune. Astăzi, un nou teatru îşi des­chide porţile : Naţionalul. Reprezen­taţie inaugurală „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla în regia lui Sică Alexan­­drescu cu George Calboreanu în ro­lul principal, va avea loc la sala Co­media. Aici, în decursul săptămîni­­lor următoare vor fi reluate specta­colele : „Apus de soare“, „Doamna lui Ieremia“, „Regele moare*, „Oa­meni şi şoareci“, „Din jale se întru­pează Electra“, „Vedere de pe pod“, „Euridice*. în ceea ce priveşte viitoarele pre­miere ale Teatrului Naţional „I. E. Caragiale“ amintim titlurile din pro­iectul de repertoriu al acestui an : „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Haşdeu, „Bălcescu“ de Camil Petrescu, „Fe­meia cezarului“ de Ion Luca, „Meşte­rul Manole“ de Lucian Blaga, un spectacol coupé alcătuit din trei piese într-un act de George Călinescu, Mihai Săulescu şi Ion Sava, „Romeo şi Julieta" de Shakespeare, „Idiotul" de Dostoievski, „Domnii Grembay" de Krleja. Vor fi montate, de aseme­nea, două piese din dramaturgia ori­ginală contemporană. Mîine reîncepe activitatea şi la sala Studio, cu reprezentaţia în pre­mieră „Dinu Păturică“ dramatizate de Adrian Maniu şi Ion Pillat după romanul lui N. Filimon „Ciocoii vechi şi noi“. Regia este semnată de Nico­­lae Massim. Artistul poporului Niki Atanasiu şi Dem. Rădulescu interpretînd o scenă din spectacolul „Dinu Păturică" Expoziţie de pasteluri în cadrul acţiunilor cu tema «Fru­moasă eşti, patria mea“, organizate de Comisia de turism şi alpinism din ca­drul U.C.F.S. oraş Bucureşti, s-a des­chis astăzi o expoziţie de pasteluri. Radu Dragomir expune, cu acest pri­lej, în sala principală a Bibliotecii centrale universitare, un număr de lu­­­­crări în pastel. ,Ţara duhurilor din mările Sudului“ Nu e o noutate că cineaştii docu­mentarişti sînt, în felul lor, nişte neobosiţi călători. Cutreieră lumea în lung şi-n lat, consemnînd pe peli­cula din aparatul de filmat momente şi aspecte variate întîlnite în cale. O echipă de asemenea călători, de la studiourile de specialitate din R. F. Germană, a întreprins o veritabilă expediţie cinematogra­fică în Noua Guinee. Impresiile lor de drum, descoperirile şi confir­mările datelor cunos­cute, le oferă sub forma filmului documentar de lung metraj intitulat „Ţara duhurilor din mă­rile Sudului­. „Suzana şi băieţii“ După cum spune legenda anti­­că, prea frumosul Paris a fost pus să decidă care e cea mai frumoasă dintre zeiţe. Şi cea care a făcut arbitrului cele mai ispi­titoare promisiuni, a ciştigat mă­rul. In zilele noastre, rolurile s-au sch­ii­bat, cum ne infor­mează cineastul polonez Stanis­law Mozdzienski. Şi demonstrează cu filmul „Suzana şi băieţii“, unde Paris e o prea frumoasă şi expresivă ac­triţă de cinema ca­re petrece cîteva zile de odihnă intr-un fermecător peisaj din munţii Tafta. Zeiţele sunt doi tineri speologi, diferiţi ca struc­tură psihică, apropiaţi insă prin pasiunea profesiei, şi care intră in competiţie la apariţia actriţei. Nu promit însă nimic, ci se an­grenează in­acţiuni cu momente şi de tensiune, care relevă în asemenea măsură adevărul des­pre caracterele lor incit mărul de­cisiv cade singur din mina femini­nei Paris. J­iwa Krzyzewska, Adam Hanniskiewiez, Tadeusz Plucinski siunt protagoniștii filmului „Su­zana și băieții La Academia Republicii Socia­liste România a avut loc ieri dimi­neaţa o sesiune de comunicări şti­inţifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Coşbuc. La sesiune erau prezenţi Pompi­­liu Macovei, preşedintele Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Ar­tă, acad. Zaharia Stancu, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artişti­lor Plastici, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei, scri­itori, profesori, cercetători din do­meniul literaturii, precum şi peste 30 de scriitori de peste hotare, so­siţi în ţara noastră pentru a parti­cipa la manifestările consacrate centenarului Coşbuc. Sesiunea a fost prezidată de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Aca­demiei, care a rostit şi cuvîntul de deschidere. Au prezentat comunicări: acad. Mihai Beniuc despre „George Coş­buc — poet al poporului“, Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei, despre: „Idealul’ eroic al poeziei lui George Coşbuc", prof. Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei, des­pre : „Opera de traducător a lui George Coşbuc“ şi acad. Alexan­dru Philippide, preşedintele Secţiei de Literatură şi Arte a Academiei, despre „Coşbuc şi sentimentul na­turii". Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistenţă.­ ­(Agerpres) Sesiune ştiinţifica festiva­la Năsâud In zilele de 18, 17 şi 18 septembrie, are loc, la Năsăud, sesiunea ştiinţifică festivă, consacrată aniversării centena­rului naşterii lui George Coşbuc, orga­nizată de Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din Republica Socialistă România. Vor fi prezentate numeroase comunicări aparţinînd unor specialişti şi cadre didactice. Astfel, G. C. Nico­lescu va vorbi despre „Locul lui Coşbuc în literatura română", Gavril Scridon despre ..Natura în poezia lui George Coşbuc(­, Ion Serdeanu, despre »«Idealul unităţii naţionale în creaţia lui G. Coş­­buc», Augustin Z. N. Pop va aduce cîte­­va „Contribuţii biografice“ la o viitoare monografie Cr. Coşbuc. Alte comunicări aparţin lui Ion Apostol Popescu, I. C. Chiţimia, O. Filipoiu, S. E. Demetrian, C. Crişan şi V. Crăciun. * Duminică va avea loc vizitarea unor case memoriale şi expoziţii, precum şi excursii în satul natal al poetului şi în împrejurimi. „Zilele George Coşbuc“ SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI A sosit Suzana ! INFORM­ATE Expuneri şi medalioane In aceste zile, din preajma centena­rului naşterii lui George Coşbuc, o serie de redactori de la Editura pentru lite­ratură susţin numeroase medalioane li­terare şi expuneri dedicate marelui scriitor în biblioteci, cluburi, case de cultură şi întreprinderi bucur­eştene. Printre acestea se numără bibliotecile populare „D. Th. Neculuţă", „Anton Pa­cal­başa”, „Nicolae Labiş”, casele raio­nale de cultură 16 Februarie şi 1 Mai, cluburile ,,Republica“, Fabrica de con­fecţii şi tricotaje - Bucureşti, Fabrica de încălţăminte „Flacăra roşie”, întreprin­derea poligrafică „Arta graficăCentro­­coop etc. Expunerile sunt urmate de festivaluri de poezie susţinute de artişti amatori. Şi în cadrul colectivului de muncă de la Editura pentru literatură, conf. univ. dr. docent Al. Piru a evocat, recent, cîteva aspecte ale vieţii şi creaţiei lui George Coşbuc. Premiere cinematografice „Zorba grecul“ Un film american cu un redutabil generic. Regizor — Mihail Cacoyan­­nis, realizatorul memorabilului „Elec­tra". Interpreţi: Anthony Quinn (mai e nevoie să-l recomandăm ?). Irene Papas — Electra din filmul lui Ca­­coyannis, recunoscută ca o mare tragediană, Alan Bates, Lila Ke­drova. „Zorba grecul" deţine două premii Oscar (1964): unul pentru i­­magine şi scenografie, altul — pen­tru cea mai bună interpretare femi­nină un rol secundar — atribuit ac­triţei Lila Kedrova. „Zorba grecul" — ecranizare după romanul „Alexis Zorba“ de Nikos Kazantzakis, unul din prozatorii greci de prim rang. Iată atuurile cu care filmul îşi în­cepe cursa pe ecranele cinematogra­felor bucureştene. Avem de-a face cu o pasionată pledoarie in fa­voarea vieţii, traversată de la un capăt la celălalt de un suflu opti­mist, de o vigoare aproape explo­zivă. Căci eroul care dă numele fil­mului proclamă şi demonstrează practic in momentele cele mai grele dreptul omului la speranţă, la liber­tate şi fericire. Filmul prezintă con­flicte dramatice, încleştări violente, dar mai presus de orice convingerea că omul e creat pentru a fi fericit. Întotdeauna un nou jurnal de ac­tualităţi este aşteptat cu interes. Şi, in fiecare sâmbătă, „actualitatea“ prezen­tată pe ecran poartă alt număr. Recent, alături de acesta a fost trecută in pa­ranteză cifra: 998. Aşadar, realizatorii jurnalului de actualităţi se află în pra­gul unui eveniment: numărul 1 000. — Vor fi două evenimente — ne spu­ne tovarăşul Iosif Sas, redactorul şef al „Actualităţii In imagini“, numărul 1 000 şi 30 de ani de la realizarea pri­mului jurnal din ţara noastră. Cea dinţii dintre cele 1000 de „ac­tualităţi“ a fost realizată In 1941, luna septembrie. De atunci insă, şi pină astăzi, de a lungul celor 22 de ani scurşi, ope­ratorii noştri au filmat mult... — Cit ? — Peste­ 1 500 000 metri peliculă des­pre aproximativ 12 000 de subiecte. In jurnale au putut fi vizionaţi doar vreo 300 000 de metri. Foarte multe secvenţe au valoare de document, operatorii noş­tri — ca Kramil Kramil, Andrei Plac­­sintar, Nicolae Marinescu, I. Cornea, Si Constantinescu, Dumitru Gheorghe, M. Melnic, I. Birsan, N. Oprişan, J. Michel, — fiind martori ai tuturor ma­rilor evenimente şi transformări surve­nite In viata tării de la eliberare si pină tn zilele noastre. Ei au filmat mii de metri de peliculă care au trecut după aceea prin mina unor regizori ca P. Tu­uleasa, Ion Visu, M. Rotăreanu, M. Brătescu şi alţii. — Şi, cu timpul, a evoluat şi jurna­lul? — Ne-am străduit s-o facem. Dacă la început tratam doar 3—4 subiecte, acum numărul acestora s-a triplat. Facem in­vestigaţii in toată tara şi In întreaga lume. Dacă în 1955 aveam legături doar cu şapte ţări, astăzi colaborăm cu 33. Anual primim peste 2 000 de subiecte din U.R.S.S., R.F.G., Franţa, R. P. Chineză, India, R.D.G., Anglia, Po­lonia, S.U.A., dar. In acelaşi timp, şi trimitem un număr mare de teme prin care căutăm să prezentăm extraordina­rele transformări care au loc in Româ­nia socialistă. Autorii jurnalului, pe par­curs, au căpătat şi ei experienţă, mulţi devenind regizori şi operatori la filme documentare şi artistice: Virgil Calo­­tescu, C. Ionescu-Tonciu, I. Moscu, Al. Boiangiu. — Jurnalul 1000 va fi un număr festiv 1 — Deocamdată lucrăm la el. Eveni­mentul îl pregătim insă prin jurnalele premergătoare, realizînd retrospective des­pre oameni şi obiective industriale fil­mate cu ani în urmă. Material din filmotecă vom folosi şi în numărul 1 000 dar vom încerca să arătăm şi perspec­tivele dezvoltări tării in lumina sarcinilor înscrise in viitorul cincinal. Vom face şi un sondaj în rindurile spectatorilor solicitindu-le părerile, propuneri de ru­brici noi, ce subiecte vor să tratăm. De asemenea, intenţionăm să schimbăm ge­nericul. Pină in seara prezentării „Ac­tualităţii nr. 1000“ In regia lui P. Tu­­tuleasa nu mai este insă timp prea mult. Aşa că nu vă mai destăinuim nimic. — Doar data apariţiei pe ecrane. — Bine. lat-o: 24 septembrie. L. Dumitrescu 1000 de „ACTUALITĂŢI“ Comunicativul Zorba cîştigă simpatie. Ieri după-amiază, Comitetul raional de partid 16 Februarie a organizat o consfătuire pe tema educării comu­niste a membrilor de partid. La a­­cest interesant schimb de experienţă au participat secretari şi membri ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti şi lectori ai cabinetului raional, mem­bri de partid din întreprinderi, insti­tuţii şi şcoli. Au fost prezentate informări pri­vind formele şi metodele folosite de organele şi organizaţiile de partid in vederea dezvoltării cunoştinţelor poli­­tico-ideologice, profesionale şi de cul­tură generală ale membrilor de partid, a educării lor comuniste, precum şi asupra modului cum sunt ajutaţi noii membri de partid să-şi însuşească politica partidului, să se formeze ca adevăraţi comunişti. De exemplu, to­varăşii Gheorghe Bejan, secretarul comitetului de partid de la Atelierele de reparat material rulant, şi Elena Manea, secretara organizaţiei de bază nr. 16 de la Fabrica de confecţii şi tricotaje­ Bucureşti au scos în eviden­ţă printre altele faptul că în munca de educare comunistă a membrilor de partid se pune un accent din ce în ce mai mare pe pregătirea temeinică a adunărilor generale ale organiza­ţiilor de bază, pe controlul îndeplini­rii exemplare a sarcinilor de produc­ţie, întărirea disciplinei de partid, sporirea combativităţii faţă de lipsuri. La rîndul lor, tovarăşii dr. Gheor­ghe Bîrnaure, din organizaţia de bază a Institutului „Pasteur“, şi Petruţa Popa,­ secretara comitetului U.T.C. de la Oficiul farmaceutic al oraşului Bucureşti, au subliniat că o mare efi­cienţă educativă au avut-o dezbaterile din adunările generale asupra pro­blemelor referitoare la calitatea de membru de partid, drepturile şi în­datoririle comuniştilor, stimularea cri­ticii şi autocriticii şi a altor teme strins legate de activitatea organiza­ţiilor în cadrul cărora activează. După ce au înfăţişat unele forme şi metode folosite în m­unca de edu­care comunistă a membrilor de partid, numeroşi participanţi la discuţii au arătat că pentru ridicarea neîncetată a nivelului politic şi ideologic al a­­cestora, organele şi organizaţiile de partid au datoria să asigure în con­tinuare studierea temeinică a docu­mentelor Congresului al IX-lea al partidului şi ale plenarelor CC. al P.C.R., să organizeze expuneri şi con­sultaţii pe teme de construcţie eco­nomică, viaţă de partid, etică comu­nistă şi altele. Apreciind ca fructuoase dezbaterile ce au avut loc în cadrul intîlnirii, tovarăşul Alexandru Şercăianu, secre­tar al Comitetului raional de partid 16 Februarie, a arătat în încheiere că este necesar să se depună noi eforturi pentru întărirea muncii po­litice ideologice, în scopul înarmării membrilor de partid cu tezele de bază ale marxism-leninismului, şi pentru cunoaşterea temeinică a politicii par­tidului nostru în problemele interne şi internaţionale. Vorbitorul a sub­liniat, de asemenea, că în întreaga muncă de educare comunistă a mem­brilor de partid trebuie să se urmă­rească dezvoltarea tuturor cunoştinţe­lor, în aşa fel incit comuniştii să poată analiza şi înţelege just politica partidului, fenomenele legate de actu­ala etapă a desăvîrşirii construcţiei so­cialiste în ţara noastră, în munca de educare partinică a comuniştilor, orga­nele şi organizaţiile de partid vor trebui să pună un accent mai mare pe dezvoltarea la aceştia a trăsătu­rilor caracteristice unui comunist : înalt simţ de răspundere în îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid, grija pentru apărarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, corectitudine, principialitate, exemplu de conduită neutrală în familie şi societate, învăţămintele ce s-au desprins în cadrul consfătuirii, sunt de un real folos pentru organizaţiile de partid, din raion ajutindu-le ca în activita­tea de zi cu zi să desfăşoare o muncă tot mai rodnică pentru mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sar­cinilor trasate de Congresul al IX-­lea al partidului nostru. h. Al. Ștefănescu \V Consfătuire pe tema: Educarea comunistă a membrilor de partid UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE , operatoarea Florica Moca lu­­crînd la mașina de sudat produse din p.c.v. Lustruirea electrolitică a metalelor La atelierul acoperiri metalice din cadrul Uzinei „Autobuzul" a fost introdusă in fabricaţia de serie me­toda electrolitică de lustruire a me­talelor. Această metodă se caracteri­zează printr-o tehnologie simplă cu largi posibilităţi de utilizare la fini­sarea decorativă a pieselor metalice, îmbunătăţirea microgeometriei piese­lor şi mărirea rezistenţei la coro­ziune; în prezent ea se aplică la piesele de capăt şi la profilele de aviar, ur­­mînd a fi extinsă şi la alte repere. ­ Două adrese şi bună ziua Cu puţină vreme în urmă, la redacţie a sosit o scri­soare trimisă de comitetul de locatari al imobilului din splaiul Independenţei nr. 54. La adresa amintită, I.R.C.R. a raionului V. I. Lenin, grupul 5 şantiere, a început lucrări de reparaţie a blocului principal şi a clă­dirilor anexe, încă de la sfir­­şitul lunii aprilie. Mai de­parte, întreaga scrisoare se referă la stilul de muncă folosit. Iata-l, în cîteva „mostre“ reprezentative. S-a dat jos o parte din a­­coperişul blocului principal în luna mai şi nu s-a mai pus la loc decit la sfîrşitul lunii iulie, ceea ce a făcut ca ploaia să pătrundă în mai multe apartamente, dis­­trugînd tavanele. Iar după aşa-zisa reparaţie, apa ploi­lor şi-a făcut drum în alte cîteva locuinţe de la etajul trei, unde înainte nu ploua. Dar nu numai atît e de spus despre această reparaţie, care, din motivele amintite, se cerea efectuată în timpul cel mai scurt posibil. Lucrările la acoperiş s-au tărăgănat pe parcursul a patru luni în­cheiate . Celelalte operaţii (lucrări de zidărie, văruire, instalaţii, ti­nichigerie etc.) au menţinut aceeaşi cadenţă şi aceeaşi to­tală detaşare de orice impera­tiv al urgenţei. Reparaţia şi înlocuirea unor chiuvete strict necesare familiilor, de exem­plu, a durat pînă la zece zile de la demontare şi s-a făcut numai după multe discuţii şi rugăminţi. Văruirea în holurile comune şi casele scărilor a necesitat, în loc de 3—4 zile, tot atîtea săptămîni. Porţile de la intrare şi stilpul de susţinere s-au distrus şi s-au înlocuit cu... grămezile de mo­loz lăsat să zacă. Tot molo­zul a rămas cea mai palpa­bilă mărturie a faptului că la trei boxe s-a lucrat două luni şi... tot nu s-a făcut ce trebuia. Ar mai fi asemenea „mos­tre“, dar să facem loc şi cîtorva cuvinte despre calitatea finisajului. Două exemple sunt prea de ajuns. La etajul trei, reparaţiile la uşi şi la feres­tre s-au făcut cu nişte slin­­ghioare şi colţari ca pe vre­mea bunicilor. Cînd s-au bătut colţarii, s-au spart şi o serie de geamuri şi aşa au rămas, iar o dată cu vopsirea acope­rişului în roşu, giurgiuvelele unor ferestre, de o frumoasă culoare alb-vernil, au devenit pestriţe,­­ fiind dăruite şi ele din belşug cu pete de vopsea roşie. La această sesizare, expri­­mînd nemulţumirea întemeiată a locatarilor, răspunsul a so­sit foarte operativ. Sfatul popular al raionului V. I. Lenin ne informează de la în­ceput că (redăm textual) : „In urma verificărilor efec­tuate de noi s-a constatat că cele sesizate sunt in totalitatea lor juste“. Bun, pînă aici. In conti­nuare, aflăm că s-au luat şi măsuri. Ce fel ? S-a trimis o adresă la I.R.C.R. „în vede­rea urgentării lucrărilor de re­mediere“. S-a mai trimis o a­­dresă şi la I.A.L. „pentru a supraveghea executarea lucră­rilor de reparaţii în calitate de beneficiar“. Urmează ştampile, semnături... şi punct. Cu alte cuvinte, s-a comuni­cat I.R.C.R. că trebuie să ma­nifeste un respect elementar faţă de urgenţa lucrărilor, nu­mai că... aceasta se ştia din capul locului. Şi s-a mai comu­nicat I.A.L. ... că e beneficiar şi are datoria să supravegheze lucrările -i- ceea ce, iarăşi, se ştia de la bun început. Ce s-a spus nou ? Nimic. Nimic de­spre proasta calitate a lucră­rilor (şi aici s-ar fi putut spu­ne destule !). Nimic despre ne­­permisa lor tărăgănare (cum se ştie, depăşirea termenului contractual se sancţionează). Nimic despre vreo intenţie de a trage la răspundere pe cei vinovaţi de atîta nepăsare faţă de bunul statului încît, venind să facă reparaţii, au provocat ei înşişi alte degradări. Toate acestea înseamnă concret pa­gube, înseamnă alt timp şi alţi bani pentru „repararea re­paraţiilor“, înseamnă, direct spus, lipsă de răspundere. Cine îi suportă urmările? Pînă acum, le-au suportat cele peste 40 de familii ale locata­rilor. Măcar din respect pen­tru ei, s ar fi cuvenit un răs­puns care, chiar dacă nu ve­nea atît de operativ, să fi cu­prins măsuri eficiente. E. Bodnariuc Ce măsuri aţi luat ? VLAICU VODĂ — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. TROILUS ŞI CRESIDA — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. ULISE ŞI COINCIDENŢELE (spec­tacol prezentat de Teatrul muncito­resc C.F.R.-Giuleşti) — în sala Tea­trului evreiesc de stat, tel. 21.36.71, ora 19.30. PRINȚESA CIRCULUI — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. HIPNOZA — (spectacol prezentat de Teatrul C. I. Nottara”) — la Teatrul de vară" din parcul Herăstrău, ora 20. CU MUZICA E DE GLUMIT (spec­tacol prezentat de Teatrul „C. Tă­­nase") la Grădina Boema, tel. 16.72.55, ora 20. CALEIDOSCOP CIRC !, — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. I * „ Cinem­atografe ACEI OAMENI MINUNAŢI IN MA­ȘINILE LOR ZBURĂTOARE — film pentru ecran panoramic — Patria (11.86.25) — 10, 12.45. 15.45. 18 30, 21.15. ACUZATUL NU S-A PREZENTAT — Flacăra (21.35.40) — 15.30. 18.15. 20.45. YOYO — Republica (11.03.72) — 9. 11.30. 14 16.15. 18.45. 21.15. NOTRE DAME DE PARIS - Bucu­­­rești (15.61.54) - 8 30 11. 13 30. 16. 18.30. 21. Luceafărul (15 87 67) — 9 30, 12. 14.30 17. 19 30. 22. Feroviar (16 22.73) — 8. 11.15. 14.30. 17.15 20. Excelsior (18.10.88) — 10.15, 13, 15.45, 18.30, 21.15; Sala Palatului (15.73.72) — 17. 20. TARA FERICIRII— Capitol (16.29.17) — 9, 11.45, 15.15, 18, 20.45; Melodia (12.06.88) — 8.30, 11. 13.30, 10, 18.30 21. LUMINA DUPĂ JALUZELE — Fes­tival (15.63.84) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18 30, 21. Modern (23.71.01) — 9.15, 11.30, 13.45, 16. 18.15. 20.30. HAIDUCII — cinemascop — Lumina (16.23.35) — 8.45, 11 13.15, 15.45, 18.15. 20.45. CASA NOASTRA—Victoria (16.28.79) — 9. 11,15, 13.30, 15 45, 18.15, 20.45. COLIBA UNCHIULUI TOM — cine­mascop — Central (14.12.24) — 8.30, 11.30, 14.30, 17.30, 20.45. Colentina (35.07 09) — 15.30, 18.30. ELECTRA — Union (13.49.04) — 15. 18. 21. ” PROGRAM PENTRU COPII — Doi­na (16.35.38) — 9 10. MAIGRET ȘI AFACEREA SAINT­­FIACRE — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30, 20.45 Grin­ița (17.08.58) - 9, 11.15, 13.30, 16. 18.30. 21. O LACRIMA PE OBRAZ — CE POVESTESC APELE — VREAU SA STIU TOT nr. 45 — BALENA — CHEIA SUCCESULUI — PUNCT DE GRAVITATIE — GHIDRINUL — IMAGINI DIN MUZEUL POMPIERI­LOR — UN SECOL SI MULTE MI­LENII­­ Timpuri Noi (15.61.10) — de la. 9—21 în continuare. IN NORD SPRE ALASKA­­ — Ci­nemascop — Giulesti (17.55.46) — 15. 18 20.45 ; Volga (11.91.26) — 9. 11.45, 15.15, 18. 20.45; Drumul Sării (31.28.13) — 14.45, 17.45, 20.30. CĂSĂTORIE DE FORMA — cine­mascop — Dacia (16.2610) — de la 9—15.45 în continuare, apoi 18.15, 20.45. REPULSIE — Buzești (15.62.79) — 15.30. 18. COPLAN ISI ASUMA RISCUL — Cringași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30 ; înfrățirea între popoare (17.31.64) — 14. 16, 18.15, 20.30. CLEOPATRA — cinemascop — (am­bele serii) — Bucegi (17.05 47) — 9 12 30, 16 15 20; Tomis (21 49 46) - 9, 12.30, 16.15. 20 DRAGOSTEA ÎNVINGE - cinema­scop — Gloria — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30. Flamura (23.07.40) — 9. 11.15 13.30, 15.45, 18.15, 20.45. ESCROCII LA MĂNĂSTIRE — Ci­­nemascop — Unirea (17.10.21) — 15 30 18. PRIMA DEZILUZIE — Vitan — (21.39.82) — 15.30, 18. FARA PASAPORT IN ȚARA STRĂINĂ — Arta (21.31.86) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. THERESE DESQUEYROUX — Mio­rita (14.27.14) — 8.30, 11, 13.30. 16, 18.30, 21. CIM­EL­E DIN BASKERVILL­E — Munca (21.50.97) — 16, 18.15, 20.30. MISIUNE EXTRAORDINARA — popular (35 15.17) — 15.30, 18.15 20.45. ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE SALTIMBANCI — Aurora (35.04.66) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. Floreasca (12.28.30) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, IX. BĂIEȚII DE LA TONOMAT — Mo­şilor (12.52.93) — 15. 17.45. FIII „MARII URSOAICE” — cine­mascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18.15 20.45. SE INTIMPLA NUMAI DUMINICA — Viitorul (11.48.03) ■— 15.30, 18, 20.30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. Cotro­­ceni (13.62.56) — 15. 17.45, 20.30. CASA NELINISTITA — cinemascop — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.45. ALFABETUL FRICII—Lira (31.71.71) — 15.30 18 5 000 000 DE MARTORI­­ — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.45. URME IN OCEAN — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18, 20.15. LUMINA DUPĂ JALUZELE — A­renele Libertăţii (23.71.01) — 19.30. Festival (15.63.84). — 19.30. ŢARA FERICIRII—Capitol (16 29 17) - 19.30. ANGELICA, MARCHIZA „ÎNGERI­LOR“ — cinemascop — Progresul (15.61.54) — 19.30. NOTRE DAME DE PARIS — Doina (15.87.67) — 20.15. Stadionul Dinamo (11.03.72) — 19.15. REPULSIE — Buzești (15.62.79) — 20. FARA PASAPORT IN ȚARA STRĂINĂ — Arta (21.31.86) — 19.30. CLEOPATRA — cinemascop — am­bele serii — Bucegi (17.05.47) — 19.15. Tomis (21.49.46) — 19. ESCROCII LA MĂNĂSTIRE — ci­nemascop — Unirea (17.10.21) — 20. ALFABETUL FRICII — Lira (31.71.71) — 20.30. STRĂINUL — ambele serii — Co­­lentina (35.07.09) — 19.45. ALBA CA ZAPADA ŞI CEI ŞAPTE SALTIMBANCI — Aurora (35.04.66) 19.30. BĂIEŢII DE LA TONOMAT — Mo­şilor (12.52.93) — 20.30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB— Rahova (23.91.00) — 20.15. vîrtuiri dunării — Progresul parc (23.94.10) — 19.30. CEI ȘAPTE MAGNIFICI — Viran (21.39.82) _ 20. 18.00 Emisiune pentru cei mici şi tineretul școlar. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Atlas folcloric. Valea Gurghiului. 19.45 Galeria Instrumen­telor. 20.00 Săptămîna 21.00 Avanpre­mieră. 21.15 Teleglob. Emisiune de călătorii geografice : Iran. 21.35 Va­rietăţi pe peliculă. 22.00 Poezia dan­sului. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 Buletinul meteorologic. 22.45 In­cluderea emisiunii. ► 1

Next