Informatia Bucureştiului, septembrie 1966 (Anul 14, nr. 4061-4086)
1966-09-16 / nr. 4074
* Pag a 2-a DIN NOU ÎN ACTIVITATE Ieri dimineaţă s-a redeschis Biblioteca orăşenească „M. Sadoveanu", din str. Slătineanu nr. 16, care a fost închisă cîtva timp pentru renovare. Pentru a uşura procesul de servire a cititorilor biblioteca funcţionează pe principiul accesului liber la raftul de cărţi, la toate cele trei secţii: împrumut, periodice şi pentru copii. GONG! Ieri, Teatrul de Comedie a prezentat primul spectacol din noua stagiune. Astăzi, un nou teatru îşi deschide porţile : Naţionalul. Reprezentaţie inaugurală „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla în regia lui Sică Alexandrescu cu George Calboreanu în rolul principal, va avea loc la sala Comedia. Aici, în decursul săptămînilor următoare vor fi reluate spectacolele : „Apus de soare“, „Doamna lui Ieremia“, „Regele moare*, „Oameni şi şoareci“, „Din jale se întrupează Electra“, „Vedere de pe pod“, „Euridice*. în ceea ce priveşte viitoarele premiere ale Teatrului Naţional „I. E. Caragiale“ amintim titlurile din proiectul de repertoriu al acestui an : „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Haşdeu, „Bălcescu“ de Camil Petrescu, „Femeia cezarului“ de Ion Luca, „Meşterul Manole“ de Lucian Blaga, un spectacol coupé alcătuit din trei piese într-un act de George Călinescu, Mihai Săulescu şi Ion Sava, „Romeo şi Julieta" de Shakespeare, „Idiotul" de Dostoievski, „Domnii Grembay" de Krleja. Vor fi montate, de asemenea, două piese din dramaturgia originală contemporană. Mîine reîncepe activitatea şi la sala Studio, cu reprezentaţia în premieră „Dinu Păturică“ dramatizate de Adrian Maniu şi Ion Pillat după romanul lui N. Filimon „Ciocoii vechi şi noi“. Regia este semnată de Nicolae Massim. Artistul poporului Niki Atanasiu şi Dem. Rădulescu interpretînd o scenă din spectacolul „Dinu Păturică" Expoziţie de pasteluri în cadrul acţiunilor cu tema «Frumoasă eşti, patria mea“, organizate de Comisia de turism şi alpinism din cadrul U.C.F.S. oraş Bucureşti, s-a deschis astăzi o expoziţie de pasteluri. Radu Dragomir expune, cu acest prilej, în sala principală a Bibliotecii centrale universitare, un număr de lucrări în pastel. ,Ţara duhurilor din mările Sudului“ Nu e o noutate că cineaştii documentarişti sînt, în felul lor, nişte neobosiţi călători. Cutreieră lumea în lung şi-n lat, consemnînd pe pelicula din aparatul de filmat momente şi aspecte variate întîlnite în cale. O echipă de asemenea călători, de la studiourile de specialitate din R. F. Germană, a întreprins o veritabilă expediţie cinematografică în Noua Guinee. Impresiile lor de drum, descoperirile şi confirmările datelor cunoscute, le oferă sub forma filmului documentar de lung metraj intitulat „Ţara duhurilor din mările Sudului. „Suzana şi băieţii“ După cum spune legenda antică, prea frumosul Paris a fost pus să decidă care e cea mai frumoasă dintre zeiţe. Şi cea care a făcut arbitrului cele mai ispititoare promisiuni, a ciştigat mărul. In zilele noastre, rolurile s-au schiibat, cum ne informează cineastul polonez Stanislaw Mozdzienski. Şi demonstrează cu filmul „Suzana şi băieţii“, unde Paris e o prea frumoasă şi expresivă actriţă de cinema care petrece cîteva zile de odihnă intr-un fermecător peisaj din munţii Tafta. Zeiţele sunt doi tineri speologi, diferiţi ca structură psihică, apropiaţi insă prin pasiunea profesiei, şi care intră in competiţie la apariţia actriţei. Nu promit însă nimic, ci se angrenează inacţiuni cu momente şi de tensiune, care relevă în asemenea măsură adevărul despre caracterele lor incit mărul decisiv cade singur din mina femininei Paris. Jiwa Krzyzewska, Adam Hanniskiewiez, Tadeusz Plucinski siunt protagoniștii filmului „Suzana și băieții La Academia Republicii Socialiste România a avut loc ieri dimineaţa o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Coşbuc. La sesiune erau prezenţi Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei, scriitori, profesori, cercetători din domeniul literaturii, precum şi peste 30 de scriitori de peste hotare, sosiţi în ţara noastră pentru a participa la manifestările consacrate centenarului Coşbuc. Sesiunea a fost prezidată de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, care a rostit şi cuvîntul de deschidere. Au prezentat comunicări: acad. Mihai Beniuc despre „George Coşbuc — poet al poporului“, Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei, despre: „Idealul’ eroic al poeziei lui George Coşbuc", prof. Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei, despre : „Opera de traducător a lui George Coşbuc“ şi acad. Alexandru Philippide, preşedintele Secţiei de Literatură şi Arte a Academiei, despre „Coşbuc şi sentimentul naturii". Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistenţă. (Agerpres) Sesiune ştiinţifica festivala Năsâud In zilele de 18, 17 şi 18 septembrie, are loc, la Năsăud, sesiunea ştiinţifică festivă, consacrată aniversării centenarului naşterii lui George Coşbuc, organizată de Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din Republica Socialistă România. Vor fi prezentate numeroase comunicări aparţinînd unor specialişti şi cadre didactice. Astfel, G. C. Nicolescu va vorbi despre „Locul lui Coşbuc în literatura română", Gavril Scridon despre ..Natura în poezia lui George Coşbuc(, Ion Serdeanu, despre »«Idealul unităţii naţionale în creaţia lui G. Coşbuc», Augustin Z. N. Pop va aduce cîteva „Contribuţii biografice“ la o viitoare monografie Cr. Coşbuc. Alte comunicări aparţin lui Ion Apostol Popescu, I. C. Chiţimia, O. Filipoiu, S. E. Demetrian, C. Crişan şi V. Crăciun. * Duminică va avea loc vizitarea unor case memoriale şi expoziţii, precum şi excursii în satul natal al poetului şi în împrejurimi. „Zilele George Coşbuc“ SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI A sosit Suzana ! INFORMATE Expuneri şi medalioane In aceste zile, din preajma centenarului naşterii lui George Coşbuc, o serie de redactori de la Editura pentru literatură susţin numeroase medalioane literare şi expuneri dedicate marelui scriitor în biblioteci, cluburi, case de cultură şi întreprinderi bucureştene. Printre acestea se numără bibliotecile populare „D. Th. Neculuţă", „Anton Pacalbaşa”, „Nicolae Labiş”, casele raionale de cultură 16 Februarie şi 1 Mai, cluburile ,,Republica“, Fabrica de confecţii şi tricotaje - Bucureşti, Fabrica de încălţăminte „Flacăra roşie”, întreprinderea poligrafică „Arta graficăCentrocoop etc. Expunerile sunt urmate de festivaluri de poezie susţinute de artişti amatori. Şi în cadrul colectivului de muncă de la Editura pentru literatură, conf. univ. dr. docent Al. Piru a evocat, recent, cîteva aspecte ale vieţii şi creaţiei lui George Coşbuc. Premiere cinematografice „Zorba grecul“ Un film american cu un redutabil generic. Regizor — Mihail Cacoyannis, realizatorul memorabilului „Electra". Interpreţi: Anthony Quinn (mai e nevoie să-l recomandăm ?). Irene Papas — Electra din filmul lui Cacoyannis, recunoscută ca o mare tragediană, Alan Bates, Lila Kedrova. „Zorba grecul" deţine două premii Oscar (1964): unul pentru imagine şi scenografie, altul — pentru cea mai bună interpretare feminină un rol secundar — atribuit actriţei Lila Kedrova. „Zorba grecul" — ecranizare după romanul „Alexis Zorba“ de Nikos Kazantzakis, unul din prozatorii greci de prim rang. Iată atuurile cu care filmul îşi începe cursa pe ecranele cinematografelor bucureştene. Avem de-a face cu o pasionată pledoarie in favoarea vieţii, traversată de la un capăt la celălalt de un suflu optimist, de o vigoare aproape explozivă. Căci eroul care dă numele filmului proclamă şi demonstrează practic in momentele cele mai grele dreptul omului la speranţă, la libertate şi fericire. Filmul prezintă conflicte dramatice, încleştări violente, dar mai presus de orice convingerea că omul e creat pentru a fi fericit. Întotdeauna un nou jurnal de actualităţi este aşteptat cu interes. Şi, in fiecare sâmbătă, „actualitatea“ prezentată pe ecran poartă alt număr. Recent, alături de acesta a fost trecută in paranteză cifra: 998. Aşadar, realizatorii jurnalului de actualităţi se află în pragul unui eveniment: numărul 1 000. — Vor fi două evenimente — ne spune tovarăşul Iosif Sas, redactorul şef al „Actualităţii In imagini“, numărul 1 000 şi 30 de ani de la realizarea primului jurnal din ţara noastră. Cea dinţii dintre cele 1000 de „actualităţi“ a fost realizată In 1941, luna septembrie. De atunci insă, şi pină astăzi, de a lungul celor 22 de ani scurşi, operatorii noştri au filmat mult... — Cit ? — Peste 1 500 000 metri peliculă despre aproximativ 12 000 de subiecte. In jurnale au putut fi vizionaţi doar vreo 300 000 de metri. Foarte multe secvenţe au valoare de document, operatorii noştri — ca Kramil Kramil, Andrei Placsintar, Nicolae Marinescu, I. Cornea, Si Constantinescu, Dumitru Gheorghe, M. Melnic, I. Birsan, N. Oprişan, J. Michel, — fiind martori ai tuturor marilor evenimente şi transformări survenite In viata tării de la eliberare si pină tn zilele noastre. Ei au filmat mii de metri de peliculă care au trecut după aceea prin mina unor regizori ca P. Tuuleasa, Ion Visu, M. Rotăreanu, M. Brătescu şi alţii. — Şi, cu timpul, a evoluat şi jurnalul? — Ne-am străduit s-o facem. Dacă la început tratam doar 3—4 subiecte, acum numărul acestora s-a triplat. Facem investigaţii in toată tara şi In întreaga lume. Dacă în 1955 aveam legături doar cu şapte ţări, astăzi colaborăm cu 33. Anual primim peste 2 000 de subiecte din U.R.S.S., R.F.G., Franţa, R. P. Chineză, India, R.D.G., Anglia, Polonia, S.U.A., dar. In acelaşi timp, şi trimitem un număr mare de teme prin care căutăm să prezentăm extraordinarele transformări care au loc in România socialistă. Autorii jurnalului, pe parcurs, au căpătat şi ei experienţă, mulţi devenind regizori şi operatori la filme documentare şi artistice: Virgil Calotescu, C. Ionescu-Tonciu, I. Moscu, Al. Boiangiu. — Jurnalul 1000 va fi un număr festiv 1 — Deocamdată lucrăm la el. Evenimentul îl pregătim insă prin jurnalele premergătoare, realizînd retrospective despre oameni şi obiective industriale filmate cu ani în urmă. Material din filmotecă vom folosi şi în numărul 1 000 dar vom încerca să arătăm şi perspectivele dezvoltări tării in lumina sarcinilor înscrise in viitorul cincinal. Vom face şi un sondaj în rindurile spectatorilor solicitindu-le părerile, propuneri de rubrici noi, ce subiecte vor să tratăm. De asemenea, intenţionăm să schimbăm genericul. Pină in seara prezentării „Actualităţii nr. 1000“ In regia lui P. Tutuleasa nu mai este insă timp prea mult. Aşa că nu vă mai destăinuim nimic. — Doar data apariţiei pe ecrane. — Bine. lat-o: 24 septembrie. L. Dumitrescu 1000 de „ACTUALITĂŢI“ Comunicativul Zorba cîştigă simpatie. Ieri după-amiază, Comitetul raional de partid 16 Februarie a organizat o consfătuire pe tema educării comuniste a membrilor de partid. La acest interesant schimb de experienţă au participat secretari şi membri ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti şi lectori ai cabinetului raional, membri de partid din întreprinderi, instituţii şi şcoli. Au fost prezentate informări privind formele şi metodele folosite de organele şi organizaţiile de partid in vederea dezvoltării cunoştinţelor politico-ideologice, profesionale şi de cultură generală ale membrilor de partid, a educării lor comuniste, precum şi asupra modului cum sunt ajutaţi noii membri de partid să-şi însuşească politica partidului, să se formeze ca adevăraţi comunişti. De exemplu, tovarăşii Gheorghe Bejan, secretarul comitetului de partid de la Atelierele de reparat material rulant, şi Elena Manea, secretara organizaţiei de bază nr. 16 de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti au scos în evidenţă printre altele faptul că în munca de educare comunistă a membrilor de partid se pune un accent din ce în ce mai mare pe pregătirea temeinică a adunărilor generale ale organizaţiilor de bază, pe controlul îndeplinirii exemplare a sarcinilor de producţie, întărirea disciplinei de partid, sporirea combativităţii faţă de lipsuri. La rîndul lor, tovarăşii dr. Gheorghe Bîrnaure, din organizaţia de bază a Institutului „Pasteur“, şi Petruţa Popa, secretara comitetului U.T.C. de la Oficiul farmaceutic al oraşului Bucureşti, au subliniat că o mare eficienţă educativă au avut-o dezbaterile din adunările generale asupra problemelor referitoare la calitatea de membru de partid, drepturile şi îndatoririle comuniştilor, stimularea criticii şi autocriticii şi a altor teme strins legate de activitatea organizaţiilor în cadrul cărora activează. După ce au înfăţişat unele forme şi metode folosite în munca de educare comunistă a membrilor de partid, numeroşi participanţi la discuţii au arătat că pentru ridicarea neîncetată a nivelului politic şi ideologic al acestora, organele şi organizaţiile de partid au datoria să asigure în continuare studierea temeinică a documentelor Congresului al IX-lea al partidului şi ale plenarelor CC. al P.C.R., să organizeze expuneri şi consultaţii pe teme de construcţie economică, viaţă de partid, etică comunistă şi altele. Apreciind ca fructuoase dezbaterile ce au avut loc în cadrul intîlnirii, tovarăşul Alexandru Şercăianu, secretar al Comitetului raional de partid 16 Februarie, a arătat în încheiere că este necesar să se depună noi eforturi pentru întărirea muncii politice ideologice, în scopul înarmării membrilor de partid cu tezele de bază ale marxism-leninismului, şi pentru cunoaşterea temeinică a politicii partidului nostru în problemele interne şi internaţionale. Vorbitorul a subliniat, de asemenea, că în întreaga muncă de educare comunistă a membrilor de partid trebuie să se urmărească dezvoltarea tuturor cunoştinţelor, în aşa fel incit comuniştii să poată analiza şi înţelege just politica partidului, fenomenele legate de actuala etapă a desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră, în munca de educare partinică a comuniştilor, organele şi organizaţiile de partid vor trebui să pună un accent mai mare pe dezvoltarea la aceştia a trăsăturilor caracteristice unui comunist : înalt simţ de răspundere în îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, grija pentru apărarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, corectitudine, principialitate, exemplu de conduită neutrală în familie şi societate, învăţămintele ce s-au desprins în cadrul consfătuirii, sunt de un real folos pentru organizaţiile de partid, din raion ajutindu-le ca în activitatea de zi cu zi să desfăşoare o muncă tot mai rodnică pentru mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului nostru. h. Al. Ștefănescu \V Consfătuire pe tema: Educarea comunistă a membrilor de partid UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE , operatoarea Florica Moca lucrînd la mașina de sudat produse din p.c.v. Lustruirea electrolitică a metalelor La atelierul acoperiri metalice din cadrul Uzinei „Autobuzul" a fost introdusă in fabricaţia de serie metoda electrolitică de lustruire a metalelor. Această metodă se caracterizează printr-o tehnologie simplă cu largi posibilităţi de utilizare la finisarea decorativă a pieselor metalice, îmbunătăţirea microgeometriei pieselor şi mărirea rezistenţei la coroziune; în prezent ea se aplică la piesele de capăt şi la profilele de aviar, urmînd a fi extinsă şi la alte repere. Două adrese şi bună ziua Cu puţină vreme în urmă, la redacţie a sosit o scrisoare trimisă de comitetul de locatari al imobilului din splaiul Independenţei nr. 54. La adresa amintită, I.R.C.R. a raionului V. I. Lenin, grupul 5 şantiere, a început lucrări de reparaţie a blocului principal şi a clădirilor anexe, încă de la sfirşitul lunii aprilie. Mai departe, întreaga scrisoare se referă la stilul de muncă folosit. Iata-l, în cîteva „mostre“ reprezentative. S-a dat jos o parte din acoperişul blocului principal în luna mai şi nu s-a mai pus la loc decit la sfîrşitul lunii iulie, ceea ce a făcut ca ploaia să pătrundă în mai multe apartamente, distrugînd tavanele. Iar după aşa-zisa reparaţie, apa ploilor şi-a făcut drum în alte cîteva locuinţe de la etajul trei, unde înainte nu ploua. Dar nu numai atît e de spus despre această reparaţie, care, din motivele amintite, se cerea efectuată în timpul cel mai scurt posibil. Lucrările la acoperiş s-au tărăgănat pe parcursul a patru luni încheiate . Celelalte operaţii (lucrări de zidărie, văruire, instalaţii, tinichigerie etc.) au menţinut aceeaşi cadenţă şi aceeaşi totală detaşare de orice imperativ al urgenţei. Reparaţia şi înlocuirea unor chiuvete strict necesare familiilor, de exemplu, a durat pînă la zece zile de la demontare şi s-a făcut numai după multe discuţii şi rugăminţi. Văruirea în holurile comune şi casele scărilor a necesitat, în loc de 3—4 zile, tot atîtea săptămîni. Porţile de la intrare şi stilpul de susţinere s-au distrus şi s-au înlocuit cu... grămezile de moloz lăsat să zacă. Tot molozul a rămas cea mai palpabilă mărturie a faptului că la trei boxe s-a lucrat două luni şi... tot nu s-a făcut ce trebuia. Ar mai fi asemenea „mostre“, dar să facem loc şi cîtorva cuvinte despre calitatea finisajului. Două exemple sunt prea de ajuns. La etajul trei, reparaţiile la uşi şi la ferestre s-au făcut cu nişte slinghioare şi colţari ca pe vremea bunicilor. Cînd s-au bătut colţarii, s-au spart şi o serie de geamuri şi aşa au rămas, iar o dată cu vopsirea acoperişului în roşu, giurgiuvelele unor ferestre, de o frumoasă culoare alb-vernil, au devenit pestriţe, fiind dăruite şi ele din belşug cu pete de vopsea roşie. La această sesizare, exprimînd nemulţumirea întemeiată a locatarilor, răspunsul a sosit foarte operativ. Sfatul popular al raionului V. I. Lenin ne informează de la început că (redăm textual) : „In urma verificărilor efectuate de noi s-a constatat că cele sesizate sunt in totalitatea lor juste“. Bun, pînă aici. In continuare, aflăm că s-au luat şi măsuri. Ce fel ? S-a trimis o adresă la I.R.C.R. „în vederea urgentării lucrărilor de remediere“. S-a mai trimis o adresă şi la I.A.L. „pentru a supraveghea executarea lucrărilor de reparaţii în calitate de beneficiar“. Urmează ştampile, semnături... şi punct. Cu alte cuvinte, s-a comunicat I.R.C.R. că trebuie să manifeste un respect elementar faţă de urgenţa lucrărilor, numai că... aceasta se ştia din capul locului. Şi s-a mai comunicat I.A.L. ... că e beneficiar şi are datoria să supravegheze lucrările -i- ceea ce, iarăşi, se ştia de la bun început. Ce s-a spus nou ? Nimic. Nimic despre proasta calitate a lucrărilor (şi aici s-ar fi putut spune destule !). Nimic despre nepermisa lor tărăgănare (cum se ştie, depăşirea termenului contractual se sancţionează). Nimic despre vreo intenţie de a trage la răspundere pe cei vinovaţi de atîta nepăsare faţă de bunul statului încît, venind să facă reparaţii, au provocat ei înşişi alte degradări. Toate acestea înseamnă concret pagube, înseamnă alt timp şi alţi bani pentru „repararea reparaţiilor“, înseamnă, direct spus, lipsă de răspundere. Cine îi suportă urmările? Pînă acum, le-au suportat cele peste 40 de familii ale locatarilor. Măcar din respect pentru ei, s ar fi cuvenit un răspuns care, chiar dacă nu venea atît de operativ, să fi cuprins măsuri eficiente. E. Bodnariuc Ce măsuri aţi luat ? VLAICU VODĂ — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. TROILUS ŞI CRESIDA — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. ULISE ŞI COINCIDENŢELE (spectacol prezentat de Teatrul muncitoresc C.F.R.-Giuleşti) — în sala Teatrului evreiesc de stat, tel. 21.36.71, ora 19.30. PRINȚESA CIRCULUI — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. HIPNOZA — (spectacol prezentat de Teatrul C. I. Nottara”) — la Teatrul de vară" din parcul Herăstrău, ora 20. CU MUZICA E DE GLUMIT (spectacol prezentat de Teatrul „C. Tănase") la Grădina Boema, tel. 16.72.55, ora 20. CALEIDOSCOP CIRC !, — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. I * „ Cinematografe ACEI OAMENI MINUNAŢI IN MAȘINILE LOR ZBURĂTOARE — film pentru ecran panoramic — Patria (11.86.25) — 10, 12.45. 15.45. 18 30, 21.15. ACUZATUL NU S-A PREZENTAT — Flacăra (21.35.40) — 15.30. 18.15. 20.45. YOYO — Republica (11.03.72) — 9. 11.30. 14 16.15. 18.45. 21.15. NOTRE DAME DE PARIS - București (15.61.54) - 8 30 11. 13 30. 16. 18.30. 21. Luceafărul (15 87 67) — 9 30, 12. 14.30 17. 19 30. 22. Feroviar (16 22.73) — 8. 11.15. 14.30. 17.15 20. Excelsior (18.10.88) — 10.15, 13, 15.45, 18.30, 21.15; Sala Palatului (15.73.72) — 17. 20. TARA FERICIRII— Capitol (16.29.17) — 9, 11.45, 15.15, 18, 20.45; Melodia (12.06.88) — 8.30, 11. 13.30, 10, 18.30 21. LUMINA DUPĂ JALUZELE — Festival (15.63.84) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18 30, 21. Modern (23.71.01) — 9.15, 11.30, 13.45, 16. 18.15. 20.30. HAIDUCII — cinemascop — Lumina (16.23.35) — 8.45, 11 13.15, 15.45, 18.15. 20.45. CASA NOASTRA—Victoria (16.28.79) — 9. 11,15, 13.30, 15 45, 18.15, 20.45. COLIBA UNCHIULUI TOM — cinemascop — Central (14.12.24) — 8.30, 11.30, 14.30, 17.30, 20.45. Colentina (35.07 09) — 15.30, 18.30. ELECTRA — Union (13.49.04) — 15. 18. 21. ” PROGRAM PENTRU COPII — Doina (16.35.38) — 9 10. MAIGRET ȘI AFACEREA SAINTFIACRE — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30, 20.45 Grinița (17.08.58) - 9, 11.15, 13.30, 16. 18.30. 21. O LACRIMA PE OBRAZ — CE POVESTESC APELE — VREAU SA STIU TOT nr. 45 — BALENA — CHEIA SUCCESULUI — PUNCT DE GRAVITATIE — GHIDRINUL — IMAGINI DIN MUZEUL POMPIERILOR — UN SECOL SI MULTE MILENII Timpuri Noi (15.61.10) — de la. 9—21 în continuare. IN NORD SPRE ALASKA — Cinemascop — Giulesti (17.55.46) — 15. 18 20.45 ; Volga (11.91.26) — 9. 11.45, 15.15, 18. 20.45; Drumul Sării (31.28.13) — 14.45, 17.45, 20.30. CĂSĂTORIE DE FORMA — cinemascop — Dacia (16.2610) — de la 9—15.45 în continuare, apoi 18.15, 20.45. REPULSIE — Buzești (15.62.79) — 15.30. 18. COPLAN ISI ASUMA RISCUL — Cringași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30 ; înfrățirea între popoare (17.31.64) — 14. 16, 18.15, 20.30. CLEOPATRA — cinemascop — (ambele serii) — Bucegi (17.05 47) — 9 12 30, 16 15 20; Tomis (21 49 46) - 9, 12.30, 16.15. 20 DRAGOSTEA ÎNVINGE - cinemascop — Gloria — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30. Flamura (23.07.40) — 9. 11.15 13.30, 15.45, 18.15, 20.45. ESCROCII LA MĂNĂSTIRE — Cinemascop — Unirea (17.10.21) — 15 30 18. PRIMA DEZILUZIE — Vitan — (21.39.82) — 15.30, 18. FARA PASAPORT IN ȚARA STRĂINĂ — Arta (21.31.86) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. THERESE DESQUEYROUX — Miorita (14.27.14) — 8.30, 11, 13.30. 16, 18.30, 21. CIMELE DIN BASKERVILLE — Munca (21.50.97) — 16, 18.15, 20.30. MISIUNE EXTRAORDINARA — popular (35 15.17) — 15.30, 18.15 20.45. ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE SALTIMBANCI — Aurora (35.04.66) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. Floreasca (12.28.30) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, IX. BĂIEȚII DE LA TONOMAT — Moşilor (12.52.93) — 15. 17.45. FIII „MARII URSOAICE” — cinemascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18.15 20.45. SE INTIMPLA NUMAI DUMINICA — Viitorul (11.48.03) ■— 15.30, 18, 20.30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. Cotroceni (13.62.56) — 15. 17.45, 20.30. CASA NELINISTITA — cinemascop — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.45. ALFABETUL FRICII—Lira (31.71.71) — 15.30 18 5 000 000 DE MARTORI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.45. URME IN OCEAN — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18, 20.15. LUMINA DUPĂ JALUZELE — Arenele Libertăţii (23.71.01) — 19.30. Festival (15.63.84). — 19.30. ŢARA FERICIRII—Capitol (16 29 17) - 19.30. ANGELICA, MARCHIZA „ÎNGERILOR“ — cinemascop — Progresul (15.61.54) — 19.30. NOTRE DAME DE PARIS — Doina (15.87.67) — 20.15. Stadionul Dinamo (11.03.72) — 19.15. REPULSIE — Buzești (15.62.79) — 20. FARA PASAPORT IN ȚARA STRĂINĂ — Arta (21.31.86) — 19.30. CLEOPATRA — cinemascop — ambele serii — Bucegi (17.05.47) — 19.15. Tomis (21.49.46) — 19. ESCROCII LA MĂNĂSTIRE — cinemascop — Unirea (17.10.21) — 20. ALFABETUL FRICII — Lira (31.71.71) — 20.30. STRĂINUL — ambele serii — Colentina (35.07.09) — 19.45. ALBA CA ZAPADA ŞI CEI ŞAPTE SALTIMBANCI — Aurora (35.04.66) 19.30. BĂIEŢII DE LA TONOMAT — Moşilor (12.52.93) — 20.30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB— Rahova (23.91.00) — 20.15. vîrtuiri dunării — Progresul parc (23.94.10) — 19.30. CEI ȘAPTE MAGNIFICI — Viran (21.39.82) _ 20. 18.00 Emisiune pentru cei mici şi tineretul școlar. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Atlas folcloric. Valea Gurghiului. 19.45 Galeria Instrumentelor. 20.00 Săptămîna 21.00 Avanpremieră. 21.15 Teleglob. Emisiune de călătorii geografice : Iran. 21.35 Varietăţi pe peliculă. 22.00 Poezia dansului. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 Buletinul meteorologic. 22.45 Includerea emisiunii. ► 1