Informatia Bucureştiului, februarie 1967 (Anul 14, nr. 4191-4214)

1967-02-14 / nr. 4202

întreprinderea Arta grafică, apre­ciată atît în ţară cit şi peste hotare, pentru albumele de artă editate pînă acum, pregăteşte librăriilor pentru luna martie cîteva lucrări printre care albumele policrome : „Ţuculescu“, „Maramureş“, „Mănăstirea Putna“, „Culoarea şi lumina litoralului“ etc. Tot la începutul lunii martie va intra în librării cunoscuta lucrare a lui Ion Budai Deleanu „Ţiganiada“, de data aceasta ilustrată. De curînd, întreprinderea a fost dotată cu o modernă maşină electro­nică de selecţie a originalelor celor ce urmează a fi reproduse pentru tipar. Cromagraful, cum se numeşte această maşină, reduce timpul de se­lecţie a culorilor cu 90 la sută, asi­­gurînd totodată o calitate superioară reproducerii originalului, în fotografie , operatorul Otto Mö­­dinger efectuînd probele tehnologice ale cromografului. Foto : Al. Babic PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA : ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV - Nr. 4202 4 PAGINI 25 BANI Marţi 14 februarie 1967 Construcţii şcolare în 1961 In acest an, la numă­rul şcolilor de cultură generală şi al liceelor bucureştene se vor adău­ga alte edificii destinate invăţămintului. • In prezent, se află in construcţie două noi localuri pentru licee, fie­cee, ele se caracterizează prin lărgirea spaţiului de şcolarizare, prin sporirea numărului laboratoarelor. De asemenea, sunt prevă­zute, pe lingă sălile de clasă propriu - zise, o sală de desen şi una de mu­zică (adecvate programei care cu cite 20 săli de de invăţămint), săli de clasă. In unul vor învă- proiecţii (in vederea uti­­la, încă din această toam­­lizării aparatelor audio­­nă, copiii locatarilor din vizuale la anumite ore). Drumul Taberei-microra­ * Cele două școli ge­­ionul II, iar în celălalt neraie ce vor fi ridicate ai celor din cartierul Ti­ in cartierul Titan vor vn­­tan. Construite potrivit tregi peisajul modern al noilor proiecte pentru fi­ construcţiilor noi din a­ceastă zonă a oraşului. Fiecare şcoală va avea 16 săli de clasă şi va dis­pune de un bogat mate­rial ajutător: didactic, educativ, aparatură de laborator. Tot o şcoală generală cu 16 săli de clasă se va construi şi in raionul Griviţa Roşie. • In noul cartier Ber­­ceni-sud, va fi clădită o şcoală generală cu 24 săli de clasă. Ileana Barbu S­­fe­rad­a Văzută de Vasile Nicorovici A­zi m-am întîlnit iar cu amicul cu care discu­­tasem săptămîna trecută despre necesitatea unor ghiduri, competente şi la îndemînă, care să­ te călăuzească, dacă eşti turist venit din altă parte, pe străzile bucureştene. De fapt, el, amicul meu, a adus vorba primul, reamintindu-mi convor­birea de atunci : — Să ştii că de asemenea călăuze au nevoie nu numai turiştii, ci chiar şi bucureştenii. Fiindcă deve­nim şi noi adesea, de ce să n-o recunoaştem, „turişti” prin cartierele recent construite, ne sînt necesare şi nouă informaţii „de ultimă oră", pri­vind instituţiile culturale sau magazinele. Măcar pentru a răspunde competent unei rude din pro­vincie, care te întreabă unde e „Muzeul pompie­rilor"...­­ Aşa este. O informaţie promptă şi exactă înseamnă economie de timp, fiindcă te scuteşte de drumuri inutile, de telefoane. Iar modalităţile prin Amintiri bucureştene care ea îţi parvine trebuie să fie simple, directe, permanent la îndemînă. De aceea un ghid, o hartă turistică nu sînt nişte apariţii editoriale, de serie finită, ca o carte literară, de pildă, al cărei tiraj se poate epuiza, ci nişte instrumente de lucru, pe care să le poţi procura oricînd ca pe un ziar sau o carte poştală. Şi în acest sens nu mă gîndesc neapărat la editarea unor ghiduri voluminoase (cu toate că şi acestea sînt necesare), ci la o seamă de pliante, de prospecte dedicate anumitor domenii ce interesează în mod special (amplasarea reţelei de teatre şi muzee, sau de magazine şi hoteluri etc.), conţinînd explicaţii şi în cîteva limbi străine, fiindcă să nu uităm, am şi păşit peste pragul Anului turistic internaţional şi strada bucureşteană va tre­bui să-i întîmpine pe oaspeţii din ţările îndepărtate nu numai cu exuberanţa ei meridională, dar şi cu o publicitate eficientă, civilizată... Ia te uită, acum, te rog, în vitrina acestui debit. Ce observi ?­­ Tot felul de căsuţe de lemn, fîntîni cu cumpănă, ursuleţi, butoiaşe, care, să fiu sincer, nu ştiu la ce servesc, deşi faptul că au bileţele cu preţuri, alături, mă face să cred că au fost expuse acolo pentru a fi vîndute. Eşti mulţumit de răspuns î — In parte, da. Fauna asta de bibelouri merită ironia ta. Insă ai privit-o pur şi simplu ca un pieton bucureştean. Deoarece, dacă ai fi examinat-o măcar pentru o clipă, în postura de turist, ţi-ai fi pus şi întrebarea : care anume din aceste obiecte ţi-ar fi putut evoca, la întoarcerea acasă, zilele petrecute la Bucureşti ? Un suvenir trebuie să cunoască taina de a-ţi şopti, peste ani şi mari depărtări, despre un loc, sau un oraş, să fie apt a-ţi cîşt­iga inima, ca să-l accepţi, ca pe un prieten, în intimitatea ta. Dar ce-mi evocă aceşti ursuleţi, sau chiar aceste două scîndurele care închipuie un fel de album cu imagini bucureştene ? Adevărul e că, umblînd pe străzile Bucureştiului ca turist, rar de tot găseşti un obiect adecvat, frumos, care să-ţi evoce, cu acel glas misterios al materiei ingenios lucrate, des­pre marele oraş de cîmpie românească. Şi cînd te gîndeşti că pentru a face asemenea suvenire nici nu e nevoie de cine ştie ce instalaţii şi investiţii. Cele mai banale articole de uz curent, baticuri, brelocuri, farfurii, scrumiere, pot căpăta, cu con­cursul unor meşteri pricepuţi, darul de a evoca amintiri bucureştene. S-ar putea reproduce, în zeci de materiale şi modalităţi, stema oraşului, vechile hărţi, sau gravuri din secolele trecute ale Bucureştiului, s-ar putea înfăţişa, din lemn sau metal, sub formă de machete, edificii bucureştene specifice (Ateneul, Palatul Republicii, Universitatea, Foişorul de foc, Turnul Colţei etc.). Dar ce nu s-ar putea face dacă... L­a magazinul „Victoria" ne-am adresat cîtorva cumpărători cu întrebarea: Ati găsit artico­lele pentru care v-ati deplasat? — Aveam nevoie de o pereche de „dresuri" pentru fetița mea în vîrstă de 6 ani, dar nu le-am găsit, ne-a răspuns gospodina Maria Iliescu. Am găsit în schimb ciorapi trei sferturi, din bumbac mercerizat, ce lipsesc uneori chiar şi din unităţile mari, cum este cazul „Magazinului copiilor". — Locuiesc In bd. Bucureştii Noi şi am venit pînă în centru să cum­păr nişte ciorapi pentru copii şi alte cîteva lucruri. De ce lipsesc de multe ori astfel de articole din ma­gazine ? Autoarea acestei observaţii este Emilia Ştefan — funcţionară. Situaţiile relatate de cele două cumpărătoare pot fi întîlnite şi la alte unităţi specializate sau care au în profil şi desfacerea articolelor pentru copii, nu numai la „Victoria“ sau la „Magazinul copiilor". Să ve­dem ce cauze generează apariţia izităm raionul de ciorapi al magazinului, împreună cu inspectorul de etaj, G. Mar­cel. Dacă sortimentul de mărimi şi culori, la ciorapii trei sferturi, din bumbac şi supraelastici este com­plet, în schimb la dresuri în diverse culori — articol de sezon — obser- ANCHETANOASm­ vaţiile cumpărătoarelor se dovedesc întemeiate. Lipsesc dresurile din bumbac, măsurile 16 şi 18 (pentru copiii de 5-7 ani), precum şi măsura 21 din acelaşi articol, dar din fire supraelastice. Cetăţenii urcă în za­dar pînă la etajul V după asemenea obiecte... Să vedem ce părere are şi tovarășa F. Stamatiu, merceolog în cadrul serviciului comercial, care se ocupă de articolele pentru copii. „Vă pro­pun să discutăm cu notele de co­menzi, adresate depozitului I.C.R.T.I. București, pe masă. Prin comanda 170162 din 17 ianuarie am cerut 200 perechi dresuri, articolul 650, mă­sura 21. Pînă azi (n.n. n.N­.) nu am primit nimic. Mai departe, comanda 15 din 28 ianuarie. Dresuri articolul 650, măsura 18 — 50 perechi, mă­sura 21 100. Ele nu s-au livrat. Din articolul 13 000 — dresuri din bumbac mercerizat — măsurile 14-20 — am cerut 800 perechi; din ar­ticolul 3 000 — dresuri din bumbac nemercerizat — măsurile 16-18, am comandat 500 perechi ; nu s-a primit pină acum nimic. Putem continua cu exemplele". Aşadar, magazinul consideră că vina aparţine întreprin­derii comerţului cu ridicata care nu a livrat la timp cantităţile solici­tate. o aflăm în biroul tovarăşului L. Lezerovici — şeful serviciu­lui tricotaje de la I.C.R.T.I. Bucureşti. — Ciorapi de bumbac !?! Avem in depozite sute de mii de perechi, în toate mărimile şi culorile. Putem livra orice cantitate, numai să ni se comande... Lipsa lor are, după mine, şi alte cauze. Magazinele nu formu­lează cereri corespunzătoare posibi­lităţilor de desfacere, iar, pe de altă parte, deoarece aceste articole au preţuri mici, vînzătorii nu se ocupă în suficientă măsură de expunerea şi prezentarea lor. Dresuri supra­elastice, exceptînd măsura 21, avem in general in depozit. Nu stiu ce s-a intimplat de s-a ajuns să se In­­tirzie expedierea comenzilor. In schimb, la grupa de ciorapi supra­elastici si la dresurile din bumbac mercerizat, industria nu ne-a asigu­rat in totalitate cantităţile solici­tate. Deci, o primă concluzie : unele dintre mărfurile căutate de cum­părători lipsesc (din magazine), dar... există (în depozite). Comerţul cu amănuntul susţine că nu i se li­vrează mărfurile comandate, în timp ce întreprinderea comerţului cu ri­dicata arată că ele nu sînt îndea­juns solicitate. Şi din această dispu­tă, suferă în final cumpărătorii care pierd timp, intrînd din magazin în magazin, în căutarea ciorapilor sau dresurilor.­ă vedem ce spune şi Indus­tria. Este de acord cu criti­­cile, să le numim deocamdată îndreptăţite, ale comerţului ? Tov. ing. M. Avadic, şeful serviciului producţie tricotaje din Direcţia generală trico­taj­e-confecţii din M.I.U. se arată la rîndul său mirat. Pînă la venirea noastră nu a fost informat că ar exista probleme privind aprovizia- R. Groapa (Continuare in pag. a 3-a) Pornind prin­ magazine in căutarea unor articole pentru copii, am găsit un paradox: articolele EXISTA, DAR... LIPSESC © Mărfuri tare işi reclamă prezenţa © Lanţul unor lipsuri remediabile © Stocul in continuă creştere © Cind nu se cunosc cererile pieţei © Industria afirmă: Putem, dar trebuie să ne şi ceară... V N S CARICATURA ZILEI VINUL... Cotnarul: — Cum să tăcem, dragul meu, să-i ridicăm puţin şi pe tinerii ăştia la nivelul nostru ? de Neagu Rădulescu Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de minus 2 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine friguroasă, cu cel variabil mai mult senin noaptea. Vine slab pină la potrivit din nord-est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă intre minus 13 şi minus 11 grade, iar ma­xima intre minus 5 şi minus 3 grade. Pentru zilele de 16, 17 şi 18 februa­rie . Vremea se menţine friguroasă, mai ales la începutul intervalului. L­A ZI »LAZI • Vaccinarea contra tetanosului In Capitală se desfăşoară o largă acţiune de vaccinare contra tetanosului. Vaccinarea conferă organismului o protecţie sigură contra acestei boli grave, iar în caz de rănire, prevenirea tetanosului se asigură prin aplicarea rapidă a revaccinării, evitîndu-se astfel folosirea injecţiilor cu ser antitetanos, care în unele cazuri pot da reacţii neplăcute. Acţiunea se desfăşoară în tot cursul anului, pe etape şi va cuprinde întreaga populaţie a oraşului Bucureşti, indiferent de vîrstă. Persoanele chemate de organele sanitare pentru vaccinarea antitetanică sînt obligate să se prezinte la unitatea sanitară respectivă, în ziua şi la ora indicată. • Prezenţe româneşti la expoziţii internaţionale In primul semestru al anului, ţara noastră va fi prezentă la 23 de tîrguri şi expoziţii internaţiona­le, care vor fi organizate în tot atâtea centre economice din Europa, Asia şi Africa. Ca şi în anii pre­cedenţi, România va participa cu expoziţii generale de mărfuri la tîrgurile de la Tripoli, Poznan şi Barcelona şi cu expoziţii de maşini şi utilaje la tîrgurile cu caracter tehnic de la Leipzig, Verona, Mi­lano, Bruxelles, Paris şi Londra. Produsele aparţinînd industriei con­structoare de maşini deţin mai bine de 60 la sută din suprafaţa afec­tată pavilioanelor româneşti. în­ aceeaşi perioadă, întreprinderi româneşti de comerţ exterior vor prezenta standuri cu produse la cîteva tîrguri • de specialitate : mo­bilă şi artizanat — la Paris, Lon­ • „Prima zi de difuzare“ Continuînd seria manifestărilor de­venite tradiţionale la această unitate, mîine, la ora 18:30, se va desfăşura la Librăria „M. Sadoveanu”, din bd. Ma­­gheru nr. 6, „Prima zi de difuzare“ în Capitală a culegerii de versuri „In faţa timpului" de Demostene Botez­­dra, München şi Triest; bunuri de consum — la Gand, Londra, Frank­furt pe Main, Goteborg; carte — la Varşovia şi Belgrad. Vor fi orga­nizate, de asemenea, oficii comer­ciale la tîrgurile de la Utrecht, Tokio şi Budapesta. La unele din aceste manifestări cu caracter economic-comercial ca, de pildă, la cele de la Gand, Utrecht, Triest, ţara noastră este prezentă pentru prima oară. (Agerpres) Mîine, 15 februarie reîncep cursurile UNIVERSITARE După o vacanţă plăcută petre­cuta în taberele de la Sinaia, Buş­teni, Tuşnad, Piriul Rece, după între­cerile sportive de la cabanele Borşa, Păltiniş, Padina, Semenic, studenţii se reintilnesc în amfiteatre, în labora­toare, în biblioteci, pentru a începe încă un semestru de activitate școla­ră, o nouă etapă in pregătirea lor pentru viitoarea profesie. DIN NOU ZĂPADĂ Din nou asupra oraşului s-a aşternut un strat de zăpadă. Din nou utilajele de deszăpezire au intrat în funcţiune lu­­crînd toată noaptea la curăţirea părţii carosabile a principalelor artere de cir­culaţie. Lucrătorii de la I.S.B. au lu­crat, de asemenea, în tot cursul nopţii, la descongestionarea intersecţiilor, a in­solelor, a unor staţii de autobuze şi tro­leibuze etc. Mii de cetăţeni Înarmaţi cu lopeţi au pornit şi ei încă din primele ore ale dimineţii, la curăţirea zăpezii de pe trotuare pentru ca circulaţia pie­tonilor să nu fie împiedicată. Totuşi, pe numeroase străzi ce fac le­gătura cu principalele artere de pene­traţie, circulaţia se desfăşoară greoi, pe alocuri zăpada fiind chiar viscolită. E de datoria întreprinderilor, instituţiilor, unităţilor comerciale, a tuturor cetăţe­nilor să treacă de îndată la curăţirea trotuarelor, a rigolelor si gurilor de canal pentru a nu lăsa ca zăpada să fie bătătorită si să se formeze gheată. Insistăm asupra acestui lucru cu atît mai mult cu cit în cursul lunii ianuarie organele de control ale sfaturilor popu­lare raionale si ale întreprinderii de salubritate Bucureşti au fost nevoite să încheie nenumărate procese verbale de contravenţie la deciziile Sfatului Popu­lar al oraşului Bucureşti şi să aplice amenzi contravenienţilor. Comitetelor de cetăţeni, comitetelor de locatari, depu­taţilor, le revine sarcina să-i mobilizeze pe cetăţeni la acţiunea de curăţire a zăpezii pentru ca pe fiecare stradă­ cir­culaţia să se desfăşoare in bune condi­­ţiuni. Utilajele de curăţire a zăpezii în acţiune NOUA FABRICĂ DE STICLĂ VA PRODUCE llMTR-UN AN Un miliard de obiecte • ÎN 1967, CU 27 000 000 ARTI­COLE DIN STICLĂ ȘI CU 1 500 000 DIN PORȚELAN MAI MULT DECÎT ÎN 1966 • 2 500 DE MODELE • PAHARE CU DESENE DIN EMAIL COLORAT Nu există domeniu de activitate, industrial, gospodăresc — în care să nu fie prezente articolele din sticlă. Cifrele privind dinamica acestui sec­tor în 1967 sînt semnificative. Prin dezvoltarea unor întreprinderi, printr-o mai bună folosire a spaţiilor industri­ale existente, producţia la articole din porţelan va creşte cu 1 500 000 de bucăţi, iar la cele din sticlă cu 27 000 000, în prezent întreprinderile Ministerului Industriei Uşoare fabri­că anual 480 000 000 obiecte din por­ţelan şi sticlă în aproape 2 500 de modele. La ultimele contractări au fost prezentate 18 modele noi la arti­cole din porţelan (servicii de ceai, cafea, farfurii, platouri, bibelouri, ar­ticole decorative) şi la cele din sticlă 85 de modele noi dintre care amin­tim : seturi de pahare cu picior şi fără, de diferite dimensiuni, pahare de serie mare şi pahare cu decoruri din email colorat, servicii de vin, de apă şi altele. Ţinîndu-se seamă de cererea spo­rită, a început construirea unor noi fabrici, dezvoltarea şi reutilarea ce­lor existente­ Din cele 14 fabrici, şase sînt în plină renovare. In Bucureşti, încă din 1966 a înce­put construirea celei mai mari fabrici de sticlă din ţară a cărei capacitate de producţie va întrece pe cea a tu­turor întreprinderilor existente. Şan­tierul care se întinde pe zeci de hec­tare este in plină activitate. Fabrica va fi înzestrată cu utilaje dintre cele mai moderne, cu un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Conform proiectului realizat de Insti­tutul de proiectări pentru industria u­­şoară, se vor fabrica anual un miliard de bucăţi — fiole, flacoane, borcane, butelii, articole de menaj etc., o bună parte din producţie fiind destinată asi­gurării ambalajelor pentru Industria farmaceutică, V. P. C­înd în joc este soarta unei căsnicii DACA POŢI PUNE O VORBA BUNA. PUNE-O...! — In urmă cu vreo 50 de ani — îşi aminteşte Maria Flo­­rescu — mi-am luat copiii şi am plecat la mama­ la ţara. Pentru ce ne-am supărat, drept să vă spun, am uitat. Şi, după ce am plecat, ziceam că-i ru­şine să mă-ntorc, iar el zicea că n-o să mă roage s-o fac, orice s-ar întîmpla. Această am­biţie ne-ar fi dus la despăr­ţire, dacă mama nu m-ar fi luat din scurt într-o bună zi : „Fă-ţi valiza şi hai să mergem la Bucureşti, la casa ta, la bărbatul tău“. E unul dintre multele exem­ple care ne îndreptăţesc să cre­dem că, poate, peste alţi 40 de ani, tinerii Viorica şi Mir­­cea I. vor zîmbi şi ei, amintin­­du-şi de incidentul care le-a condus paşii spre tribunal. — Am încercat o mare satis­facţie cînd au venit amîndoi să ne comunice că s-au împă­cat — ne spune tovarăşa Ioana Şendrea, preşedinta Tribunalu­lui raional 23 August. Şi, după cum rezultă din re­latările interlocutoarei noastre, revenirea n-a fost uşor de ob­ţinut. Pentru că, aşa cum »« întîmplă în marea majoritate a cazurilor, Viorica şi Mircea L stăruiau îndărătnic în hotări­­rea lor. — Şi cum aţi obţinut modi­ficarea... stereotipului ? — am întrebat-o pe preşedintă. — Cele două surori ale so­ţului au dat un concurs ne­preţuit la refacerea acestui cămin. în faţa instanţei, ele au reînviat momentele frumoase ale căsniciei, au arătat deopo­trivă, fratelui ca şi cumnatei, cum au exagerat copilăreşte unele fapte fără importanţă. Este posibil ca astfel de in­tervenţii să nu primească, în­totdeauna, replica unor jude­căţi prea drepte. Este posibil să te contrarieze faptul că oa­menii cei mai apropiaţi nu sub­scriu la motivele tale de su­părare. Dar, după ce apele s-au liniştit, nu se poate să nu porţi recunoştinţă celor care, dorindu-ţi binele, te-au ajutat să depăşeşti clipele dificile. „Adesea constat cum fiica mea se supără pe mine, fiindcă nu-i împărtăşesc micile nemul­tum­iri la adresa soţului ei. Cum i-o încurajei într-o ati­tudine contrarie propriului ei interes ? Eu am trecut prin viaţă şi ştiu ce înseamnă ca în momentele de cumpănă să ai un prost sfătuitor“ (pensionara Radu Pitulescu). „Cînd aud din camera ală­turată — unde stau copiii — zvon de gîlceavă, fac ce fac şi plec de acasă. Mi-am dat seama că o ceartă, cit de ne­însemnată, capătă implicaţii de umilinţă şi de jignire, dacă este şi o terţă persoană de faţă“ (Florica Stan). „In primii lui ani de căs­nicie, a venit de cîteva ori să-mi spună că „nu mai e nimic de făcut“. Ne-a rugat să-l re­primim în casa părinteasca. Dar eu ştiam că băiatul meu este iute din fire, ştiam că îşi iubeşte mult soţia, şi că o să-i treacă necazul ; mai ştiam că: Cornelia Simionescu (Continuare la pag. a 3 a) Lucrurile „grave“ consumate „atunci“ te fac acum să zîmbeşti. Cineva­­1 le-a reamintit într-o doară ! „Ce tărăboi ! Mai ţineţi minte! Amîndoi — ca nişte cocoşi...“. Rudele, prie­tenii schiţează un zîmbet condescendent. Acum, cînd te închină pahare și toasturi pentru cei 40 de ani de căsătorie — la ce bun să mai răscoleşti „ce a fost“?. Să întoarcem, totuşi o unu -----------------­ ♦ AZI DIMINEAŢĂ CIRCULAŢIA CURSELOR D. R. T. A. După cum suntem­ informaţi, din auto­­gările D.R.T.A. Centrală (calea Victo­riei) şi 7 Noiembrie (bd. Păcii) azi di­mineaţă au plecat, toate cursele. Din autogara Filaret n-au putut pleca, şoselele fiind blocate pe diferite por­ţiuni, cursele de pe rutele: Hotare — Olteniţa , Prundu — Olteniţa; Bucureşti — Reca ; Bucureşti — Călăraşi şi Bucu­reşti — Izvoare. O parte dintre autobuze au mers doar pină la anumite puncte. Din autogara Obor n-au plecat cursele spre Călăraşi, Amara, Măineasa, Brazi,­­Buzău, Jilavele si Lehliu. In cursul zilei de azi se lucrează la curăţirea por­ţiunilor de sosea care au fost blocate de zapadă. „ Vom vedea meciul Inter-Real Mîine seară, pe stadionul San Siro din Milano se dispută meciul de fotbal Internazionale Milano — Real Madrid, din cadrul sferturilor de fi­nală ale „C.C.E.“. Partida va fi transmisă în întregime și de postu­rile noastre de televiziune, cu în­cepere de la ora 21.15. • Ultimele știri ai sportive •­ In clasamentul campionatului de hochei pe gheată al U.R.S.S., primul loc este ocupat de T.S.K.A. Moscova cu 52 puncte din 32 jocuri, urmată de Spartak Moscova cu 51 puncte din 31 de partide. • Oraşul Malaga (Spania) găz­duieşte un turneu international mas­culin de șah. După runda a X-a, în care l-a învins pe Durao (Portugalia), lider este spaniolul Pomar cu 7­/1 puncte, secondat de O'Kelly (Belgia) cu 7 puncte (1). • La Niamey, în cadrul campiona­tului de fotbal al Africii, selecționata Nigeriei a dispus cu 3—2 de reprezen­tativa Libiei • Boxerul american Floyd Patersson și-a făcut reintrarea. Intr-un meci susținut la Miami Beach, Patersson l-a învins prin k.o. in repriza a lll-a pe Wilie Johnsson. ■ IERI S-A SEMNAT la Paris o Convenţie veterinară între guvernele Republicii Socialiste România şi Re­publicii Franceze. Convenţia este menită să faciliteze schimburile de animale şi produse animale şi să dezvolte cooperarea în domeniul veterinar, între cele două state. ■ MIERCURI ŞI JOI vor avea loc la Bonn convorbiri anglo-vest-ger­­mane la nivel înalt. Va obţine pre­mierul Wilson promisiuni mai clare în legătură cu intenţia sa de a adera la Piaţa comună ? Observa­torii politici au emis unele păreri. Cancelarul Kiesinger, spun ei, va informa pe interlocutorul său că nu înţelege să intervină pe lingă pre­şedintele de Gaulle pentru a-l in­fluenţa în favoarea aderării Angliei la Piaţa comună. Această poziţie ar fi explicată de faptul că, dacă după vizita premierului britanic la Paris guvernul francez îşi menţine rezer­vele sale faţă de Londra, o iniţiativă pro-britanica a Bonn­ului n-ar putea decit să afecteze relaţiile franco­­vest-germane. Iată deci Bonnul în faţa a două alternative : dorinţa de a susţine aderarea Angliei la Piaţa comună­ şi grija de a nu deteriora din aceas­tă cauză relaţiile cu Franţa, pe care le doresc cit mai strînse. Ră­­mîne de văzut cum vor fi puse de acord... ■ A FOST DAT publicităţii un prim bilanț al demonstraţiilor anti­colonialiste ce au avut loc în Adena cu prilejul celei de-a 8-a aniversări de la crearea de către Anglia a aşa-zisei Federaţii a Arabiei de Sud. _ împotriva demonstranţilor au ac­ţionat 1 500 de soldaţi englezi şi „federali". Au fost ucise 20 de per­soane şi 50 rănite. Mai multe sute de oameni au fost arestaţi. După cum se vede, o sărbătoare care a îndoliat populaţia din Aden. ® MIINE ALEGERI parlamentare în Olanda. Cele 150 de locuri din parlament sînt disputate de candi­daţii a 24 de partide şi grupări po­litice. Se remarcă faptul că temele de politică externă ocupă un loc important în programele electorale ale partidelor ce se înfruntă în faţa scrutinului. Multe dintre partide s® pronunța pentru o politică externă realistă a Olandei : ieșirea din N.A.T.O., pentru securitatea euro­peană și dezarmare, pentru înceta­rea agresiunii S.U.A. în Vietnam. Fiecare încearcă astfel să se pună de acord cu opinia publică olande­ză pentru a cîștiga încrederea ale­gătorilor. ^

Next