Informatia Bucureştiului, februarie 1967 (Anul 14, nr. 4191-4214)
1967-02-23 / nr. 4210
PROLETARE DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV Nr. 4210 4 PAGINII 25 BANI Joi 23 februarie 1967 Ritm intens pe şantierul de la Otopeni SE CONSTRUIEŞTE A UN NOU AEROPORT INTERNAŢIONAL Bâneasa — vechea şi binecunoscuta poartă aeriană a ţării noastre — va ceda peste puţin timp locul unui nou aeroport internaţional, care se construieşte într-un ritm intens la 18 km depărtare de Capitală, în localitatea Otopeni. Construirea noului aeroport a fost necesitată de creşterea traficului aerian internaţional şi de dezvoltarea transportului de turişti pe calea aerului. Pe de altă parte, aparatele supersonice de mare capacitate cer piste foarte lungi şi cu rezistenţă mare. Or, în momentul de faţă aeroportul Băneasa nu satisface aceste cerinţe. Noul aeroport , care va permite aterizarea şi decolarea oricărui tip de avion, va fi dotat cu instalaţii moderne • Vor putea ateriza şi decola toate tipurile de avioane Anunţarea curselor printr-un sistem electronic . Condiţii speciale pentru deservirea călătorilor de asigurare a securităţii zborurilor. De pildă, dirijarea avioanelor în timpul nopţii şi pe vreme rea se va face prin radiolocaţie şi cu ajutorul unor reflectoare puternice, amplasate în betonul pistei, a căror lumină va străpunge întunericul şi ceaţa pînă la înălţimea de zbor. Aerogara va fi concepută în aşa fel incît să corespundă unei deserviri moderne pentru publicul călător. In afară de informarea auditivă prin interfon, călătorii vor fi încunoştinţaţi asupra orelor de plecare, sosire, şi a legăturilor solicitate, printr-un sistem de televiziune interioară, comandat de la un centru electronic. Vor fi amenajate spaţii speciale, de unde se va putea privi panorama întregii activităţi aeroportuare, restaurante, baruri, tonete, o florărie, o farmacie, magazine cu articole de artizanat. Clădirile vor fi tratate acustic, asigurîndu-se o etanşeitate perfectă a ferestrelor şi uşilor. Aflîndu-se la jumătate de drum între Europa occidentală şi Orient, noul aeroport românesc va deveni un important punct de tranzit. O uzină în metalul nn permis de intrare care are Ţevi din polietilenă pentru irigaţii 9 25 000 Tone de metal economisit 9 Noi produse din P.C.V. Uzina de prelucrare a maselor plastice este, aşa după cum o recomandă şi titulatura, o întreprindere unde metalul nu are „paşaport“ de intrare. In schimb, la tot pasul întîlneşti o materie primă care se afirmă tot mai mult : masele plastice. Cu ajutorul unor moderne maşini de injecţie şi al altor utilaje, aici se confecţionează anual zeci de tone de produse industriale din P.C.V. care înlocuiesc, cu succes, multe piese din ^«.(,„ necesare unor maşini, instalaţii sau motoare. Specialiştii uzinei au pus la punct tehnologia de fabricaţie a unor ţevi din polietilenă necesare instalaţiilor de irigare. Acum, ţevile realizate experimental sunt supuse probelor de laborator la care au rezistat cu succes. In acelaşi timp, se fac pregătiri intense pentru asimilarea altor 13 produse necesare utilajelor cu care este dotat Combinatul de fire artificiale de le Brăila- Intre altele, este vorba de diferite ţevi, piuliţe, şuruburi, care vor înlocui un număr însemnat din piesele confecţionate, pînă acum, din metal. La serviciul producţie s-au primit multe comenzi şi din partea Uzinei „Steagul roşu“ Braşov şi a mai multor întreprinderi de panificaţie şi construcţii. Astfel, nu peste mult timp vor fi asimilate un număr mare de fitinguri cu inele metalice de diferite dimensiuni (începînd cu cele de 20 mm și terminind cu cele cu un diametru de 50 mm), piese de schimb pentru camioane şi un nou model de navete destinate transportării plinii. După calculele specialiştilor uzinei, în acest an produsele industriale din mase plastice care se vor executa aici vor înlocui circa 25 000 de tone de metal (cifra se referă numai la principalele sortimente), cu 5 000 de tone mai mult faţă de 1966. In ce priveşte bunurile de larg consum, în 1987, vor fi asimilate şi executate, în cantităţi industriale, un număr de 10 produse noi. P. Toacă Strada văzută deştefan iureş Merg pe stradă şi caut afişul. Simt imperios nevoia să-l văd. Ştiu, undeva la dreapta sau la stingă, undeva înainte sau în urmă, există locuri unde ceva se petrece şi merită a fi cunoscut de dumneata, de mine, de un milion de locuitori ai acestui oraş , un eveniment artistic, o comunicare publică a unor noutăţi ştiinţifice, un schimb de opinii între specialişti într-o problemă de larg interes, o expoziţie a modelelor de confecţii pentru primăvară etc., etc. Dar unde, exact ? In ce moment, exact ? E de datoria afişului să mi-o comunice. Că se va fi publicat în vreo pagină de ziar, cu mărunta literă corp 6, că radioul va fi dat şi el - vorba volant - informaţia respectivă ? Tot ce se poate, îmi fac autocritica pentru că n-am observat şi reţinut. Afişul e însă primul şi cel mai în măsură să mă facă atent, ca un binevoitor care, la colţ de stradă, cu discretă amabilitate, mi-ar reţine braţul : „Mănuşa dumneavoastră, poftiţi, vă rog !". imposibil, astfel, să-mi las mănuşa uitat° Pe jos imposibil să n-o trag pe mină ori măcar să n-o înfund adînc în buzunar. într-o vreme se discuta, cu multă competenţă, în orice caz, cu excelente intenţii, problemele ţinutei afişului . UNDE- funcţionalitate, vioiciune, bun gust, varietate... Acum, însă, situaţia pare depăşită în minus. La ce bun să dezbaţi calitatea desenului, caracterul literelor, raportarea culorilor şi alte subtilităţi grafice cînd, înainte de orice, constaţi că afişul, ca mijloc practic de informaţie, a dispărut aproape ? Merg pe stradă şi caut afişul. A fost el cumva devorat de alte variante publicitare ? Distribuitorii producţiei de hîrtie consideră acest sector prea insignifiant ca să-i mai acorde cota cuvenită? Panourile nu mai găsesc locuri optime de expunere în Bucureşti ? Nici o explicaţie nu rezistă. In schimb daunele, fie şi de ordin spiritual, mi se par regretabile. Un singur exemplu : Holul Casei scriitorilor din calea Victoriei 115 găzduieşte o interesantă manifestare artistică : un microfestival de plastică şi poezie aflat acum, dacă nu mă înşel, la a doua ediţie. Şase pictori şi şase poeţi şi-au dat aici întîlnire, reprezentaţi prin cîteva dintre lucrările lor recente — uleiuri expuse ca în orice altă expoziţie, versuri tipărite într-un caiet-program. Cele două compartimente de creaţie traduc în limbaje proprii, în ipostaze diferite, cu interpretări personale, o gîndire artistică de factură modernă, ce tinde să definească, exteriorizînd-o, cunoaşterea unor zone ale realităţii puţin comune. Pictorii, îndeosebi, cu un talent potenţat de tinereţe (media de vîrstă , 28 de ani) ne oferă în cadrul acestei expoziţii un prilej de meditaţie asupra capacităţii şi obligaţiei artistului contemporan de a pătrunde tot mai mult, prin intuiţie sau analiză, în esenţa şi structura lumii reflectată, invitîndu-ne, totodată, să-l urmărimi cu atenţie, cu solicitudine, pentru a face descoperirile împreună cu el. Satisfacţiile finale, s-o spunem, răsplătesc concentrarea privitorului. Dar dacă virtualul consumator de artă trece prin dreptul numărului 115 de pe calea Victoriei, nimic nu-i spune că acolo, în afară de redacţia revistei „Secolul XX", mai poate găsi şi alt reflex al creşterilor creatoare. A, ba da, era să uit: pe gardul-grilaj, în dreptul unui ulm venerabil, o inscripţie previne : „Arbore ocrotit". Foarte bine ulmul, deşi neameninţat de nimeni, merită să iasă din anonimat. Dar nici expoziţia amintită nu merită ignorarea publică. Există un afiş, un unic exemplar, expus în... vestibulul casei ! Merg pe stradă şi caut afişul... INTR-UN MOMENT DE IMPAS Un număr de peste 50 de femei de la întreprinderea „Tînăra gardă" şi-au spus părerea, în cadrul unei consfătuiri organizate de redacţia noastră, în colaborare cu Comitetul orăşenesc al femeilor şi Consiliul local Bucureşti al U.G.S. despre factorii care concură la consolidarea familiei. Răspunzind la întrebările: „Vă ajută soţul în căsnicie?“, „Cum vă apăraţi fericirea căminului ?", „Ce importanţă daţi „lucrurilor mici“, de fiecare zi ?", interlocutoarele noastre au afirmat cu convingere că menţinerea armoniei în cămin, participarea plină de solicitudine şi înţelegere la rezolvarea tuturor problemelor privind viaţa familială, sunt obligaţii ale ambilor soţi. — Eu mi-am dorit nespus de mult un cămin — mărturiseşte Elena Chiţu, o femeie tînără şi frumoasă. Dar n-am avut tăria şi nici priceperea să-l menţin. N-am putut să înving un moment dificil ivit în căsnicia mea. Intrat într-un anturaj nesănătos de „prieteni“, fortul meu soţ îşi neglija tot mai mult familia (nci naşterea băiatului nu l-a dezmeticit), se credea îndreptăţit să mă umilească, era brutal, egoist, ne tratape mine şi pe copil) de la înălţimea unor drepturi de stăpîn pe care şi le atribuise singur. Divorţul a rupt firul vieţii noastre comune, ne-a despărţit drumurile, ne-a prăbuşit aspiraţiile... De 5 ani Elena Chiţu se îngrijeşte singură de creşterea şi educaţia copilului ,• de 5 ani fostul soţ a uitat că are un fiuşi, bineînţeles, Ileana Barbu (Continuare ta pag. a 3-a) CARICATURA ZILEI de Nell Cobar LOR LE-AU TREBUIT SASE LUNI PlNÂ S-AU HOTARIT SA ZICĂ „DA" ! — Mi-aţi făcut repartiția în spațiul locativ al soției? — Da !... BULETIN ...METEORUTIER In urma măsurilor luate, de către unităţle de drumuri naţionale, s-a reuşit ca toate şoselele din ţară care au fost înzăpezite, să fie redate circulaţiei. singurul drum naţional pe care circulaţia este îngreuiată este drumul nr. 22 Rîmnicu sărat — Brăila. Aici lucrează utilaje de mare randament pentru curăţirea platformei. Starea vremii : suntem informaţi că în cursul ultimelor 6 ore în partea de nord a ţării cerul este acoperit. In sud este senin. Ninge uşor în zonele de munte. Vîntul bate cu intensificări uşoare, în special în Moldova şi sudestul ţării. ...METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 2 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 10 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de miine . Vreme călduroasă cu cel mai mult senin noaptea si dimineața. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre minus 1 si plus 1 grad, iar maxima intre 10 si 10 grade. Comunicare despre literatura paşoptistă Paşoptismul a marcat o epocă în literatura română de o efervescenţă patriotică şi a căutărilor al căror ecou a rămas peste ani. Pentru profesori, elevi, studenţi şi cei interesaţi să afle date noi despre această epocă, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice, filiala Bucureşti, organizează mîine, la ora 18.30, comunicarea intitulată „Clasicism, preromantism şi romantism în literatura paşoptistă“, pe care o va prezenta conf. univ. paul Cornea, în sala Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, din bd. 1848 nr. 2. In EDITURA POLITICĂ a apărut: DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI IN ANUL 1966 Comunicat cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966. . Se inaugurează „Studioul de poezie“ Organizat de către Universitatea populară Bucureşti şi Uniunea scriitorilor, „Studioul de poezie“ se deschide mâine printr-o manifestare intitulată „Bună dimineaţa, primăvară!“, ce va avea loc în sala din str. Biserica Amzei nr. 5-7, la ora 20. Participă actorii : Geta Angheluţă, Ioana Bulcă, Ileana Sandu, Liliana Ţicău, Ludovic Antal, Octavian Costea, Emil Hossu, C. Papaverescu. Cuvîntul introductiv va fi rostit de Eugen Simion. îşi mai dau concursul o formaţie de chitare şi Sergiu Cioiu. Manifestările „Studioului de poezie* vor avea loc lunar. • Tipuri noi de mobilă la C.I.L. „Pipera“ In centrul preocupărilor colectivului de proiectare a mobilei din Combinatul de industrializare a lemnului „Pipera“ se situează și elaborarea noilor modele de mobilă care să satisfacă exigențele sporite ale cumpărătorilor şi să se încadreze armonios în noile apartamente construite. De o deosebită atenţie s-a bucurat diversificarea mobilierului pe funcţiuni, creîndu-se prototipuri de mobilier şi garnituri de mobilă pentru copii. în acest sens s-au realizat patul „Dănuţ“, pupitre şi scaune pliante, precum şi camere pentru copii „Pipera“. Producţia viitoarei fabrici de bucătării ce se va termina anul acesta se conturează de pe acum prin executarea în trei variante a prototipurilor de garnituri de bucătării „Zorile“ I, I1 şi III, în componenţa acestora intră materiale cu modele noi de p.f.l. înnobilat, materiale adecvate condiţiilor speciale de funcţionare a tipului respectiv de mobilier. Nu au fost neglijate • Dublă expoziţie de pictură Duminică, la amiază, va avea loc, la Galeriile Fondului plastic, din bd. Magheru nr. 20, vernisajul unei duble expoziţii de pictură. Vom putea face cunoştinţă cu cîteva din lucrările Ioanei Olteş (aproximativ 20 de uleiuri şi opt piese de ceramică) şi ale Sandei Popescu Sărămăt (circa 20 de uleiuri). Lucrările oglindesc preocuparea celor două expozante pentru o tematică variată — peisaje, naturi statice, compoziţii. Cinematografia Central se redeschide miine. Renovarea sălii şi schimbarea mobilierului au pregătit cinematograful pentru un repertoriu deosebit. Aici — după Cinematecă — va fi primul ecran menit să găzduiască cele mai valoroase opere cinematografice, in reluare... In fotografie: Sala pregătită pentru primirea spectatorilor. nici camerele combinate pentru adulţi, care se vor putea găsi în magazine : confortabila garnitură „Ecran“ şi apreciatul fotoliu-pat „Akar“, intrate deja în producţia de serie a secţiei de mobila. e încălţăminte pentru copii Colectivul Fabricii de încălţăminte „Carmen" a introdus în fabricaţie 17 modele noi de încălţăminte pentru copii, sandale şi pantofi în diferite combinaţii de culori. Colecţia prezentată la ultimele contractări (35 de modele) a fost în întregime acceptată de organele comerţului. La aceste produse s-a lărgit şi numărul mărimilor. Cumpărătorii vor găsi încălţăminte pentru grupe de copii care se încadrează între numerele 22—23,5 (34—35). • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • La Sofia, in cadrul turneului masculin de volei al Armatelor prietene, Honvéd Budapesta a Învins pe T.S.K.A. Sofia cu 3—1, iar T.S.K.A. Moscova pe Legia Varşovia cu â—6. • Azi dimineaţă a sosit In Capitală echipa de hochei pe gheaţă Sibiri Novosibirsk, care începînd de miine va participa la turneul dotat cu „Cupa Bucureştiului“. • Pe stadionul olimpic din Roma s-a disputat meciul de fotbal dintre formaţia locală A.S. Roma şi selecţionata U.R.S.S. Fotbaliştii sovietici au obţinut victoria cu 1-0 (a marcat Voronin). « In sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la baschet masculin, Ignis Varese a dispus de Partizan Belgrad cu 83—55, iar Simmenthal Milano de Villeurbanne Franţa cu 86—66. • Echipa feminină de volei a R.D. Germane şi-a început turneul în Cuba jucînd la Havana cu selecţionata ţării. Au învins sportivele oaspete cu 3—0 (la 6, 7 si 8). • In finala probei masculine de simplu din cadrul turneului international de tenis de masa de la Moscova se vor întîlni Dorin Giurgiucă și Amelin (U.R.S.S.). La feminin, Zoia Rudnova (U.R.S.S.) a eliminat-o in sferturile de finală cu 3—0 pe Maria Alexandru. Editura didactică a elaborat de curînd Atlasul botanic. Lucrarea, care va apărea în trimestrul următor in librării, cuprinde peste 150 planşe policrome, pe hirlie cretată, și se află în prezent sub tipar la întreprinderea „Arta grafică“. In fotografie , Maria Ciobanu efectuând retușul clișeelor pentru planșe. Atent FACE ! C! „ARTA DE GANG“ PROZELIŢI• •• Ştim cu toţii, în afară de locurile de desfacere a mărfurilor obişnuite — de orice fel — şi pe care producătorii lor se străduiesc să le obţină cit mai reuşite, există şi locuri specializate în vînzarea lucrurilor în primul rînd frumoase, între ele, se află şi magazinele Consignaţia cu obiecte de artă, încărcate şi multicolore, cum se cuvine unor asemenea „magazine de antichităţi“, dacă e să ne amintim de fermecătorul roman al scriitorului englez Dickens, ele cuprind obiecte purtind in mod poetic fiecare semnul unei bune intenţii, al unui gînd prietenos care a călăuzit cindva alegerea lui. Multe din aceste lucruri au intr-adevăr nu numai valoare obiectivă, dar şi farmecul puţin misterios al desuetudinii lor, o discretă aureolă de romanţă, un parfum sentimental. Intre ele se găsesc exemplare de mare interes artistic care merită cite o vizită, din cind în cind, la magazinele de tablouri şi alte obiecte de artă din pasajul VilaiTos sau la micul magazin de acelaşi rol din pasajul Comedia. Ele atestă competenţa celor care acceptă spre vinzare obiectele respective. Dar, iată că, o dată cu convingerea, întemeiată şi confirmată de succesul comercial, că lucrările intr-adevăr frumoase sau ,oricum atractive au ecou in public şi sunt deci necesare, s-a născut ideea unora că de vreme ce e vorba de comerţ, să fie calităţi de „frumos“, pentru toate gusturile şi toate cerinţele, chiar şi pentru... lipsa totală de gust. Este vorba despre cele două Consignaţii din str. Smîrdan, dar mai ales despre cel situat la nr. 29. Primul este, în principal, destinat vînzării mobilelor de artă şi cuprinde piese de excelentă calitate şi înfăţişare. Cu atît mai contrastante şi mai derutante devin printre acele mobile prezente, tablourile — dacă aşa se pot numi — care pe vremuri purtau numele de „artă de gang“, fiindcă acesta era sediul de desfacere. Din fericire, in magazinul respectiv, cantitatea lor este redusă. In schimb, grosul se află alături, la numărul 29. Piesele sunt intitulate „picturi“, buchetar de liliac sau şatra de ţigani la foc în faţa cortului, ziduri naturaliste, pe jumătate înfăşurate în văluri şi dantele transparente, şi „peisaje" de iarnă, totul pictat mizerabil, cu o neîndemînare şi un prost gust care fac inutilizabil măcar cuvîntul de pictură. Autorii acestor „opere“ nu există şi nici nu interesează, de vreme ce subiectele creaţiilor lor sînt atît de pasionante şi garantate la vînzare ! De altfel, atunci cînd din întîmplare s-ar putea ivi vreo lucrare cit de cit suportabilă, care are şi un autor avuabil, responsabilii au grijă să proclame vizibil acest lucru, printr-un bilet special aşezat pe tablou : „pictură de pictorul... cutare“. Este firesc să ne întrebăm cu toţii cum se justifică desfacerea unor asemenea obiecte prin unităţile comerciale ale statului, atunci cînd atîtea foruri preocupate de răspîndirea culturii în mase duc o luptă susţinută pentru intrarea în circulaţie a valorilor artistice autentice ? Cum se potrivesc existenţa şi succesul unei instituţii ca Muzeul Satului, unde, în exemplare atît de numeroase şi de variate, pot fi atestate gustul şi priceperea, rafinate, ale poporului nostru în aranjarea unui interior de locuit — cu încurajarea unor tendinţe care, dacă au fost sau mai sînt, e preferabil să fie lăsate să piară de inaniţie ? Dar, fiindcă tot vorbim despre magazinele specializate în vînzarea frumosului — cotidian sau nu — să ne oprim o clipă la vitrina cooperativei „Tehno-metalica“ din calea Victoriei nr. 1. Acolo, alături de raioanele cu mobilă de lux, foarte îngrijit lucrată, se află un raion de produse ornamentale sau semi-uzuale, de bibelouri. Nu ştim cine inventează şi aprobă modelele acelor cuţite de tăiat paginile cărţilor, ale ghivecelor de flori şi ale altor obiecte cu o destinaţie imprecisă, toate lucrate din plastic (iarăşi!). Dar combinaţiile de culori stridente, unite cu transparenţa materialului şi cu ornamentele metalice figurative (animale) sau cu intervenţia floricelelor presate (imitaţie) fac un efect din cele mai puţin agreabile. S-ar putea răspunde: chestie de gust! Şi totuşi... treceţi şi vedeţi... Amelia Pavel m COMISIA DE ANCHETA instituită în urma accidentului capsulei spaţiale „Apollo-1" la bordul căreia şi-au pierdut viaţa la 27 ianuarie cosmonauţii americani V. Grissom, E. White şi R. Chaffee, a făcut cunoscut că cercetările efectuate pînă în prezent nu au permis descoperirea cauzelor accidentului. ■ POTRIVIT UNUI SONDAJ publicat de ziarul britanic „Daily Mail", popularitatea partidului laburist se află într-o continuă scădere. Avansul laburiștilor asupra conservatorilor, care era de 7,7 la sută acum 15 zile, a scăzut la 3,3 la sută, cel mai slab procent de la alegerile generale din martie anul trecut. ■ CORESPONDENTUL AGERPRES, N. Plopeanu, transmite : La Zagreb se desfăşoară reuniunea grupului de lucru „Pugwash" în problema securităţii europene. Din Republica Socialistă România, la reuniune participă Vladimir Hanga, profesor la Universitatea din Cluj. Participanţii dezbat diferite propuneri privind reducerea pericolului nuclear în Europa, îndeosebi crearea de zone fără arme nucleare din Scandinavia pînă in Balcani. Lucrările conferinţei vor dura pînă la 25 februarie. ■ CAMPANIA ELECTORALA din Franţa a intrat în faza ei decisivă. Ieri, au început la posturile de radio şi televiziune emisiunile de propagandă electorală rezervate conducătorilor principalelor formaţiuni politice care participă la bătălia alegerilor. Prima mare confruntare publică a actualei campanii s-a desfăşurat ieri seară la Nevers între primul ministru Georges Pompidou şi Franţois Mitterrand, liderul Federaţiei stîngii democratice şi socialiste. Cei doi vorbitori au expus programele respective şi au purtat o discuţie în contradictoriu asupra punctelor divergente. ■ SECRETUL ABSOLUT menţinut la Geneva asupra a ceea ce experţii numesc „stadiul tratativelor exploratorii înaintea negocierilor finale" ale rundei Kennedy a făcut primele sale victime: ziariştii. Astfel, o telegramă din Bruxelles anunţa miercuri dimineaţă că „s-ar fi încheiat un acord secret între americani şi vest-europeni în domeniul industrial al negocierilor tarifare din Geneva". Au urmat apoi dezminţirile şi din Bruxelles şi din Geneva. Atît în cercurile negociatorilor americani, cît şi în cercurile comunitare s-a dezminţit în mod categoric existenţa unui asemenea acord secret, ceea ce a pus în dificultate pe toţi ziariştii acreditaţi la Geneva. ■ LUIND CUVÎNTUL în cadrul unui seminar organizat la Washington, reverendul William Coffin, capelanul Universităţii Yale, a cerut întregului cler din S.U.A. să-i încurajeze pe studenţi ca aceştia să înapoieze ordinele de chemare în forţele armate americane. El a subliniat că în acest fel actuala mişcare din S U.A. de împotrivire faţă de războiul dus împotriva poporului vietnamez se va intensifica şi mai mult. DE ASTĂ DATĂ, lllui IN „DEPLASARE“ Pînă acum, antenele rubricii de faţă au funcţionat exclusiv în perimetrul Bucureştiului. Provinciali poposiţi in Capitală, ca şi bucureşteni, au developat filmul unor impresii personale, încredinţîndu-ne, în pilule albnegru, concluziile şi sugestiile lor. Iată-ne, de astă dată, în „deplasare , la Cluj, gata să consemnăm aspecte ale experienţei înaintate în deservirea cetăţenilor. Primii noştri ghizi pe această temă sînt... doi bucureşteni : DUMITRU CONSTANTINESCU şi CARANFIL TEODORESCU, din Ministerul Comerţului Interior, în dubla lor calitate - de specialişti şi de locuitori ai Capitalei - ei ne-au relatat unele modalităţi folosite de comerţul clujean care pot fi preluate şi de către Bucureşti. „ Nu e vorba de o transplantare mecanică şi rigidă a ceea ce se cheamă „specific local“ ci de o mai elastică şi operativă adaptare a noutăţilor, în funcţie de cerinţele reale ale Capitalei - au precizat interlocutorii noştri. Dar să exemplificăm. Am pus unui număr de zece clujeni următoa-PROVINCIALUL ÎN BUCUREŞTI BUCUREŞTEANUL ÎN PROVINCIE rea întrebare : „Sînt mutat de cîteva zile în oraşul dv. Nu mi-am adus încă familia. Cum pot rezolva, în condiţii mulţumitoare, problema mesei de prînz ?". Aproape in unanimitate, răspunsul a fost : „Abonaţi-vă la bucătăria de bloc“. Iar cîţiva au ţinut să adauge : „E o soluţie bună, chiar şi atunci cînd va sosi familia dv.". Să ne fie permis să afirmăm cu mina pe inimă că bucătăria de bloc clujeană este o gospodină „faină". Dar şi o organizatoare eminentă. In fiecare sîmbătă şi duminică te poţi înscrie, pe bază de abonament, pentru prînzul săptămînii următoare. Zilnic, ai de ales între două meniuri, compuse din cite trei feluri de mîncare fiecare. Nici o specialitate nu se repetă în decursul unei săptămîni, şi foarte rar în decursul a două săptămîni. Abonamentul (7 zile) costă 49 de lei. Plătind o taxă infimă, poţi cere ca meniul să fie trimis la domiciliu, la o anumită oră. Aşadar, ce este nou, deosebit, în această unitate faţă de sora ei bucureşteană ? a) sistemul extrem de avantajos al abonamentului ; b) transportul meniului la domiciliu ; c) varietatea mîncarurilor; d) înfiinţarea unor „sucursale" in majoritatea cartierelor. Fiindcă am vorbit de abonamente, să menţionăm că acest sistem este Sorin Heiban (Continuare in pag. a 3-a) D ALEE... Terminasem masa și mai stăteam la taclale cu un amic, cînd în restaurant intră un tip cu pălărie gri. Amicul meu tresări. — Privește-1! — îmi șopti el, e „Omul fără adresă precisă“. Nimeni nu știe unde stă. Nici măcar el. Omul cu pălărie gri s-a apropiat de noi, ne-a urat „bună seara“, apoi ne-a în miimtiuiiiiiiiiimiiiimiiinimiiiii MICROFOILETON iiiiimiimiiiiiiiiiimumiiiimiimii trebut dacă nu dăm voie să ia loc la masa noastră. — Poftim ! — Mulțumesc. Un coniac, te rog, ceru el ospătarului. Şi am intrat în vorbă. Am aflat astfel că locuieşte în Bucureşti. Unde ? Asta nu mai ştia. — Ai fost vreodată pe şoseaua Viilor? — ne întrebă el. Cam pe acolo locuiesc. Această şosea nu începe, cum se obişnuieşte, cu nr. 1, ci direct cu nr. 9. De ce ? Nu pricep. Dar n-are importanţă. Ei bine, în preajma acestui număr se FANTOMA află o străduţă locuită de zece familii. Acolo stau. E o uliţă discretă, căreia nu i s-a dat pînă acum nici un nume. E o stradă fantomă. O dată intrat în spaţiul ei, devii de nevăzut. — ? ? ? — Nu te văd nici poştaşul, nici cei de la I.S.B. şi nici distribuitorii de butelii. Nu le fac nici un reproş. N-au nici o vină. In definitiv, ce să caute ei pe o stradă care nu figurează pe harta raionului ? Dacă n-am plăti impozite, lumina sau abonamentul la radio, am fi ajuns. In final, să ne îndoim de propria noastră existentă ! — Așadar, n-aveti toate avantajele unor fantome veritabile... — Nu. Cînd ieșim din străduţa noastră devenim vizibili, plătim biletele la tramvai, amendă cînd trecem pe „stop“ şi bacşiş ospătarilor... Dar e timpul să mă fac din nou invizibil. Şi omul cu pălăria gri se îndreptă spre casă. O casă fără număr, plasată pe o stradă fără nume, situată undeva pe şoseaua Viilor. M. Sipoș