Informatia Bucureştiului, noiembrie 1967 (Anul 15, nr. 4421-4446)

1967-11-21 / nr. 4438

Actualităţi comerciale • Televizorul E47D în magazine • Tacîmuri pentru copii • Un original serviciu de masă • îmbrăcămintea de iarnă • Cravată şi batistă din aceeaşi ţesătură ■ U­ltimul tip de televizor, E47­D, rea- 1­­­lizat de către Uzinele „Electronica“ a apărut în magazine. Aparatul, avînd diagonala ecranului de 47 cm, şi cu un geam securizat pentru protejare, prezintă o serie de caracteristici deose­bite. Datorită reglajelor automate, ex­ploatarea televizorului se face mult mai comod, în plus şi stabilizarea imaginii se face tot automat. Preţul de vînzare este de 4 000 lei. L­a magazinul „Victoria”, printre alte noutăţi ce se găsesc la raioanele cu articole de menaj, sunt expuse truse de tacîmuri pentru copii. Au so­­siit elegante servicii de masă, cu de­corul şi liziera aurite, pentru 6 per­soane. întrucât există şi piese separate, se pot forma servicii şi pentru un nu­măr mai mare de persoane. Raioanele cu articole de îmbrăcăminte destinate adulţilor au primit şi ele multe noutăţi. La etajul IV reţin atenţia con­fecţiile livrate de întreprinderea „Arta modei“ şi de unităţile cooperativei meş­teşugăreşti, din tergal­uri, rochiile ci­ şi două piese din jerse, cărora li s-au aplicat diferite garnituri de pasmanterie. Apreciate sunt paltoanele din stofă bucle care sunt la modă, în diferite croieli. Alături de paltoanele de blănuri natu­rale există şi cele din imitaţii de focă, vidră, viţel, de urson unt sau spicat. In cadrul magazinului s-a înfiinţat şi un raion cu căciuli, gulere, misade de blană. D­upă cum se ştie, corpurile de ilu­minat au şi un rol decorativ în locuinţe. La „Electrotehnica“ din bd. Magheru a sosit în ultima vreme un bogat sortiment de lustre cu 2, 3, 5 braţe, lampadare, aplice, veioze, în construcţia cărora în afara metalului s-au utilizat sticla, masele plastice, lem­nul, cartonul. F­abrica „Mătasea populară“ a tri­mis magazinului său de prezentare din bd. Bălcescu nr. 26 un articol nou: casete cu cravată şi batistă din acelaşi material, la preţul de 71 lei. Magazinul „Tehnometal" din strada 13 Decembrie , se probează un nou televizor de tipul E 47 . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­I Nr. 4438 1­4 pagini 25 bani Marţi 21 noiembrie 1967 SORTIMENTELE „ruda săracă a planului valoric? Am vizitat cîteva unităţi aparţi­­nînd O.C.L. Alimentara din raio­nul Tudor Vladimirescu. în galan­tare erau etalate spre vînzare doar cîteva sortimente de salam de ca­litate superioară, cu preţuri de peste 22 lei/kg. Oare la fabrica furnizoare „Avîntul" nu sunt cuprinse în no­menclator şi alte feluri de preparate de carne cu o valoare mai mică ? O deplasare la fabrică ne-a convins că asemenea sortimente figurează din belşug în lista de produse. De ce nu se produc ? „Nu sunt solici­tate de consumatorii oraşului Bucu­reşti“ ni se explică la conducerea întreprinderii. Să nu placă pasta aperitiv „Bucureşti“, toba „Favo­rit" albă sau cea presată în for­me, ruladele speciale, caltaboşul „Dîmboviţa", specialităţile „Mo­zaic" ? Adevărul e că asemenea produse nu sunt solicitate deoarece nici măcar nu se cunosc pe piaţă. Ele figurează doar de formă în lista de sortimente. Multe nu se fabrică de loc, iar altele se produc cînd şi cînd, şi atunci în cantităţi mult prea reduse şi, bineînţeles, se vînd imediat. — N-am avut comenzi pentru a fabrica asemenea produse — ne-a spus tov. ing. Gh. Bîrsăşteanu, di­rectorul întreprinderii „Avîntul". Şeful serviciului comerţ produse alimentare din Direcţia comercială a S.P.C.B., tov. Ilie Teodorescu, nu e însă de acord cu afirmaţia di­rectorului. „încă din aprilie a.c. — spune dînsul — am încheiat cu în­treprinderea „Avîntul“ o minută prin care am stabilit ca aceste pro­duse să fie livrate magazinelor fără comandă. Fireşte în limitele canti­tăţilor prevăzute cheiate", în contractele în-Aşadar, furnizo­rul invocă lipsa de comenzi, uită ,de înţelegerile stabi­lite şi nu produce sortimentele con­tractate, iar co­merţul se mulţu­meşte să aştepte, fără să intervină operativ pentru a i se satisface ce­rerile. Lucrurile nu stau însă mai bine nici cu produsele pentru care se fac comenzi. • în baza contractelor încheiate între organele comerţului şi întreprinderea „Avîntul", zilnic șefii de magazine fac comenzi. Dar una se cere și alta se aduce. Luna trecută, de pildă, chiar unul din magazinele de prezentare al între­prinderii „Avîntul", din str. Lip­scani nr. 73, a cerut zi de zi, două săptămîni, cîte 100 kg salam de vacă, dar nu a primit nici măcar un kilogram. I s-a adus în com­pensare salam italian în cantităţi majorate cu circa 50 la sută faţă de comenzile făcute. Acest mod de a „onora" obligaţiile este uzitat de întreprinderea „Avîntul" la toate Produsele fabricii „Avîntul în vitrinele magazinelor unităţile comerciale cu care are re­laţii. Din comenzile magazinelor de desfacere rezultă că cererile pieţei se menţin pentru unele sortimente ieftine, numai că ele nu se fabrică conform comenzilor şi contractelor încheiate între organele comerţului şi fabrica producătoare. Printre aces­tea figurează, de pildă, salariul Bi­­caz, la care livrările fabricii pentru organizaţiile comerciale locale „Ali­mentara" din Capitală au fost cu 20 la sută mai mici decît comen­zile şi cu peste 50 la sută decit contractele încheiate. Exemplul nu este singular ■, se întilneşte aceeaşi situaţie şi la sortimentele de salam de vacă, cîrnaţi Harghita, polonez, parizer dietetic ş.a. în schimb se fabrică alte produse, ale căror pre­ţuri sunt superioare celor ale sorti­mentelor nerealizate şi care depă­şesc nu numai cantităţile contrac­tate la începutul anului, ci şi co­menzile zilnice ale unităţilor comer­ciale. Asemenea cazuri întîlnim la sortimentul salam „Bucureşti", unde pentru unităţile comerciale ale A. Pavlovici (Continuare in pag. a IlI-a) 44 văzută de VARTAN ARACHELIAN M­ăsurile de Îmbunătăţire continuă a circulaţiei şi sancţiunile drastice apucate conducătorilor auto sau pietonilor vinovaţi de încălcarea normelor legiferate ale acesteia sunt realităţi care merită per­manente încurajări. Motivul este evident oricui : mă­rirea prin aceste măsuri a securităţii circulaţiei şi creşterea în fluenţă a acesteia. Dar sunt încă inci­dente produse în sistemul circulator al oraşului care produc nedumeriri. Ele devin mai acute în special în sezonul rece, cînd apropierea sfîrşitului de an ge­nerează o agitaţie crescîndă din partea întreprinde­rilor edilitare de a orienta folosirea fondurilor buge­tare în deschiderea de noi şantiere pentru moderni­zarea circulaţiei sau a reţelelor de apă, canalizare etc. Dar mai bine mai tîrziu decit niciodată... Ata­carea acestor fronturi de lucru în plină stradă — atît în zona carosabilă, cît şi pe trotuare — aduce perturbaţii în circulaţia oraşului. Este această reali­tate un rău necesar, un sacrificiu sine qua non ? Da Lucrările şi circula şi nu. O elementară logică a ştiinţei de a construi in miezul străzii impune restricţii funcţiei circula­torii a acesteia. Ar fi însă încă bine dacă restricţiile s-ar limita la atît. Numai că a devenit o prac­tică foarte frecventă încălcarea condiţiilor impuse de autorizaţiile de construcţii eliberate de Sfatul popular al oraşului. Vom enumera cîteva dintre aceste încălcări care transformă adeseori autorizaţia amintită într-un inu­til act birocratic. 11. a) lipsa de împrejmuire cu dulapi din lemn sau­­ bare metalice a şantierelor de drumuri (ex. lucră-­­ rile de pe calea Griviţei, din str. Orhideelor, str. Popa Petre, str. Plivitului, str. Pieptănari etc.) ; b) lipsa unor indicatoare de circulaţie din timpul zilei sau a celor luminoase de peste noapte ,mai ales — culmea — la şantierele deschise de întreprin­derea de electromontaj Bucureşti) ; c) depozitarea lăbărţată a materialelor pe întreg trotuarul, deviind artificios circulaţia pietonilor pe partea carosabilă a străzii ; d) deschiderea în acelaşi timp (de obicei în miezul toamnei pluvioase) a foarte multor şantiere şi de aici dispersarea forţelor de muncă şi a utilajelor şi, implicit, amânarea sine die a terminării unor lu­crări (în momentul de faţă I.C.A.R.-ul are zilnic deschise în oraş nu mai puţin de 15o lucrări !). Oare nu este timpul de a aplica sancţiuni drastice întreprinderilor, maiştrilor sau şefilor de echipă care contravin normelor impuse de autorizaţia de deschi­dere a şantierelor în aceeaşi măsură cu sancţionarea încălcărilor elementare de circulaţie din partea pie­tonilor sau a conducătorilor auto ? O măsură dreaptă a lucrurilor se impune şi aici l CARICATURA ZILEI de A. Poch — Alo ! am la dumneavoastră o veche cerere de intrare în spaţiul locativ al soţului meu. Vă întreb pentru ultima oară : e gata ? I Okinawa­­ în strînsoarea construcţiilor militare „Feeria“ contemporană a insulei „Da, este o feerie răsărită în apele fără hotar ale Oceanului Pacific“ — spunea despre insula Okina­wa, cu multe decenii în urmă, scriitorul rus I. A. Goncearov, care a vizitat-o la bordul fregatei „Pa­­lada“. „Un colţ de rai“ — a numit el atunci Okinawa... Dar acum ? Zi şi noapte văz­duhul se cutremură. Avioane de vinătoa­­re, de bombardament, de cercetare, de in­terceptare — toate cu însemnele aviaţiei S.U A. — spintecă cu zgomot asurzitor înăl­ţimile, plecînd sau venind din misiuni. De la mii de metri înălţime „colţul de rai“ îşi etalează pri­veliştile create o da­tă cu prezenţa ame­ricană aici: zeci de aerodromuri, sute de tabere militare, in­stalaţii navale, depo­zite, cazărmi pentru circa 60 000 de infan­terişti, puşcaşi marini şi aviatori, într-un cuvînt Un ansamblu militar considerat de ziarul francez „Le Monde“ cel mai „for­midabil“ din cîte are în străinătate Statele Unite. „Arcul și să­geata — consemna, totodată, cu cîtva timp în urmă, cotidianul american «New York Times» — sînt aproa­pe singurele tipuri de arme care nu există în infernalul arsenal de pe Okinawa — un fel de magazin uni­versal de tehnică mi­litară“. Peste imaginea ac­tuală a Okinawei, brăzdată de semnele distincte ale domina­ţiei militare america­ne, se suprapun pla­nuri care vădesc in­tenţia de a extinde aria „înzestrării“ cu mijloace şi tehnică de luptă, pînă acolo îneît feeria şi aşa schimonosită a insu­­­lei, să dispară în ţe- G. Aştefanei (Continuare in pag. a IV-a) COPENHAGA: A doua sesiune a Tribunalului internaţional Russell COPENHAGA 21 (Agerpres), în cursul primei zile a lucrărilor celei de-a doua sesiuni a Tribunalului internaţional pentru cerce­tarea crimelor comise de S.U.A. în Vietnam, Jean Louis Vigier (Franţa) a prezentat două bombe cu bile care nu sunt eficace decît împotriva oamenilor și sunt folosite din ce în ce mai des de americani. Antonello Trombardoni, consilier municipal la Roma care a vizitat R.D. Vietnam, a declarat că a cons­tatat o intensificare a bombardamentelor americane împotriva obiectivelor civile, dar şi o eficacitate mai mare a apărării antiaeriene a R.D. Vietnam. în prima zi, la lucrările celei de-a doua sesiuni a Tribunalului au participat 70 de ziarişti şi in­vitaţi. în următoarele zile vor fi ascultaţi martori americani şi vietnamezi. Demonstraţii cu aparate de sudură In pavilionul B al Complexului expoziţional, bd. Kiseleff nr. 32, fir­mele poloneze „Elektrim“ şi „Centro­­zap“ au organizat o expoziţie, cu instalaţii şi aparat© de sudură. Zil­nic, pînă la 30 noiembrie a.c., între orele 10—19 specialiştii firmelor fac demonstraţii, la cerere, cu aparatele şi instalaţiile pentru sudură. SEARĂ MUZEALĂ Muzeul memorial „George Baco­­via“, din str. G. Bacovia nr. 63, or­ganizează joi, la ora 18, o seară mu­zeală pe tema „MUZICA ÎN OPERA BACOVIANA“. In fiecare joi, muzeul are zi de intrare liberă, lucru vala­bil şi în cazul grupurilor de elevi şi studenţi însoţite de cadre didac­tice. • EXAMENE PENTRU UCENICI După cum am mai anunţat, între 1 şi 10 decembrie a.c. va avea loc o nouă sesiune de admitere pentru ucenicia la locul de muncă. In Bucu­reşti, cîteva întreprinderi din subor­­dinea Ministerului Industriei Chi­mice şi ale Ministerului Industriei Alimentare primesc înscrieri pentru următoarele meserii : operator la fabricarea anvelopelor şi camerelor de cauciuc — întreprinderea „Danu­biana“; brutar — întreprinderea re­gională de panificaţie, „Bucureşti“ şi întreprinderea de panificaţie „Victo­ria“; vinificator şi preparator de băuturi alcoolice şi răcoritoare — întreprinderea vin-alcool Bucureşti şi întreprinderea „Zarea“ ; operator pentru valorificarea subproduselor de abator — I.R.I.C.-Bucureşti (Aba­tor). înscrierile se primesc pînă la 28 noiembrie, iar examenul va consta în probe scrise şi orale la matema­tică şi limba română din materia claselor V—VIII ale şcolii generale. PE ŞOSELE - STUPI DE DIRIJARE­­ CU PLĂCI REFLECTORIZANTE în vederea unei cît mai bune desfă­şurări a circulaţiei pe timpul nopţii, de-a lungul şoselei Bucureşti — Braşov au fost instalaţi stu­pi de dirijare, cu plăci reflectorizante la lu­mina farurilor. Ase­menea stilpi, inalţi de un metru, vor fi instalaţi şi pe şose­lele Bucureşti — Pi­teşti, cit şi pe alte trasee. Decembrie pe ecrane Continuînd revirimen­tul înregistrat de afişul cinematografelor bucu­­reştene ,,la spartul" a­­nului, înregistrări anun­ţate pentru luna decem­brie alte cîteva filme valoroase. Să începem cu Un bărbat şi o fe­meie, filmul tînărului cineast francez Claude Lelouch, a cărui lungă listă de premii cîştigate ne-ar ocupa prea mult spaţiu. Să amintim doar în treacăt un Palme d'Or la Cannes — 1966, şi două premii Oscar pen­­­tru cel mai bun film străin şi pentru cel mai bun scenariu. în rolu­rile principale apar Jean Louis Trintignant şi Anouk Aimée. La ci­nematograful Central, publicul bucureştean va mai putea viziona Dra­gostea unei blonde, fil­­m­­ul cehului­, Jykilos For­­m­an, întîmpinat cu in­teres de către publicul din multe ţări. în acest film debutează sora ve­detei cehoslovace Jana Brejchova, tînăra ac­triţă Hana Brejchova. Și fiindcă veni vorba de debut vom avea în de­cembrie posibilitatea să vizionăm primul film de lung metraj jucat de actori al celebrului ani­mator sîrb Dușan Vu­­kotic. Intitulat Al șap­telea continent, filmul lui Vukotic constituie o fantezie poetică des­pre solidaritate umană. Zosia, o producţie a tâ­nărului cineast sovietic Mihail Boghin, va fi şi ea programată în de­cembrie, în rolul titular, frumoasa actriţă polo­neză Pola Raksa. Francisc Munteanu, unul din cei mai proli­fici cineaşti de la Buf­tea, va fi prezent cu ecranizarea nuvelei sale (terul începe de la eta­jul III , în rolurile prin­cipale — Silviu Stăncu­­lescu şi Irina Gărdes­cu, îl vom revedea şi pe Victor Rebengiuc, în C. T. (Continuare in pag. a ll-a) Trintigncint şi Anouk în filmul „U­n bărbat şi o femeie“ Relaţii şi oscilaţii în bugetul de timp al studentului E unanim recunoscut că randamentul satisfăcător în activitatea studenţilor, dezvoltarea multilaterală a tineretului universitar nu se pot obţine în afara unui regim de studiu şi de viaţă echilibrat. Dozarea intensităţii şi duratei efortului (atît intelectual cît şi fizic) în procesul instructiv-educativ, dar mai ales stabi­lirea unei proporţii judicioase în ra­portul ,,timp afectat studiului —■ timp de reflecţie — timp liber“ reprezintă cerinţe indispensabile. Dintr-o anchetă recent întreprinsă în Capitală pe tema bugetului de timp al studentului, rezultă că starea actuală de lucruri comportă o seamă de co­rective şi perfecţionări, îndeosebi in cazul institutelor tehnice, datorită vo­lumului ridicat de sarcini (profesionale, extraprofesionale), numărul de ore des­tinate aprofundării materiei prin stu­diu individual şi relaxării devine tot mai redus. Un sondaj al consiliului U.A.S., din Institutul de petrol, gaze şi geologie, de pildă, evidenţia că între timpul efectiv pe care studenţii îl pot acorda studiului şi timpul considerat de către corpul profesoral ca minimum necesar, rezultă o diferenţă negativă între 2 şi 23 de ore pe săptămînă. In mod evident acest minus poate fi re­cuperat fie din timpul de odihnă (însă un efort intelectual intens şi prelungit peste posibilităţi se face în defavoarea calităţii muncii şi cu daune pentru ac­tivitatea cerebrală) fie... neglijînd unele materii. Or, şi într-un caz şi într-altul, se ajunge tot la rezultate nesatisfăcă­toare în sesiunile de examene. (De alt­fel, unele elemente din bilanţul ulti­melor sesiuni, confirmă...). Ce anume determină o asemenea si­tuaţie ? Numărul de ore afectat activi­tăţilor obligatorii se menţine ridicat Trebuie spus, dintr-un început, că rectoratele, decanatele, asociaţiile stu­denţeşti din mai multe facultăţi con­sideră planul de invăţământ şi pro­grama ca factori cu pondere ridicată în apariţia fenomenului de supraîncărcare. In primul rînd datorită numărului de ore afectat activităţilor didactice obli­gatorii, care se menţine ridicat , la In­stitutul politehnic, in medie ei este de 34 ore. la I.P.G.G.—32, la Institutul de arhitectură anul IV figurează cu 40 de ore (în săptămînă în care joia nu este ocupată cu cele 12 ore de „schiţă de schiţă“). E adevărat, recentul studiu privind dezvoltarea învăţămîntului (supus, de altfel, încă discuţiei), prevede săptă­mînal un număr mediu de 30 de ore. Insă această reducere înseamnă concen­trarea unor cursuri prin condensarea materiei şi apoi, să nu uităm că celor 30 de ore li se adaugă activităţile ştiin­ţifice facultative, cursurile speciale etc... Prin urmare volumul de timp afectat studiului individual trebuie amplificat, dar „orele obligatorii“ nu scad încă în proporţia cuvenită. — In prezent putem vorbi încă de studentul care vine la curs, ascultă, re­produce ceea ce i s-a predat, deoarece pentru gîndire, pentru reflexie, efectiv nu are vreme... Absolut toate cursurile trebuie degrevate — opinează tov. GH. BANATEANU, prorectorul I.P.G.G. , astfel îneît timpul rezervat activităţilor universitare propriu-zise să nu depă­şească 24—26 ore săptămînă]. Vreau să fiu Insă bine înţeles de studenţi : mic­şorarea programului obligatoriu n-o văd Roxana Costache (Continuare in pag. a IIl-a) • Dezechilibru intre timpul acordat studiului şi timpul considerat ca necesar • Săptăminal: 40 de ore obligatorii • Planul de Invăţămlnt prezintă fisuri • „Relativitatea“ importanţei unui obiect de studiu • Animaţie pe luciul gheţii ­­im­u ! La galeriile din str. Brezoianu nr. 23 s-a deschis, recent, expoziţia de foto­grafii artistice Armand Rosenthal. Cu­­prinzînd circa 100 de lucrări în alb­­negru din diverse tematici, expoziţia este deschisă zilnic intre orele 10 şi 19. Cursuri universitare La librăriile Academiei şi nr. 50, precum şi la unităţile de di­fuzare din facultăţile respective, se găsesc în aceste zile cîteva cursuri universitare apărute re­cent. Astfel, cel de literatură franceză are ca autor pe V. Li­­patti. Alte noutăţi sunt : „Fono­­audiologie“ de Şt. Gîrbea şi G. Cotul, „Metodica predării chi­miei“, „Experienţe didactice in şcoala generală“, „Farmacocne­­zie”, „Psihologia deficienţilor mintali“, „Exploatarea sondelor“, „Automatizarea instalaţiilor pe­troliere din rafinării“ etc. • CARNAVALUL MEILOR La sediile agenţiei O.N.T. din calea Victoriei 100 şi bd. Republicii 68, se vînd, înce­­pind de mîine, bilete pentru Carnavalul munţilor, ce va avea loc la Poiana Braşov. Plecarea sîmbătă, 9 decembrie. • Surpriza „surprize­ tirzii“ Suntem­ nevoiţi să revenim cu un „P.S.“ fortuit la nota noastră („Surpriză tîrzie“) apărută în ziarul din 18 noiembrie. După ce fusesem... convinşi (prin anunţu­rile repetate şi prin punerea în vînzare a circa 3 000 de bilete din care s-au vîndut circa 2 500) că „Premiul discului” pe anul 1966 se va acorda, în sfîrşit, în cadrul unui concert festiv pro­gramat luni seară la Sala Pala­tului, iată că organizatorii aces­tei manifestări retractează în ul­timul moment : „Concertul se amină pentru o dată care se va anunța ulterior. Biletele rămîn valabile“. In concluzie, n-au fost suficiente zece luni de zile pen­tru luarea unei hotărîri în acest sens. După toate probabilităţile respectiva festivitate este amî­­nată „sine die“. Prezenţe româneşti peste hotare • Intre 21 şi 25 noiembrie, la Budapesta, se vor desfăşura lucră­rile celei de a IX-a Conferinţe internaţionale pentru industria si­­licaţilor. Din ţara noastră parti­cipă asistentul universitar M. Ta­ler, de la Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej•* Bucu­reşti. • DIRECŢIA TALEI, •­­ MILIŢIEI CAPI- serviciul circulaţie, or­ganizează în ziua de 23 noiem­brie, ora 9.30, o şedinţă pe teme de circulaţie la care sunt invitaţi să ia parte toţi conducătorii de autobaze, garaje, revizori tehnici şi şefii depourilor din Capitală, precum şi alţi factori cu munci de răspundere pe linie de trans­port. Şedinţa va avea loc in sala din str. Berzei nr. 21, raionul 16 Februarie. 9 Buletin meteorologie . INSTITUTUL METEOROLOG­I­O­GIC COMUNICĂ : Azi, la R ■ ora 8, in Bucureşti, tempera- H I tura aerului a fost de minus j| m 4 grade. Maxima de ieri în TM ]j aer a fost de 6 grade iar mi- H jjj nima din cursul nopţii de mi- gj I nus 5 grade. jjj Timpul probabil de mîine: 9 I Vreme frumoasă dar rece mai R; ■ ales noaptea. Cel variabil jjj B mai mult senin. Vint slab §j s pînă la potrivit. Temperatura B 1 în creştere uşoară, minima H jj va fi cuprinsă între minus jj: H 4 şi minus 2 grade iar ma ■ xima între 7—9 grade. R. 9 Pentru 23, 24 şi 25 noiem­ î, jj bune: Vreme schimbătoare cu B I cerul temporar noros, tavo- M I rabil precipitațiilor slabe. Vînt B ■ slab pînă la potrivit din sec- Bj B torul nordic. Temperatura gr M ușor variabilă. 9 R 11 a I a m BillI IES 1 I­I­i E­N­­ lîi—llll—N­ ■ ■lllBf IMUIMidbM ‘ . . . dimineaţa, pe patinoarul 23 August, în cadrul campionatului naţional de hochei, Dinamo Bucureşti a dispus de Avîntul Gheorgheni cu 17—1 (4—0, 6—0, 7—1). • Meciul fotbal România — R.F. a Germaniei, care va avea loc mîine de stadionul „23 August“ va fi transmis în întregime de posturile noastre de radio (pe programul I) şi de televiziune, cu începere de la ora 14.­­ Au fost stabilite grupele preliminare ale campionatului mondial studenţesc masculin de handbal care va avea loc la începutul lunii ianuarie a anului viitor în R.F. a Germaniei. Echipa României va face parte din grupa a IV-a, împreună cu for­maţiile Spaniei, Poloniei şi cu cîştigătoarea jocului de baraj Norvegia — Finlanda. • La 5 decembrie, In Capitală se va disputa întâlnirea amicală de box dintre formaţiile Dinamo Bucureşti şi Fenerbahce Istanbul. • In „Cupa campionilor europeni“ la hochei pe gheață, A.C. Klagenfurt a dis­pus, la Budapesta, cu 4—3 (1—1, 1—1, 2—1) de Ferencváros. Victorioasă și in tur (cu 6—2), A.C. Klagenfurt s-a calificat pentru turul următor.

Next