Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)

1968-02-14 / nr. 4509

% l în discuţia unor reprezentanţi ai M. I. C. M. şi ai Direcţiei Centrale de Statistică. S PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­­Nr. 4509 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 14 februarie 1968 Posibilităţi de simplificare a evidenţei în serviciile de aprovizionare şi desfacere I­n contextul amplei acţiuni de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii in în­treprinderi, un capitol însemnat îl constituie raţionalizarea activităţii administrative. Pe coordonatele unui asemenea deziderat, specialişti din unităţi economice aparţinînd Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini au făcut, prin intermediul ziarului nostru, propuneri privind creşterea eficienţei acestei activităţi în serviciile de aprovizionare şi des­facere. Subliniind caracterul obiec­tiv necesar al evidenţei, propuneri­le se refereau îndeosebi la două aspecte : O simplificare a evidenţei statis­tice printr-o maximă concentrare a informaţiilor cerute de către forurile tutelare şi alte orga­nisme centrale şi, pe această cale, • reducerea volumului de munca trebuincios întocmirii dă­rilor de seamă periodice. In cadrul direcţiilor generale din M.I.C.M., ca şi la nivelul Direcţiei Centrale de Statistică, sugestiile fă­cute au stîrnit un ecou firesc. Pro­blema în ansamblul ei a suscitat in­teres, părerea — unanim exprimată în forurile amintite — fiind aceea că există încă importante resurse pri­vind îmbunătăţirea evidenţei. La propunerea Direcţiei generale de aprovizionare şi desfacere din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, a fost organizată o con­sfătuire cu reprezentanţi ai minis­terului şi ai Direcţiei Centrale de Statistică, în care s-au analizat unele laturi ale acestei activităţi. Relevînd operativitatea cu care s-a trecut la discutarea aprofundată a părerilor exprima­te de specialiştii din unităţile eco­nomice (şi care, natural, nu s-a încheiat prin a­ceastă consfătui­re), ne propunem, în rîndurile ce urmează, să înfă­ţişăm succint cî­teva dintre as­pectele , abordate. CALITATEA ŞI CANTITATEA INFORMAŢIEI ION POPESCU, director tehnic în M.I.C.M. : Perfecţionarea şi, pe această cale, simplificarea evidenţei ne intere­sează pe toţi deopotrivă, fie că lucrăm în unităţile de bază, fie că desfăşurăm activitatea în cadrul unor organisme centrale. Propun să pornim discuţia de la analizarea principalului instrument de evidenţă al serviciilor de aprovizionare — darea de seamă A.P.R. ŞTEFAN NUŢICA, Direcţia generală de aprovizionare şi desfacere a M.I.C.M.: Pornind de la această dare de seamă —­ şi de altfel nu numai de la ea — să încercăm o corelaţie între calitatea şi cantitatea informaţiilor solicitate în­treprinderilor. N-avem de ce să nu re­cunoaştem că unităţilor li se pretinde un mare volum de date statistice. Dar nu întotdeauna această aglomerare de date exprimă şi o calitate mulţumitoa­re. Este, de aceea, necesară restrînge­­rea volumului de situaţii cerute între­prinderilor. NICOLAE MIRESCU — Direcţia ge­nerală de utilaj energetic, minier, chi­mie a M.I.C.M. : Cred că este bine să elucidăm două aspecte : In ce scop pretindem întreprinderilor această dare de seamă şi la ce perioade este ea ne­cesară. OVIDIU POPESCU — Direcţia Centra­lă de Statistică : Darea de seamă A.P.R. este strict necesară pentru asigurarea unei informări corespunzătoare la ni­vel central. Sub acest aspect, utilitatea ei este indubitabilă. Sorin Heiban (Continuare în pag. a lll-a) trada văzută de MANOLE AUNEANU I­mi pare rău că nu am avut cu mine un aparat de fotografiat, fiindcă gestul lui, imortalizat pe peliculă, v-ar fi făcut să înţelegeţi mai bine de ce m-am hotărît să scriu cele ce urmează. îmi pare rău că in preajma mea n-a fost cineva investit cu dreptul şi autoritatea de a-1 legitima, ca să pot afla ulterior cu cine am avut de a face. In sfîrşit, îmi pare rău că replica plină de indignare a salariatei, jignită cu o brutalitate strigătoare la cer, nu a gă­sit ecou şi sprijin (mai ales sprijin !) la toţi cetă­ţenii din jur. Individul de care vorbesc a intrat la magazinul „Sora» din piața Gării de Nord ca să cumpere ceva sau să se afle în treabă. A luat la rînd raioanele, pentru ca în cele din urmă să se oprească la sec­torul cu articole de uz casnic. Zice dumnealui, arătînd cu degetul spre raftul cu strecurători : — Cum dai sutienele alea, mami ? Cîteva clipe, femeia a rămas locului năucă, ne­­venindu-i să-și creadă urechilor. Impertinentul cu statura ca o scară de incendiu atacă în continuare cu aplomb . „Mondo Cane“ — Ciripeşte, tanti, nu sta ca la dentist, că mă grăbesc ! Reacţia vînzătoarei a fost cu totul neaşteptată : a izbucnit în plîns. Am auzit-o spunînd printre sughi­­ţuri : . _ — Cum îţi permiţi ?... Lucrez în comerţ de zece ani, dar nimeni nu mi-a vorbit vreodată în felul acesta * — D-te la ea­­ !, se miră arogant Individul. Mai bine ai servi clienţii, suflet albastru, decit s-o faci pe isterica în timpul programului ! Ajutat de un cetăţean, am încercat să-l reţin, îndemnînd-o pe vînzătoare să cheme responsabilul. — Şefule — zice tipul arţăgos, cotrobăind prin minte după o „metaforă“ cu care să mă dea gata — stai pe craca dumitale, că eu sînt Mondo Cane ! Dar „Mondo Cane» o cam băgase pe mînecă. Lu­mea începuse să se stringă în jurul lui. Din păcate, atmosfera aceasta de ofensivă colectivă împotriva huliganului cu vocabularul adunat din lăzile cu gu­noi a fost destrămată de replica concesivă a unui „binevoitor“: „Ce să ne punem noi mintea cu un derbedeu ? !“ Un moment de derută, suficient însă ca „Mondo Cane“ s-o şteargă, amegindu-se doar cu cîteva îmbrînceli nevinovate. Deşi lecţia de educaţie cetăţenească ar fi trebuit să aibă un final mai concret (personal, aş fi fost dis­pus să-l scot din anonimat), cred că individul cu pricina a învăţat totuşi ceva , anume că atitudinea lui de sfidare a normelor de conduită morală, stîlci­­rea limbii vorbite cu expresii în stare să roşească şi zidurile, nu numai că îl izolează de masa largă a cetăţenilor, dar îl pot expune oricînd rigorilor legii. Intîmplarea aceasta ne prilejuieşte, însă, şi o altă constatare. Suntem­ la film cu soţia (sau prietena) şi în spatele nostru cineva debitează cuvinte triviale, pe care condeiul nu le poate transcrie, iar hîrtia nu le poate suporta iar noi ne facem că nu le auzim. Trecem pe stradă cu copilul de mină şi cite unul înjură aşa, din senin, ca la uşa cortului. Nu întoar­cem capul, ne este ruşine de ruşinea lui. Un coleg de rubrică spunea aici pe bună dreptate că opinia publică trebuie înţeleasă ca o sumă a opiniilor indi­viduale active. Nu cumva „creatorii“ de argouri şi trivialităţi se manifestă, uneori, nestingheriţi, profi­­tind tocmai de prea multa noastră îngăduinţă . Ia să vedem I Post-scriptum 1. O cititoare în vîrstă de 25 de ani, pensionară, îmi scrie : „In seara zilei de l.N­.a.c., pe la ora 20.45 mergeam pe strada Eminescu, venind de la o rudă bolnavă. Trei elevi de liceu au trecut în fugă pe lîngă mine, îmbrîncindu-mă. Unul din ei mî-a stri­gat... (expresia este imposibil de transcris — M.A.). Am rămas împietrită. De atunci parcă s Int bolnavă...“ 2. Pentru fapte asemănătoare cu cele descrise mai sus, Tribunalul Capitalei a condamnat trei huligani (Andrei Nicolae, Dan Marin Dogaru și Dumitru Zam­fir) la închisoare variind Intre 1—1 ani. Aviz ama­torilor l CARICATURA ZILEI de A. Podi — Mai programaţi-ne şi pe noi cu un film interzis copiilor sub 16 ani că se apropie vacanţa de primăvară şi ne mai redresăm planul de încasări ! Sherlock Holmes primește scrisorL •v *%%%%%%%* % 227 B Baker Street T­n povestirile lui Conan L Doyle despre vestitul * Sherlock Holmes, este­­ imortalizată casa cu nr. 221 B de pe Baker Street. Este o adresă cunoscută atît în Anglia cît și In lumea întreagă; aici a stabi­lit Conan Doyle domiciliul ex­traordinarului detectiv şi al nu mai puţin celebrului secund al acestuia, dr. Watson. Dacă mergi însă pe Baker Street din Londra, ai să constaţi că, pe această stradă, nu există nici o casă cu acest număr. Cu toate că au trecut atîţia ani de cînd a fost creat, iar autorul lui s-a stins şi el de mult. Sher­lock Holmes nu şi-a pierdut din actualitate. El continuă să in­spire numeroase filme şi romane poliţiste; cascheta sa cu vizieră dublă şi capa cadrilată, adaptate de creatorii de modele, au fost şi sunt mereu la modă. Dar cel mai extraordinar fapt legat de acest erou de roman, pe care-l citează ziarul „Times d­in­tr-un reportaj, este că mulţi citi­tori ai lui Conan Doyle cred în existenţa reală d­in Holmes şi, chiar mai mult că trăieşte încă. Dovadă, scrisorile din­ lumea în­treagă care sosesc pe adresa: Ms. Sherlock Holmes, 221 B Baker Street. Dar și mai interesant este faptul că aceste scrisori nu râ­­mîn fără răspuns. în Baker Street nr. 220—233 încă în anul 1938, s-a înălțat un (Continuare in pag. a IV -a) 4 „Horticola 11 din sezonul de primăvară S­e apropie se­zonul de pri­măvară cînd, pentru amenajarea balcoanelor, curţilor, jardinierelor va fi ne­cesar un bogat sorti­ment de flori, plante decorative şi diverse materiale. Ce va o­­feri bucureştenilor întreprinderea hor­ticolă „1 Mai“ ? S-au introdus la ghivece o specie de trandafiri miniaturi, superpresia patent, garoafe SIM şi cîteva alte sortimen­te de flori din culturi forţate. In magazinele de specialitate cumpărătorii vor găsi şi alte flori la ghivece ca şi plante decorative nu numai pentru înfrumuseţarea balcoanelor ci şi a interioarelor. De aseme­nea, se vor găsi în magazine diferite accesorii pentru grădi­nărit ca şi cantităţi sporite de pămînt de flori ambalat în pungi de polietilenă. între­prinderea a comandat şi un prim lot de jardiniere din ce­ramică pe care cetăţenii le vor putea cumpăra în lunile de primăvară. Specialiştii întreprinderii stau la dispoziţia cetăţenilor, pentru amenajarea grădinilor, straturilor de flori, balcoane­lor, jardinierelor etc. Comen­zile se pot adresa în bd. Schi­tu Măgureanu nr. 10, în fotografie . Sute de ghi­vece cu flori pleacă zilnic din serele de la Grozăvești spre unitățile de desfacere. In sere ele se bucură de cea mai atentă îngrijire. • MÂINE, 15 februarie, la sediul agenţiei O.N.T. din ca­lea Victoriei 100, încep în­scrierile pentru excursiile din lunile aprilie şi mai in R. S. Cehoslovacă şi R. D. Germană, pe diferite itinerare. De ase­menea, se mai pot obţine locuri pentru croaziera cu motonava „Transilvania" cu plecarea la 15 martie. ŞEDINŢĂ CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şe­dinţa Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, şi Anton Breiten­­hofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le pre­zinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organiza­rea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supu­se dezbaterii Marii Adunări Naţio­nale. Sesiune extraordinară a Sfatului Popular al oraşului Bucureşti Sâmbătă, 17 februarie a.c., ora 16, în aula Facultăţii de drept din bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64, va avea loc sesiunea extraordinară a Sfatului Popular al oraşului Bucu­reşti. SIMPOZION LA UZINA „SEMĂNĂTOAREA" Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la luptele ceferiştilor din fe­bruarie 1933, la Uzina „Semănă­toarea" are loc mîine, la ora 15, un simpozion consacrat acestui eve­niment. Vorbesc Al. Cebuc şi Petre Taiche, de la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti. Cum apare şi cine favorizează Recidiva R­ecidivist, lata o noţiune a cărei simplă rostire intr-o sală de jude­cată, mai ales in materie de dela­pidare, constituie un indiciu că pe undeva, prin acel sistem organizat de profilaxie a Infracţiunii, s-a produs o defecţiune, in context juridic, recidi­vistul este acela care după executarea integrală a unei pedepse privative de li­bertate, mai mare de şase luni, sau după graţiere, comite o infracţiune asemănă­toare celei penntru care a fost condam­­nat anterior. — La prima vedere — ne spune tova­răşa GRAŢIA CRISTEA, preşedinta Tri­bunalului raional 1 Mai , s-ar părea că, o dată judecaţi şi condamnaţi, cei care s-au înfruptat din avutul obştesc vor deveni imuni la tentaţiile care i-au adus cîndva pe banca acuzaţilor. In a­­fară de efectul educativ al pedepsei, so­cietatea adoptă un sistem de măsuri menit să prevină recidiva. Profund u­­mană, chiar faţă de cei care comit o faptă atît de gravă cum e crima de de­lapidare, legislaţia noastră le oferă po­sibilitatea de a se reintegra în viaţa normală după ispăşirea pedepsei, de a-şi cîştiga cinstit existenţa. Mai mult decît atît , înseşi tentaţiile spre reci­divă sînt îndepărtate, interzicîndu-li-se accesul în funcţiile care, prin natura lor (încredinţarea de gestiuni, care pre­supun mînuirea bunurilor materiale şi a banilor), le-ar înlesni repetarea in­fracţiunii. Experienţa ne dovedeşte că, fără nici o excepţie, recidiva îşi face apariţia numai în acel colectiv în care sunt admise derogări de la aceste prin­cipii de prevenire a faptelor penale. Răsfoind dosarele penale să urmărim CUM SE CREEAZA CLIMATUL RECI­DIVEI c­ondamnată In două rînduri (pentru delapidare şi pentru furt), Matei­­ciuc Elena este angajată la de­pozitul de vinuri din şos. Ştefan cel Mare nr. 216 (aparţinînd O.C.L. Ali­mentara, raionul I Mai) intr-o muncă auxiliară, fără gestiune. Pînă aici nimic de obiectat. A fost suficient insă sa se ivească un concurs de împrejurări pro­pice (Îmbolnăvirea gestionarului), pentru ce, în Ioc să găsească şi să numească un gestionar cinstit, şefii ei să aleagă va­rianta cea mai comodă : uită vechea ei predilecţie pentru cîştigul fără mun­că şi ii încredinţează gestiunea unităţii... Pentru o perioadă scurtă, e adevărat, dar suficientă pentru ca ea sâ-şi însu­şească aproape 6 000 de lei. P­e parcursul cercetărilor penale -­­observa maiorul VASILE SPATA­­RU, de la secţia 13 Miliţie — avem ocazia să constatăm că unii conducători de întreprinderi au impre­sia că au luat toate măsurile de siguran­ţă pentru apărarea avutului obştesc prin simpla neincredinţare a unor funcţii de răspundere sau gestiuni celor cu an­tecedente penale, ignorînd cît de va­riate sunt posibilităţile de recidivă. Iată un exemplu. Ion Florescu (de trei ori condamnat pentru delapidare), este an­gajat la baza de aprovizionare a Mi­nisterului Industriei Uşoare în funcţia de încărcător de materiale. O funcţie mai modestă nici că se poate. A fost Anchetă întreprinsă de : loan Papuc-Poeneru Mihail Sipos (Continuare in pag. a 11-a) C INFORMAŢIA LA JOCURILE OLIMPICE Trimisul nostru special CONSTANTIN DIAMANTOP01 transmite:Campionii de astăzi NORVEGIA __MARTINSEN, TYLA, GRONNINGEN, ELLEFSAETER (4x10 km-ştafetă) ERHARD KELLER _ R. F. a GERMANIEI (patinaj viteză - 500 m) NORVEGIA A EGALAT FRANTA In clasamentul medaliilor de aur . 3. Al treilea titlu olimpic al norvegie­nilor a fost cucerit la ştafeta de 4x10 k­m bărbaţi. învingătoarea a dominat cursa, conducind de la cap la cap. Echipa Norvegiei formată în ordinea schimburilor de MARTINSEN, TYLA, GRONNINGEN, ELLEFSAETER a realizat timpul de 2h 08:33,5. Pe urmă­toarele locuri : 2. SUEDIA (HALVARS­­SON, ANDERSSON, LARSSON, ROM­­­LUND) - 2h 10:13,2; 3. FINLANDA (OIKARAINEN, TAIPALA, LAURILA, MÄNTURANTA) — 2h10:50,7. Pe lo­cul IV s-a clasat U.R.S.S. (2h 10:57,2) care în al patrulea schimb a fost de­pășită pe... ultimii 10 m­­ ★ ASTAZI S-A DISPUTAT prima probă din întrecerile masculine de patinaj viteză : 500 m. Conform aș­teptărilor, recordmanul mondial ER­HARD KELLER (R. F. a Germaniei) a cîștigat, cu timpul de 40,3 secunde. In continuare s-au clasat Magne Tho­missen (Norvegia), Richard McDermat (S.U.A.) — același timp — 40,5 și Ev­­gheni Grisin (U.R.S.S.) 40,8. Nu numai Kitty, ci şi Toini . D­oar două titluri olimpice au fost decernate ieri. A fost deci o zi relativ liniştită, la Grenoble, ceea ce a permis ca performanţa suedezei Toini Gustafsson să fie re­liefată cu suficientă pregnanţă, neacoperită de avalanşa altor rezultate. La urma urmei, chiar dacă probele de schi fond se desfăşoară pe un teren oarecum plat, nu e un motiv ca ele să fie considerate plate în graficul interesului opiniei publice. Aceasta se şi străduieşte să demonstreze domnul Wolf Lyberg, şeful Centrului de presă de la Autrans, care difuzează cu perseverenţă, şi în abundenţă, informaţii tuturor gazetarilor despre desfăşurarea probelor nordice. Domnul Lyberg este suedez şi trebuie să-l înţelegem... (Continuare in pag. a lll-a) » IlilHI­­­UIKi­g • Premiile Uniunii arhitecţilor Ieri, la Casa arhitectului, s-a întrunit comitetul de conducere al Uniunii arhitecţilor din ţara noastră, care a dezbătut activita­tea pe anul 1967 şi a aprobat pla­nul de muncă pe 1968. Au fost decernate şi premiile anuale ale Uniunii arhitecţilor celor mai bune lucrări de arhitectură şi urbanistică executate în 1967. Premiul anual In valoare de 20 000 de lei a fost acordat unui colectiv de arhitecţi şi ingineri pentru lucrarea Complexul de odihnă Mangalia-nord. Au mai fost premiate lucrările : Licee şi şcoli generale tip: Detaliu de sistematizare — staţiunea turisti­că Mangalia, Fabrica de zahăr Buzău, Universitatea din Timi­şoara şi Hala de producţie şi Pavilionul T.A. de la Fabrica de elemente de automatizare. • La Casa de cultură a tinere­tului din raionul 30 Decembrie (aleea Alexandru 38), în cadrul Universităţii populare a tinere­tului, George Sbârcea vorbeşte azi la ora 19 despre „începutul jaz­ului şi stilul New Orleans». • Cursa D. R. T. A. Bucureşti—Rica şi-a schimbat orarul şi itinerarul Incepind de mîine, 15 fe­bruarie autobuzele D.R.T A. care circulă pe direcţia Bucu­reşti — Rica vor pleca din autogara Filaret la ora 6.15, iar din Rîca la ora 13.20. Ele vor avea următorul traseu: Bucureşti — Roata — Videle gară (unde aşteaptă trenul personal 2005) — Purani — Văceşti — Rîca. De la aceeaşi dată, cursa pe distanţa Videle — Negreni se suspendă. • ASTAZI, la ora 18, va avea loc la sediul Uniunii artiştilor plastici din calea victoriei nr. 155 conferinţa „DESPRE EXPE­RIMENT IN ARTA PLASTICA“. Vorbeşte criticul de artă Eugen Schileru. Conferinţa face parte din ciclul „Probleme de artă contemporană“ şi va fi urmată de discuţii. Intrarea liberă. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 0 grade. Maxima de ieri în aer a fost de plus 1 grad iar minima din cursul nopţii de mi­nus 1 grad. Timpul probabil de mîine. Vre­mea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi mai mult no­­ros. Vînt slab. Temperatura mi­nimă va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad iar maxima între plus 4 şi plus 6 grade .Dimineaţa şi seara ceaţă. Pentru te, 17 şi II februarie . Vreme schimbătoare cu cer tem­porar noros. Vînt în general slab. Temperatura în creştere la înce­put apoi staţionară. Ceaţă dimi­neaţa şi seara. I I I I I Au fost acordate i V­i H ÎN BAZA UNOR CONTRACTE cu intreprinderile prelucrătoare de speciali­tate din ţară, colectivul laborator­ului central de cercetare pentru prelucrarea maselor plastice (care funcţionează în Uzina de prelucrare a maselor plastice Bucureşti) cer­cetează posibilităţile de lărgire a domeniilor de utilizare a maselor plastice precum și noile tehnologii. In imagine : Ing. Maria Drăghici, efectuind determinări de stabilitate

Next