Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)
1968-09-11 / nr. 4687
Viitoare apariţii in Editura tineretului In decursul anilor Editura tineretului şi-a creat un public care depăşeşte, de fapt, limitele de vîrsta sugerate de titulatură. Aceasta nu înseamnă că ea n-ar avea un profil distinct; dimpotrivă, că literatura pe care o promovează nu este profilată în mod mecanic pe o singură problematică. Dintre romanele în curs de apariţie în lunile următoare, bunăoară, menţionăm „Pămîntul făgăduinţei“ de Alecu Ivan Ghika. Cartea este o ediţie, dar în întregime rescrisă, a „Cuscrilor“, care l-au aşezat pe autorul lor în rîndul prozatorilor noştri reprezentativi. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Nicolae Brebarţ semnatarul romanelor „Francisca" şi „în absenţa stăpînilor“. Romanul în curs de apariţie, „Animale bolnave“, este aşteptat să marcheze încă o etapă a scrisului său, o lărgire a problematicii, o adîncire a investigaţiei în tipologia umană. Proza scurtă va fi reprezentată de câteva culegeri ale unor autori apreciaţi de iubitorii artei cuvîntului. Astfel, maestrul Tudor Muşatescu va semna un volum de „Proză umoristică“, gen, gustat, fără îndoială,nunumai file... minori, chiar dacă unii îi încadrează într-o astfel de categorie. Ion Lăncrănjan a publicat, în ultimii ani, numeroase schiţe şi povestiri inspirate din actualitate. (). parte dintre ele sunt grupate învolumul „Fragmentarium“. Şi Ioan Grigorescu şi-a adunat o serie de nuvele, sub titlul „Lupta cu somnul". Tematica e variată, începând cu evocarea anilor ilegalităţii, cu demascarea atrocităţilor fasciste, până la surprinderea unor momente semnificative din evoluţia sufletească a tineretului de azi. Dintre culegerile de versuri menţionăm mai întîi cîteva în colecţia „Cele mai frumoase poezii“, aparţinînd lui Alfred de Vigny, Robert Frost, Costis Varnalis şi Emil Giurgiuca. In recenta colecţie „Albatros“, care se bucură deja de o bună primire la public, vor ieşi de sub tipar volumele cu caracter selectiv „Versuri“, de Ştefan Aug. Doinaş, „Corp comun“ de Virgil Teodorescu, „Steaua singurătăţii“ de Tiberiu Utan. în afara colecţiilor vor fi publicate stihuri de Mihai Beniuc, Ion Gheorghe, Petre Stoica, Dumitru Popescu ş.a. în pragul deschiderii anului de învăţământ, amintim aici şi cîteva titluri aşteptate de studenţi şi elevi. Mai întîi, cele două sinteze critice ale lui D. Popovici, intitulate „Romantismul românesc“ şi „Poezia lui M. Eminescu“. La acestea se adaugă studiul „Evoluţia şi formele genului liric“ de Edgar Papu, volumul „Orizonturi spirituale“ de Ion Biberi, conţinînd dialoguri cu numeroase personalităţi de prestigiu, pe teme începînd cu cultura literară pînă la astronomie şi teoria cuantelor, precum şi monografia „Petrarca“ de Al. Bălăci, antologia „Clasicismul în literatura europeană“ pregătită de Matei Călinescu, „Scriitori în lumina documentelor" de Horia Oprescu etc. O nouă şi modernă librărie specializată cu articole de pavoazare, pictură, materiale didactice, reproduceri de artă, hărţi etc. s-a deschis pe strada Lipscani nr. 1. (Urmare din pag. 1) poziţie şi veselia cu impertinenţa şi grosolănia. Aceasta în numele unui sentiment, de asemenea în floare pe meleagurile noastre, şi anume acela care poartă numele de respect faţă de semeni. Suntem nevoiţi să asistăm destul de frecvent, din păcate, la manifestările unora care ne pretind să le considerăm glume, nevinovate glume, ceea ce noi ştim prea bine că se cheamă insolenţă, lipsă de reverenţă, jignire. Refuzi noi, suntem etichetaţi drept „capete pătrate", „creiere obtuze", fie priviţi cu un soi de milă. Mergi pe stradă şi deodată simţi cum îţi este strivită laba piciorului, dar în loc de scuze auzi: „Şmechere, căutai ceva sub talpa mea?“ Ii atragi atenţia unui adolescent 55 Vorba de duh Că e cam devreme ca să poată folosi bancheta rezervată bătrînilor într-un vehicul de transport în comun şi ţi se răspunde: „Nu-i delec devreme. E opt şi jumătate!" In prăvălia tutungiului, invalid de război, intră un băieţandru care se adresează cu: „Puştiule, dă-mi de-un leu CarpaţiSurprins fără bilet de tramvai, „glumeţul“ îl moralizează pe controlor. „Dumneata de ce nu te apuci de o muncă cinstită?" Şirul exemplelor este fără sfârşit. Mostrele de impertinenţă, şi jignire pot fi culese cam de pretutindeni, strada, vehiculele, magazinele fiind „piaţa lor liberă“, deoarece reprezintă locuri unde controlul cetăţenesc se exercită în condiţii mai vitrege. A lua atitudine în faţa insolenţei ridicate la rangul de „vorbă de duh“ este echivalent, în multe cazuri, cu a fi catalogat drept lipsit de simţul umorului. Sîntem puşi în situaţia de a opta pentru o atare acuzaţie sau pentru renunţarea la un principiu de etici ?In ce mă priveşte, aleg prima alternativă ! IN INTERPRETAREA COLECTIVULUI TEATRULUI „THALIA“ „Familia Toth“ Colectivul teatrului „Thalia“ din Budapesta a prezentat in al doilea spectacol al turneului său tragicomedia „Familia Toth" a dramaturgului contemporan, Örkény István, piesa tradusă de altfel şi In limba româna si reprezentata cu succes la Tg. Mureş. Înscriindu-se în aria spirituală a dramaturgiei moderne, de factura lucrărilor lui Max Frisch sau Dürrenmatt, piesa are ca preocupare tematica una dintre cele mai zguduitoare drame trăite de omenire : drama teroarei fasciste. Numai aşa poate fi înţeles coşmarul existent în paşnica familie Toth de a cărei prietenoasă ospeţie profită Maiorul, superiorul flăcăului aflat pe front . asterizat de război, complexat şi afectînd bizare ipohondrii şi deprinderi cazone, acesta se instalează despotic în viaţa blajinilor Toth, furîndu-le liniştea şi somnul, ba chiar forţindu-l la o umilitoare muncă de Sisif, gratuită şi stupidă (confecţionarea unor cutii de carton) , tirania capătă proporţii demenţiale, ritmul vieţii tihnite este abătut forţat spre anormal, pînă find noua ordine absurdă ce le-o impune brutalul Maior ajunge la un pas riscant, vecin cu pierderea personalităţii umane. Ura care mocneşte şi demnitatea rănită nu mai pot suporta intoleranţa Maiorului şi într-o clipă de extremă disperare dar totuşi şi de luciditate, Toth îl ucide. Recurgind de la început la registrul satiric, dar împletind cu pricepere situaţia de comedie cu momentele de gravitate meditativă, dramaturgul transfera pe nesimţite registrul iniţial, sfirşind brusc într-un acord dramatic grav, sec, ca un şoc preventiv, ca un semnal de alarmă în care este subînţeleasă ironia amară dar şi apelul la responsabilitate, la atitudine activă. Spectacolul regizat de Kazimir Karoly (în scenografia pitorească dar cam prea colorată a lui Rajkai György) este lucrat cu aplicaţie profesională şi pe exactitate : ritmul just, grija de a nu aluneca spre efectul facil, precizia în sublinierea situaţiilor comice îndeosebi, preferinţa şi respectul pentru litera textului şi poate mai puţin faţă de spiritul lui, toate converg la realizarea unui spectacol clar, de largă accesibilitate, pe care publicul l-a primit cu interes şi căldură. Accentul cade cu precădere pe actori (tendinţă se pare caracteristică acestui colectiv), pe puterea lor de caracterizare după măsura înzestrării lor artistice. Şi publicul a aplaudat evoluţia artistei Dajka Margit, de ÖRKÉNY ISTVÁN întruchipînd cu bună ştiinţă actoricească personajul doamnei Toth, e p® o mamă bună prea supusă şi fricoasă dar foarte grijulie ; actriţa exteriorizează spontan stările de spirit ale gazdei pline de tact, cu capricii de soţie. Alături de ea, intr-un cuplu potrivit, Nagy Attila, jucînd cu adresă comică nedumerirea blîndului pompier, obligat să nu doarmă și să se înjosească tăind cartoane. Spre deosebire de jocul direct, la public, al acestui cuplu, ceva mai interesantă a fost desigur interpretarea lui Somogyvari Rudolf, care s-a străduit să dea Maiorului, dincolo de aerele stranii, şi unele tresăriri nervoase care să-i justifice dereglarea şi să-l apropie de tipul repugnant al fascistului. Pe lingă figuraţia lucrată destul de minuţios ca schiţe tipologice, se cuvin amintite siluetele colorate realizate de Haeser Jozsa, Inke László şi Szabó Gyula ca şi apariţiile ironice ale Irenei Sutu şi György László. Emil Rimán Moment din spectacol Filarmonica 100 Cine n-a asistat măcar o dată la momentul emoţionant cînd compozitorul se ridică de la locul său din sală, mulţumind publicului pentru aplauzele adresate ultimei sale creaţii oferită în primă audiţie ? Avem nenumărate amintiri ce s-au încorporat în viaţa noastră spirituală. Deviza de acum un secol a înaintaşilor îşi atestă plenar vitalitatea conturînd pregnant personalitatea Filarmonicii în ambianţa artistică şi culturală a oraşului. Şi cine a asistat măcar o dată la concertele educative pentru elevi, la concertele sursanice populare pentru studenţi, peste putinţă să nu fi sesizat că urmaşii dezvoltă inventiv deviza încintaşilor, trecutul şi prezentul îngemănîndu-l cu viitorul. Se înţelege că e cale lungă de la primul concert al Societăţii Filarmonicii Române, pînă la concertul de aseară al Filarmonicii „George Enescu". Prezentul oferă tabloul unei perfecţiuni artistice, al unei notorietăţi, de neconceput acum un veac, şi care situează Filarmonica noastră în concertul artei muzicale contemporane universale. Şi firesc este ca evocarea unui trecut, stimulatoare de legitimă mîndrie, să se împletească cu prospectarea atentă a viitorului. Chiar în aceste zile de sărbătoare, cînd festivităţile au darul să reafirme şi certitudinea că astăzi Filarmonica are tot ce-i trebuie pentru perpetue ascensiuni , în direcţia ţinutei artistice, a promovării mai dinamice şi selective a marelui repertoriu universal şi în special a creaţiei româneşti cu o paletă atît de bogată şi de diversă. Căci semnul vitalizant al lui „excelsior“ este emblematic pentru întreaga noastră cultură contemporană. (Urmare din pag. I) să evoce un moment memorabil ? Simfonia a IX-a de Beethoven cu George Folescu, Elena Drăgulinescu- Stingne, sub bagheta lui George Enescu... Sviatoslav Richter concertînd sub bagheta lui George Georgescu... Yehudi Menuhin, David Oistradi și George Georgescu omagiind într-o impresionantă seară amintirea lui Enescu... Cine ar putea uita serile de muzică dăruite de marii interpreţi români şi străini ? Eufonie şi Am evitat să notăm in titlul rîndurilor de faţă — după eufonie (== împerechere de sunete cu un efect auditiv plăcut) termenul care desemnează noţiunea nontrară celei exprimate în definiţia citata, căci — din păcate — el însuşi prin corpul lui sonor, produce o nerecomandabilă impresie fonica... Fără îndoială cel mai înrăit duşman al unei formulări armonioase 11 constituie modul neatent — spre a vorbi eufemistic — în care cuvintele sunt, adesea, alăturate uneie de altele și, din care rezultă nu numai neplăcute efecte sonice, dar — de atitea ori — Chiar și sensuri echivoce, f Cerem iertare cititorului pentru cade forţă majoră in care ne aflăm, transcriind — cu titlu ilustrativ ceva mostre luîinite în uneie neîndeajuns supravegheate (din punctul de vedere semnalat azi : „Uzina produce o cantitate de energie electrică capabilă să asigure...“; Cu siguranţă că ar trebui să se facă cu mult mai mult pentru a se contracara..“; „Publicaţia remarca CU tristeţe...“ „Gândindu-mâ la replica cu scaunele pe care o primisem..."; „Dacă aş încerca ca, intru o formă lapidară, sâ rezum cele expuse..." şi „S-a dovedit de asemenea, că cafeaua neagră intensifică acţiunea dăunătoare a nicotine!“. Sunt, oare imposibil , de evitat neplăcutele veciiiâtâţi de cuvinte prezente în pasajele citate ? Nu — după cit se poate dovedi. Autorii lor ar fi putut de pildă, să recurgă la următoarele soluţii, dacă ar fi fost preocupaţi să le găsească; „...energie electrică în stare (sau aptă) să...”; „...să se facă mult mai mult...“ (deci fără prepoziţia cu. inutilă în această construcţie); „Publicaţia sublinia cu tristeţe..."; „...la replica pe care o primisem cu privire la scaune“; „Dacă aş face încercarea ca într-o formă lapidară...“; „S-a dovedit, de asemenea, că acţiunea dăunătoare a nicotinei este intensificată de cafeaua neagră". Credem că ideile exprimate în cita-tel® pe care am încercat să le refacem nu au câştigat nimic din faptul că enunţurile respective au fost silite de autorii lor sa prezinte discordanţele semnalate. • Deşi nu au acelaşi efect auditiv, destule alte asocieri de cuvinte trebuie evitate. istă un exemplu: „Cultura populară romăneascâ, reprezentată mai ales prin jocuri, va fi prezentă totuşi tot timpul, atit la curţile domnitorilor cit şi ale...“ In pasajul ce urmează avem de-a face cu repetarea abuzivă a celeilalte dentare (d): „Cultura universală şi cultura franceză, frumuseţile Franţei sunt prezentate în numeroase enciclopedii de diferite proporţii..." În astfel de contexte nu este, fireşte, vorba de ceea ce se cheamă — cu o formulă din terminologia folosită in tratatele de poetică — armonie imitativă potrivit căreia prin reluarea unui sunet, de pildă a ca In acest vers cintr-o poezie de Macedonski: „Pe bolta clară , barca molatecă plutea“, se obţine un anume efect muzical. Uneori, însuşi procedeul armoniei imitative nu-şi atinge scopul, ca in cazul unui alt vers aparţinînd aceluiaşi poet: „Un an, dind d-ani leagan, d-ţi, d-an vani“ — vers prin care autorul a voit — după propria-i mărturisire — sâ imite sunetele clopotului, dar care produce un efect rebarbativ. Desigur, exprimări de genul celor amintite nu se află sub opreliştea stabilită de vreun for academic. Aceasta nu înseamnă, bineînţeles câ ele pot hălădui în voie. „Eu sunt de părere — zice Vasile Alecsandri intr-una din scrisorile sale adresate lui Iacob Negruzzi — sâ respectăm, armonia limbii să ne conducem de notele ei melodioase și să ne ferim de tot se ar produce cacofonii in concertul ei.“ N. Mihăescu elleste Aparatură modernă pentru şcoli Anul acesta, întreprinderea de material didactic a realizat o seamă de noi dispozitive şi aparate care vor fi puse la dispoziţia şcolilor de cultură generală şi liceelor de specialitate. De pildă, pentru studiul fizicii au şi fost livrate maşina centrifugă cu accesorii, cutia cu rezistenţe, radiometre, seturi de planşe electrice, truse de emisie-recepţie. Lecţiilor de matematică le sunt destinate trusele complete pentru şcolile, speciale, figuri magnetice pentru numere şi altele. De asemenea, laboratoarele de ştiinţele naturii îşi vor mări zestrea cu diferite secţiuni în rădăcină, tulpină, frunză şi pistil, bobul de gru încolţit etc. -- ------------------ Inconsecvenţa regizorului Consulul britanic la Florenţa, Duncombe, căruia i-a murit soţia, trebuie să-i destâinuie fiului său, Andrea, adevărul brutal. Băieţaşul de 10—12 ani, pe chipul căruia ghiceşti tulburarea şi teama, intră trist în biroul tatălui său. în faţa obiectivului sânt consulul, nu şi... un al treilea personaj care, deşi neînsufleţit, va juca totuşi un rol principal în scena care va urma , un pupitru mobil. Pe ocolite, preocupat să-şi găsească frazele potrivite, consulul începe să vorbească în timp ce fiul, care presimte deja cuvîntul fatal, îşi cenzurează emoţia lovind uşor în pupitru. Gestul fiului îl irită pe tată, fiindcâ-i pare că nici în acest moment tragic nu se poate concentra, şi cu un gest discret dar autoritar îndepărtează pupitrul. Discursul continuă, dar în subtext s-a ivit deja un dialog subtil al gesturilor , fiul, din ce in ce mai emoţionat, îşi revendică involuntar pupitrul în vreme debutează este, pe această linie, demnă de memorat, tocmai prin modalitatea indirectă de sugerare pe care o practică. Luigi Comencini, autorul Neînţesului este, însă, după cum se ştie, un autor inegal. El face nu numai opere ambiţioase precum Cu toţii acasă şi Fata lui Bube, ci şi produse superficiale, bine vandabile şi frivole ca Soţii în oraş şi Neveste periculoase. De astă dată, „dubla personalitate“ a realizatorului se manifestă în cadrul aceluiaşi film. Pentru că după ce, în prima jumătate, regizorul pune cu multă discreţie premisele dramei, în ultima, el lasă sâ-i alunece intriga în facil — şi în dramă, ceea ce este facil se numeşte melodramă, aşa cum în comedie este bufonada. Aşadar, filmul, în care se manifestase pînă atunci o observaţie psihologică fină, neutră, şi tocmai prin aceasta emoţionantă, începe să manifeste ostentaţia stoarcerii lacrimilor. Intervin cu insistenţă furtuni şi tunete rău prevestitoare, accidente şi lecturi de compuneri şcolare cusute cu aţă albă, în timp ce tăcerea Sălii este tulburată de corul suspinelor publicului. Dacă o dramă s-ar judeca după cantitatea de centimetri cubi de precipitaţii lacrimale provocate, atunci fireşte. Neînţelesul ar fi în afara oricărei critici. După părerea noastră, însă, criteriul de judecată trebuie să fie un capacitatea-i lacrimogena, ci forţa adevărului pe care îl scoate la iveală. Or, în clipa în care şi-a părăsit vocaţia dezvăluirii pentru aceea de a plăcea şi a înduioşa, filmul acesta, care debutase remarcabil, a eşuat în mediocritate. Este un film bine intenţionat şi util în măsura în care ne aminteşte încă o dată de datoria de a înţelege universul celor miei, dar tocmai prin „scenele tari» cu care, din spirit comercial, a fost dotat, nu ne mai ridică în domeniile de lumină ale artei adevărate. T. Caranfil Cadru din film O producţie italiană de Luigi Comaneini, după romanul lui Florence Montgomery, în rolurile principale : Anthony Quayle (Duncombe), John Sharp (Will), Stefan Colagrande (Andrea) etc. ■ o ■ «s ■ r, ■ a a s* ü a a cetatii i-1 ia mereu. Şi in clipa în care fraza finală explodează cu cruzime : „Mama a murit .“ — Andrea răspunde şi el CU violenţă egală : „ştiam!“, rostit cu atlta disperare şi durere că simte nevoia să-şi sublinieze cuvîntul printr-o lovitură violentă dată pupitrului. „Astî supâră-te !“ — îl apostrofează atunci tatăl care n-a înţeles lucrul principal, că pupitrul îi era necesar fiului pentru a-şi disimula, bârbăteşte, durerea. . . Am citat această scenă de început a filmului Neînţelesul nu numai pentru că este magistral condusă, dar şi pentru ea a comprimat în ea întreg conflictul a cărui dezvoltare abia va urma. Este vorba aici despre dialogul dureros dintre un copil sensibil şi un părinte bine intenţionat, dar fără pătrundere, despre un duel cotidian dintre o simţire denicăgă şi o judecată rece, despre o dramă frecventă in relaţiile dinre părinţii care şi-au uitat propria copilărie şi cei care nu vor să renunțe la bucu- I ria de a o trăi. Scena cu care filmul do emo PREMIERE NEÎNȚELESUL - Patria (11.8625) - 9, 11,30, 14, 16.30, 16, 21,15 . Sala Palatului (15.73.72) — 18.30. FRATELE DOCTORULUI HOMER -Sală Cinemateca (13.83.72) — 11, 12, 12, 16.30, 18.45, 21. PRINTESA — Central (14.12.24) — 8.30, 11. 13-30 16. 18.30, 21. INFRINGEREA LUI ALEXANDRU CEL MARE — capitol (16.29.17) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.30. TOM JONES — Grlviţa (17.08,58) — », 11,45, 14.30, 17.30, 20.30. PRIETENELE — Grădina Expoziţia (18.10.BR) — 19.30. SOARE şi UMBRA — Republica (11.03.72) — 21. AVENTURIERII — cinemascop — Lumina (18 23.35) — 9.30 — 16 In continuare. 18.30. 20.45. TARZAN, OMUL MAIMUȚA — EXCelsior (13.10.88) - 9.15, 11.30, 13.45, 16 18.30, 20.45 . Aurora (35 04.66) — 8.30, 10.45, 13. 15.30 18. 20.30 , grădină — 20 ; Arta (21.31.86) — 9. 11, 13.15, 15.30, 18. 20.30, grădină — 19.30. FANTEZIȘTII — Union (13.49.04) — 15 30. 18 20.30. BALUL DE SIMBATA SEARA — Buzeşti (15.62.79) - 15.30. 18, grădină — 20. REBUS MIRACULOS — Dacia (16.26.10) — 8.15 — 21 în continuare. GIOCONDA FARA SURIS — Unirea (17.10 21) — 15.30. 18, grădină — 20. ŞAPTE OAMENI DE AUR — Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30 20 . Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.15, 13.30, 15.30, 18. 20.30. ROATA VIEŢII — cinemascop — Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. HATARI — Flamura (23.07.40) — », 12.15, 15.45, 19.45. CIMARRON — Grădina Vitag (11.08.82) — 19.30. __ VARIATIUNI PE O TEMA VECHE — AURITUL — LUMEA EXTRAORDINARA A MISCARII LOR BUCANEROS - FRUMOASA DIN PĂDUREA adormita — Timpuri NOI (15.61.10) —1 9 — 21 In continuare TREI copii „MINUNE- - cinemascop _ Melodia (12.07.88) - 8.45 11, 13.30 16, 18.30, 20.45 ; Modern (23.71.01) — 9.30. 11.45, 14 18.15 18.30 20.15 ; Arenele Libertății (23.71.01) — 19.30. WINNETOU (seria UD “ .i111®“?50?? — Luceafărul (15.87.67) — 8.30, 10.45, 13, 15 45, 18,15, 20.45 ! Festival (15.63 84) -8 45 .11-15, 13,30, 16, 18.80, 21, grădină — 20 ; faradina Doina (16.35.38) — 13 , Stadionul Dinamo (H.03.72) — 19.30. CORABIA „PASAREA ALBASTRA« — cinemascop — Doina (16.35.38) — 11*30, 13.45, 16, 18.30. 21. un DOLAR GAURIT — Înfrățirea Intre popoare (17.31 64) — 10, 15.30, 17.05. 20 . Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. 20.30. TAFFU SI VINATORUL — Bucegi (17.05.47) - 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20.30, grădină — 20. VIVA maria — cinemascop — Giutești (17 65.40) — 10. 15.30, 18. 20.30 . Floreasca (33.29.71) — 9. 11.15, 13.30, 18. 18.15. 20 30 . Moşilor (12.52.93) — 15.30, 18. 20.30, grădină 19.30. INTILNIRE IN MUNTI — cinemascop — Volga (1101.26) — 10—16 In continuare, 18.15, 20.30. DUELUL LUNG — cinemascop — Popular (35.15.17) — 15.30, 18. 20.30 . Progresul-parc (23.94.10) — 19.30. PREMIERE STRICT SECRETE — Tomis (21 49.46) — 9 — 15.45 în continuare. 18.15, 20.80. DOSARUL xn - Vitan (21.39.12) -15.30, 18. 20 30. STUDIU despre femei — progresul (2314.10) - 15.30, 18. 20.15. valetul de pica — Ferentari (23.17.50) — 15 30, 18. 20.30. CINE CĂLĂREŞTE UN TIGRU — Cringa si (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA — cinemascop — Rahova (23.01.00) — 11.30, 18, grădină — 20. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — Cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 19, grădină — 20. MINUNATA ANGELICA — Grădina Tomis (21.49.46) — 19. VIN CICLISTII - Republica Gl.03.721 — 9.30, 11.45, 14, 16.30, 18.45; Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45 ; Feroviar (10.22,73) — 9.15—19.30 In continuare, 18. 20.30. FALSA LIBA DE AUR — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18. 20.20. O FATA CIUDATA — Flacăra (21.33.40) — 13.30, 10. 20 30. ZILE DE VARA - Pacea (31.32.62) -16. 18. 20. ÎNCERCUIREA — Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.15. IA„ FOTBAL: Rapid Bucu- IO,C1 reşti — C.F.R. Beograd (Cupa oraşelor tîrguri). 18.15 TELECRONICA ECONOMICA. Transporturile uzinale — atribut al producţiei moderne. 18.35 Curs de limba germană (reluarea lecţiei a 9-a), club XX — emisiune pentru tineret. Transde la Uzinele „1 Mai“ TELEJURNALUL DE 19.05 misiune Ploieşti. 19.30 SEARA. 19.50 Buletin meteorologic. Publicitate. 20.00 Solişti de muzică populară. Maria Crăciun, Pop Simion, Victoria Darvai, Justina Băluţeanu, 3fl ^01 descoperiri arheo*vV,',w logice la Constanţa. 2100 avanpremiera. «ti 1 p* TELECINEMATECA : ZI, ID MEDALION HUMPHREY BOGART. Prezintă Alice Mănoiu. 22.15 Divertisment muzical. 22.30 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 22.50 închiderea emisiunii. UN MOTOR CARE ACŢIONEAZĂ ASEMENEA MUŞCHILOR OMULUI DIN ENERGIE CHIMICĂ - DIRECT LUCRU MECANIC cai Pentru a produce un lucru mecanic, pentru a realiza mişcarea se porneşte de la un izvor de energie. Dar omul nu a reuşit să realizeze mişcarea pornind direct de la o formă de energie. A fost nevoie întotdeauna de o fază sau de mai multe faze intermediare pentru ca energia iniţială să fie transformată în lucru mecanic. Iată de ce un vechi vis al omului a fost descoperirea unui trotoi care să acţioneze asemenea muşchilor realizînd astfel direct din energie chimică, fără intermediari, lucru mecanic, mişcare. Intr-adevăr, în muşchi reacţia chimică ce are loc determină direct forţa care pune in mişcare membrele. Profesorul A. Katehalsky şi alţi colaboratori şi săi au fâcut incepind de cîţiva ani nenumărate studii şi observaţii asupra muşchilor Ei au constatat că în prezenţa anumitor agenţi chimici moleculele se contractă şi, o dată cu eliminarea succesivă a elementelor componente, îşi reiau dimensiunea normală. Obiectivul cercetărilor profesorului Katehalsky era de a recrea în laborator acest, proces natural. In acest scop, el a folosit colagenul, o fibră sinte-ŞTIINŢĂtică utilizată în medicină. Colagenul reacţionează într-o baie cu soluţie de clorură de sodiu (sare de bucătărie) contractîndu-se brusc ; trecut apoi în apă, îşi reia forma normală. Modelul demonstrativ al experienţei este constituit din două bazine (unul superior cu apă şi călălăit inferior cu soluţie de clorură de sodiu), scripeţi şi curele, de transmisie .Curelele se întind Şi apoi scripeţii încep să se învîrtească. In citeva secunde motorul merge cu ISO rotaţii pe minut. Un miracol vechi ca natura însăşi care se repetă în laborator, creat de către om. Procesul chimic care se produce în muşchi în timpul transformării energiei nu este pe deplin lămurit. Aparatul descris nu este de fapt un muşchi, ci este un model fizic pentru a demonstra principiul de transformare a energiei care are loc în muşchi. Profesorul Katehalsky precizează, într-un recent articol publicat în revista „L’Europee", că moleculele fibrei folosite de el sunt aranjate în grupe triplice şi se contractă într-o soluţie de sare. Când sarea e eliminată, moleculele se împrăștie violent. Contractîndu-se, moleculele se re- J duc la circa jumătate din mărimea lor și pot sâ tragă o greutate de circa 15 000 ori superioară lor. Pentru a ridica un om de la pămînt ar trebui I numai cîteva grame din această fibră . In acest tip de aparat demonstrativ se transformă 5 la sută din energia chimică în lucru mecanic. In corpul omenesc se transformă circa 25 la sută. Un bun atlet pare ştie cum să-şi dozeze propriile forţe obţine o transformare poate chiar de 30 la, sută din energia chimică folosită, în maşina descrisă mai sus procentul este mai mic, căci modelul nu e încă perfecţionat. Un asemenea motor chimico-mecanic ar putea sa funcţionez© în foarte multe locuri, s-ar putea face cu această materie pulsantă mîini artificiale sau orice alt DP de organ sintetic. Aparatul ar avea aplicaţii şi în tehnologia spaţială, pentru construirea unor mîini auxiliare, adevăraţi roboţi în serviciul omului, uşori şi eficienţi, ideali într-o cabină spaţială unde problema greutăţii e de maximă importanţă. teatru boema PALACE (Ovid Teodorescu, Margareta Pîslaru, Fărâmiţă Lambru, Marina Voica, R. Zoiia de la Teatrul „Ţăndărică“) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, la Grădina Boema, ora 20. COMICI VESTIŢI AI REVISTEI : N. STROE (N. Stroe, Didi Ionescu, Jean Păunescu, formaţia feminină VENUS 1, solista de muzică uşoară LAURA (Franţa) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. LA VILA CU CLOPOŢEI — spectacol de sunet şi lumină (Mariana Mihuţ, Silviu Stănculescu, R. Zolia) la Muzeul Dr. Minovici (lingă fîntîna „Mioriţa“), ora 18.30, 20.15. Înaintea deschiderii anului şcolar (Urmare din pag. I-a) tovarăşa Ecaterina Cristescu — directoarea — ne vorbeşte in termeni elogioşi. La ora cînd apar aceste rînduri în şcoală totul este pregătit L-am întrlnit în viitoarea bibliotecă pe şeful echipei de tîmplari, tovarăşul Gheorghe Pumnea zorind la montarea rafturilor, iar pe lăcătuşul Grigore Crişan fixînd ultimele cuiere într-o sală de clasă. La rîndul său întreprinderea de drumuri şi poduri a terminat pavajele exteriore. O şcoală nouă, luminoasă, străluceşte în razele soarelui alături de viitorul nou local al Academiei de studii economice. ...şi prin cîteva modernizate Cea mai veche şcoală din cartierul Militari — 103 ani — este Şcoala generală nr. 156. Ea a căpătat o nouă înfăţişare. Lucrările au fost ample. Cele 21 săli, situate în cele 3 corpuri de clădiri, au fost dotate cu încălzire centrală, mobilier corespunzător, în şcoală s-au construit grupuri sanitare, s-au executat lucrări privind instalaţiile de apă, canalizarea, s-a schimbat instalaţia electrică şi cea telefonică. Cu alte cuvinte, şcoală nouă în casă veche. Lucrări de o asemenea amploare — ne spune tov, inginer Ioan Cristea — au ridicat probleme numeroase pe care ne-am străduit să le rezolvăm cit mai bine. împreună cu conducerea şcolii, am executat şi unele amenajări care fuseseră scăpate din vedere la întocmirea proiectului. Acum retuşăm interioarele şi suntem siguri că ele vor fi gata înainte de începerea cursurilor. La exterioare, mai avem însă de lucru. Sperăm totuşi că in scurtă vreme şcoala va căpăta înfăţişarea nouă pe care o dorim în concordanţă cu arhitectura acestui modern cartier. Impunătoarea clădire a liceului nr. 15 mai poartă încă Îmbrăcămintea schelelor. Se lucrează la faţadă şi la amenajarea curţii interioare. Directoarea liceului — tovarăşa Ilinca Tinăsescu — apreciază eforturile întreprinderii B.C.R.B. , pentru ca interioarele să fie disponibile încă de la începerea cursurilor serale. Strădaniile constructorilor şi file personalului liceului au fost încununate de succes. Faptul că acum se mai lucrează la exterioare îşi are cauze obiective, menţionate de către directorul întreprinderii Î.C.R.B. 9, tovarăşul Cornel Kiovaru. Era bine însă ca aspectul plăcut al interioarelor să nu a avut de suferit de pe urma micilor neglijenţe ale unor constructori care, la montarea schelelor, au spart cîteva geamuri, ploaia pătrunzînd în interior şi deteriorînd cîţiva pereţi. In curînd, şcolile Îşi vor deschide din nou porţile ! Aceste luni de vacanţă pentru, elevi au însemnat luni de muncă susţinută, pentru constructori, care au dorit să-şi aducă şi ei contribuţia ca anul şcolar 1968—1969 să înceapă şi să se desfăşoare in condiţiuni optime. Liceul nr. 15 îşi schimbă înfăţişarea