Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)
1968-09-27 / nr. 4701
La Uzina de pompe Fisuri nepermise în angrenajul cooperării In halele secţiei a doua de montaj a UZINEI DE POMPE BUCUREŞTI se află de mai mult timp peste 60 de pompe de diferite tipuri. Unele dintre acestea sînt aici de mai multe zile, altele de săptămîni sau chiar luni. De ce produsele respective nu sînt expediate beneficiarilor lor ? — Nu le putem livra pentru că ne lipsesc motoarele şi aparatajele de pornire şi protecţie şi deci nu le putem echipa cu toate cele necesare — ne spune tov. Constantin Barbu, şeful atelierului de montaj. Aşadar, undeva, pe firul producţiei de pompe există o dereglare, care întrerupe drumul lor către beneficiari. Unde se produce de fapt această dereglare ? Ing. Gheorghe Ţonciu, şeful serviciului producţie, consideră că imobilizarea pompelor respective se datoreşte faptului că forul tutelar al uzinei — Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini — nu asigură un decalaj corespunzător între data stabilită pentru livrarea pomaparatajelor de la uzinele colaboratoare. Intr-adevăr de multe ori motoarele și aparatajele sosesc de la colaboratori la data cînd, conform prevederilor contractuale, pompele trebuie să fie expediate beneficiarilor. Este uşor de înţeles că montarea, probele finale şi alte operaţiuni absolut necesare nu pot fi făcute cît au bate din palme, aşa că apar şi întîrzierile la livrare..." In plus, trebuie arătat că depozitarea pompelor în uzină îngustează spaţiul de lucru în hale, dereglînd fluxul tehnologic, pentru asamblarea ulterioară a pompelor fiind necesară întreruperea altor lucrări curente. De ce nu se iau măsuri pentru înlăturarea unei asemenea situaţii anormale cunoscută de toată lumea ? Să nu fie oare posibil ? Credem că nu, din moment ce însuşi directorul uzinei, ing. Dimitrie Grecov, menţionează că pentru producţia anumitor categorii de pompe, cu ajutorul forului tutelar, s-a asigurat decalajul corespunzător în livrarea subansamblurilor, evitîndu-se producerea unor anomalii de genul celor amintite. De ce forul tutelar și conducerea Uzinei de pompe s-au oprit aci, neasigurînd decalajul de livrări, necesar pentru toate categoriile de pompe ? Iată o întrebare la care numai cei în cauză pot da răspunsul cuvenit. Se pare însă că pentru ca acest răspuns să fie corespunzător, va trebui să se aibă în vedere nu numai decalajul ca atare, ci şi problema respectării cu rigurozitate a termenelor de livrare a motoarelor şi aparatajelor de către întreprinderile colaboratoare. Și aceasta întrucît nici ter- A. Pavlovici Gh. Verendeanu (Continuare în pag. a 3-a) INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII Nr. 4701 4PAGINI 30 BAN! Vineri 27 septembrie 1968 Cu planul de producţie pe 9 luni îndepliniti-------- In cartierul Drumul Taberei au fost încheiate lucrările de construcţie a unui important edificiu cu destinaţie socială : clădirea noului dispensar medical de cartier. Aici vor funcţiona patru circumscripţii medicale de adulţi şi copii, un serviciu de stomatologie cu 10 unităţi, un laborator de tehnică dentară, cabinete pentru consultaţii radiologice şi ginecologice, precum şi un laborator pentru analize curente. Noua unitate medicală va fi dată în funcţiune la începutul lunii octombrie. In fotografie : vederea de ansamblu a elegantului edificiu. DE CE SUNT ŢINUTE IN SECRET termenele de garanţie ale unor produse alimentare? Duminică 29 septembrie, la ora 9,30, la Palatul pionierilor va avea loc festivitatea de deschidere a activităţii In noul an şcolar. In programul oferit tinerilor spectatori figurează : un spectacol dat de ansamblul folcloric pionieresc.Românaşul", întreceri sportive, demonstraţii de cartinguri, vizitarea palatului. An de an s-a lărgit gama produselor alimentare realizate de către industria noastră, în magazine existînd un sortiment variat de conserve ,de legume şi zarzavat, de carne şi peşte, de produse zaharoase, de panificaţie ş.a. A sporit şi numărul consumatorilor care preferă să cumpere, alimente semi- industrializate sau industrializate, uşor de preparat şi de păstrat. în cămările gospodinelor segăsesc aproape în permanenţă diferite asemenea produse, care le ajută la întocmirea mesei, la pregătirea unor meniuri variate şi gustoase. Aceştai implică, însă o bună aprovizionare. Şi în magazinele alimentare se găseşte cea mai mare parte din mărfurile frecvent solicitate. Greutatea intervine în privinţa stabilirii cantităţii care urmează a fi achiziţionată, deoarece pe multe dintre produsele ambalate şi preambalate nu sunt trecute termenele de valabilitate şi uneori, nici condiţiile de păstrare. O asemenea absenţă poate avea urmări neplăcute în cazul degradării mărfurilor respective. Desigur, paguba, sub toate aspectele, este suportată de consumator. Iată ce ne scrie, de pildă, cetăţeanul N. Oprean, din şos. Giurgiului 113: „Am cumpărat 200 litri „vin de masă“ pentru nunta fiului meu. Ia scurt timp după ce am făcut această achiziţie, dopurile au sară din cauza fermentaţiei. Interesîndu-mă la M.C.I. şi M.I.A. mi s-a spus că vinul respectiv are termen de garanţie de 14 zile de eticheta însă nu se specifică acest lucru şi nici condiţiile de păstrare“. Exemplul e concludent. Dacă ar fi ştiut că vinul de masă nu are garanţie decît 14 zile, se înţelege de la sine că N. Oprean nu ar fi cumpărat această categorie de vin, sau ar fi luat-o în ajunul zilei Se lucrează la consolidarea liniilor de tramvai pe bd. Păcii. APROPO DE.. Un serviciu onorabil . NICOLAE ŢIC înd a căzut prima oară la examenul de admitere, părerea tuturor (familie, prieteni, cunoscuţi) a fost că băiatul n-a avut noroc. Eşu puţin, cu foarte puţin noroc ar fi luat o notă de trecere, cum luaseră şi alţii — colegi de liceu — cam la nivelul lui de pregătire. A doua oară a ieşit ceva mai bine, dar locurile fiind limitate — el n-a mai încăput printre admişi... A treia oară l-au respins după lucrările scrise. Acum are douăzeci şi patru de ani şi se ocupă cu diverse, în limitele strictei legalităţi, incit nici cel mai sever judecător nu i-ar putea reproşa ceva. De obicei, serile şi le petrece în faţa unui hotel. Cine nu mai găseşte loc la hotel, este poftit acasă la părinţii lui, care au autorizaţie să închirieze o cameră cu baie. Apoi, mulţumit că a venit în ajutorul familiei, citeşte ziarul de seară, mănîncă şi se culcă. Uneori, se ţin prietenii de el, vrînd să-l scoată la o bere. Se lasă greu, nu-i fire petrecăreaţă, nu-i nici cheltuitor, ştie cum se cîştigă banii, ar vrea să pună ceva bani deoparte, pentru mai tîrziu — peste vreo trei ani bătrînii or să iasă la pensie... Dimineaţa se scoală la şapte şi pregăteşte în grabă micul dejun pentru ai casei. (Ga să simtă şi ei că au un sprijin). Pe la şapte şi jumătate îl găseşti în faţa unui magazin de i mobilă, dispus să-ţi dea o mină de ajutor, contra câţiva lei, acolo. Pune umărul, se încovoaie sub greu(Continuare în pag. a 3-a) Pe în această perioadă, pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie din comunele suburbane, se desfăşoară o intensă activitate. Continuă recoltatul legumelor, — tomate, vinete, varză, ardei, gogoşari etc. — se desfăşoară din plin culesul porumbului, se fac pregătiri pentru asigurarea viitoarelor recolte de legume şi cereale. Cooperatorii din comuna Popeşti-Leordeni au recoltat şi livrat consumatorilor bucureşteni peste 2 600 tone de legume. La recoltatul porumbului, pînă la această dată, pe primele locuri se situează cooperatorii din comuna Măgurele, pre ogoare cum şi cel din Popeşti-Leordeni. In această acţiune însă nu se pot mîndri cu realizări asemănătoare şi cooperatorii din Otopeni, care pînă la 20 septembrie culeseseră porumbul doar de pe 60 hectare din cele 500 semănate. La fel cei din Glina care au cules numai 20 ha din cele 200. O preocupare de mare actualitate în activitatea lucrătorilor de pe ogoare o constituie pregătirea recoltelor viitoare. Astfel, la Măgurele şi Chiajna au fost pregătite peste 50 la sută din terenurile rezervate semănăturilor de toamnă. Cooperatorii din Dudeşti au terminat sepemănatul orzului întreaga suprafaţă planificată. La Popeşti- Leordeni au fost semănate cu orz peste 140 hectare iar la Măgurele peste 120 hectare. O atenţie deosebită se acordă şi legumelor timpurii pentru primăvara anului viitor. Este vorba de salată, ceapă verde, spanac etc. în acest scop, cooperativele agricole de producţie din jurul Capitalei şi-au planificat cultivarea a 243 hectare. Pînă la această dată a fost semănată mai mult de 50 la sută din suprafaţa rezervată acestor culturi. Gh. N. • ANUNJUL Șl TELEFOANELE MISTERIOASE • SCOTLAND-YARDUL Șl F.B.I.-UL ANCHETEAZĂ • ESCROCHERIE SAU FARSĂ? 25De vînzare opt livre de uraniu 235” U n anunţ publicat in londonezul „Evening News“ a produs o deosebită senzaţie. „De vînzare opt livre (4 kg) de uraniu 235“ — glăsuia laconic anunţul care a provocat alarma. Alarmă cu atit mai justificată cu cît — se știe — uraniul 235, materie primă, pentru fabricarea armei atomice, este unul din metalele cele mai riguros păzite, iartransportul și minuirea lui sunt extrem de dificile. U Raid-anchetă pe urnele cîtorva sesizări sosite iprec/acfie cînd trebuia consumat. Dar nu este unicul cnz cînd M.I.A. şi M.C.I. păstrează „secretul“ termenelor de garanţie. Necunoaşterea acestor termene nu are însă totdeauna astfel de epiloguri. De cele mai multe ori Dinu Lazărescu(Contihuare In păg. a 3-a) SE TELEFONEAZĂ DIN AMSTERDAM De fapt, misteriosul „Z" care oferea „marfa“ şi-a făcut semnalată prezenţa încă de pe la începutul lunii august. Domnul Anthony Ingham, directorul companiei „Temple Wood“ din Windsor, specializată în achiziţionarea de avioane scoase din uz şi vînzarea de piese detaşate şi fier vechi, a fost chemat la telefon de misteriosul „Mister Z". D-voastră aveţi multe legături în străinătate — i-ar fi spus acesta — şi v-ar fi destul de uşor să revindeţi cele patru kilograme de uraniu Vocea, după dl. Ingham, era puţin răgu(Contini in pag. a 4-a. N 3 I II I I NS PROLETARI DISI TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ . I VĂ INFORMĂM DESPRE UNELE MĂSURI PRIVIND ÎNVĂŢĂ-J» MÎNTUL SERAL ŞI FĂRĂ FRECVENŢĂ IDE EĂ ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ Recent a apărut o hotârîre a Consiliului de Miniştri care stabileşte că învăţămîntul seral la şcolile de specializare postliceala se organizează sub formă de secţii serale în cadrul şcolilor de specializare postliceală cu învăţămînt de zi şi sub formă de şcoli serale de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ se poate organiza şi învăţămînt fără frecvenţă, sub formă de secţii în cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru crearea condiţiilor de frecventare a cursurilor se prevăd unele înlesniri. Astfel, angajaţii admişi în învăţămînt seral vor fi programaţi în schimburi de producţie care să le permită frecventarea regulată a cursurilor , nu vor presta ore de muncă suplimentară în zilele de curs şi vor putea fi transferaţi. Ea cerere, în măsura posibilităţilor, într-o organizaţie socialistă ori într-o subunitate a acesteia, subordonată aceluiaşi organ central sau local din localităţile în care se organizează învăţămînt seral în specialitatea lor. Pentru prezentarea la examenele de promovare a fiecărui an de studii şi la examenul de absolvire, angajaţilor li se acordă cîte un an ■ o rată de pînă la 30 de zile calendaristice anual. Concediul se acordă, la cerere, eşalonat sau integral. Angajaţii admişi în învăţâmintul fără frecvenţă beneficiază de un concediu fără plată de pînă la 30 zile calendaristice anual pentru prezentarea la examenele de promovare a fiecărui an şi la examenul de admitere, in timpul sesiunilor de examene, în limita posibilităţilor, beneficiază de cazare gratuită în cămine şi masa contra cost la cantine. I3 I8 Ig II 313 Ig1 I11 I I I I311 I I11 S11111 I J is 1 IIII • întreprinderea de tricotaje „CRINUL“ şi-a îndeplinit pe 9 luni ale anului, sarcinile de plan la indicatorii producţiei globale şi marfă. Pînă la sfîrşitul trimestrului, colectivul întreprinderii va produce SUPLIMENTAR însemnate cantităţi de tricotaje din bumbac, îmbrăcăminte şi lenjerie, în valoare de PESTE 2 MILIOANE LEI. • Uzina chimico-metalurgică „NEFERAL“ a realizat producţia globală, marfă şi marfă vîndută şi încasată, planificată pe trimestrul III a.c. Va fi realizat, pînă la sfîrşitul acestei luni, PESTE PREVEDERILE PLANIFICATE, un volum de producție de circa 8 MILIOANE LEI, concretizat în diverse produse de aliaje neferoase. • Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti Azi dimineaţă, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a dezbătut planul economic şi de acţiuni social-culturale pe trimestrul IV. în urma discuţiilor purtate, s-au adoptat o serie de hotărîri menite să contribuie la realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor prevăzute în domeniul construcţiilor-montaj, al industriei locale, gospodăriei comunale, gospodăriei locative, învăţămînt, ca şi în celelalte sectoare de activitate pe plan local. Comitetul executiv a luat în discuţie, de asemenea, proiectul de buget pe anul 1969. • Miine, la ora 17, In pavilionul C din parcul Herăstrău, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a artistei Coca Meţianu, elevă a lui Camil Ressu. Expoziţia este deschisă zilnic intre orele 10 si 18. Conferinţa naţională de radiologie In cursul dimineţii de azi au început în amfiteatrul institutului oncologic lucrările Conferinţei naţionale de radiologie, una din importantele manifestări ştiinţifice ale anului, organizată de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale — Societatea de radiologie. Conferinţa îşi propune să dezbată cele mai actuale probleme ale radiologiei moderne. Vor fi prezentate aproape 80 de lucrări — rapoarte, corapoarte şi comunicări ştiinţifice — rod al activităţii de cercetare a specialiştilor români în domeniul radiologiei. In încheierea conferinței va avea loc o masă rotundă în cadrul căreia va fi dezbătută problema „Folosirea izotopilor radioactivi în medicină“. în loc de imită vecinătate... Am răsfoit deunăzi dosarele cu pricinile ajunse în faţa comisiilor de împăciuire. Nu puţine dintre ele izvorau din acelaşi gen de neînţelegeri : dispute neprincipiale pe tema utilizării dependinţelor comune. Armonia şi buna vecinătate să fie oare noţiuni incompatibile cu folosirea Atitudini în comun a unui hol, a unei bucătării sau băi ? — In nici un caz — ne spune deputatul Mihail Nicolae, preşedintele Comisiei permanente de gospodărie locativă. Sunt nenumărate exemplele de locatari care dînd dovadă (le spirit civic, sau — dacă vreţi — de înţelepciune şi pornind de la situaţia existentă ca atare, au găsit o serie de modalităţi ca să convieţuiască în bune condiţiuni, să elimine orice motiv de litigii care pot degenera în certuri, procese etc. Am cunoscut cazuri, la Floreasca de pildă, cînd gospodinele şi-au aranjat astfel mobilierul bucătăriei, încît să nu se stingherească reciproc. Alteori, într-o situaţie în care de aceeaşi bucătărie se foloseau mai multe familii, s-a recurs la un program de utilizare a ei. Fără îndoială că în acest mod locatarii s-au putut bucura de linişte şi bună înţelegere. De ce sunt, totuşi, încă frecvente disputele. .. locative ? Răspunsul rezultă, poate, cu mai multă claritate cercetînd îndeaproape ,,mobilurile” unor astfel de conflicte. Am întâlnit un caz în care lipsa de înţelegere dintre locatari risca să se repercuteze asupra stării... imobilului. La etajul I al clădirii, din str. Demostene nr. 19, sectorul 6, locuiesc trei familii. Una dintre ele, însă, familia Grigoraş, a declanşat un cortegiu de şicanări fără un temei real, pentru că nu i s-a putut realiza din motive obiective o cerere. A vrut să obţină acces la baie. Ar fi fost o pretenţie întru totul justificată, dacă, în cazul de faţă, accesul la baie n-ar fi fost imposibil de realizat din cauza configuraţiei apartamentului. Cum pentru a ajunge la baie ar fi trebuit să treacă prim camera lui S. Leibovici, iar construirea unei uşi direct prin hol nu se putea face fără... desfiinţarea instalaţiilor sanitare montate chiar pe peretele respectiv, cererea a fost respinsă. Socotindu-se nedreptăţit, I. Grigoraş a ripostat prompt. O primă „măsură“ : a blocat trecerea celorlalţi spre bucătărie. Cum i s-a părut că aceasta ar fi prea puţin, a mai găsit o modalitate de şicană : a astupat pur şi simplu oficiul de evacuare a Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a) in cadrul Bienalei L. Caragiale“, actorii amatori de la căminul cultural Jilava s-au prezentat ieri cu Muza de la Burdujeni de Costache Negruzzi (fotografia de mai sus). AZI la ora 17, în sala Teatrului evreiesc formaţia de teatru a casei de cultură a tineretului din sectorul 5 va juca piesa lui M. Sebastian Insula, după care un grup de recitatori de la aceeaşi casă de cultură va interpreta versuri de Garda Lorca, Minulescu şi Coşbuc. Un montaj de schiţe de paragrafe constituie contribuţia în concurs a echipei de la I.C.R.M. Cinci recitatori de la casa de cultură a tineretului din sectorul 3 vor oferi publicului un moment Alecsandri. Programul zilei se va încheia cu un recital de poezie, intitulat De dor... de dragoste, realizat de amatorii de la Fabrica de cabluri și materiale electroizolante. ULTIMELE SURI SPORTIVE . La Helsinki, în meci amical de hochei pe gheaţă , Suedia a învins grueu cu 3—2 (0—2, 3—0, 0—0) Finlanda. 9 Lotul olimpic de atletism al S.U.A. care se află în prezent la South Lake Tahoe, unde își definitivează pregătirile, a participat la un nou concurs de verificare. Ed Burke a depăşit graniţa celor 70 m la aruncarea ciocanului (70,10 m), iar Randy Matson a obţinut 20,36 m la greutate. O întîlnire internaţională de fotbal la Philadelphia : selecţionata S.U.A. a fost întrecută cu 4—0 (0—0) de reprezentativa Izraelului. Toate cele patru goluri ale oaspeților au fost marcate de Spiegle?, în ultimele 20 minute de joc ! $ în cadrul ..C.C.E.* • formația Real Madrid a surclasat echipa de fotbal Limassol (Cipru) cu 2—0 (3—0). Aseară in sala Operei a avut loc primul spectacol prezentat de compania teatrală Serreau-Perinetti (Franţa) cu piesa lui Eugen Ionescu „Amedeu“ şi „Privind căderea zidurilor“ de Guy Foissy. Fotoreporterul a surprins un moment din spectacol: Amedeu — Jean-Marie Serreau, Madeleine — Edwine Moatti. NUMIREA DE NOI RECTORI IN ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR In institutele de învăţămint superior continua să" se desfăşoare acţiunea de constituire a constiiilori profesorale şi de numire a rectorilor, din rîndurile celor mai valoroase cadre didactice, personalităţi cu prestigiu profesional şi ştiinţific. In Centrul Universitar Bucureşti au mai fost numiţi în funcţia de rector : prof. dr. docent Mihai Bogdan - la Institutul de petrol, gaze şi geologie ; acad. Eugen Rădulescu — la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“; prof. Victor Giuleanu — la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ ; prof. Alexandru Ciucurencu — la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ ; prof. Costache Antoniu — la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „Ion Luca Caragiale“. AZI, DUPA-AMIAZA, din iniţiativa biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, are loc la Casa tehnicii din calea Victoriei 118 o consfătuire cu preşedinţii comitetelor sindicatelor, responsabilii comisiilor , inginerilor şi tehnicienilor şi ai comisiilor economice din 40 de întreprinderi ale oraşului care au obiective industriale intrate recent în funcţiune. Se va discuta modul cum organele sindicale sprijină comitetele de direcţie în acţiunea de realizare a parametrilor proiectaţi în noile obiective industriale. Str. Biserica mei rezervată parcării autoturismelor - 0 modificare in circulaţia autobuzelor liniei 74 - Gospodarii oraşului se preocupă in prezent, îndeaproape de mărirea capacităţii locurilor de parcare a autoturismelor în perimetrul central al oraşuli. în acest scop, cu începere de duminicii ti) septembrie se aduc unele modificări în circulaţia autobuzelor liniei nr*.Astfel, de la str. Batişte vehiculele acestei linii vor circula pe bd. N. Bălcescu, Piaţa N. Bălcescu, bd. Republik I cii, str. Academiei şi str. 13 Decembrie, de unde vor intra pe traseul normal. La intersecţia străzii 13 Decembrie cu calea Victoriei, ele vor avea o staţie de oprire comună cu a liniei de autobuze nr. 11. Str. Biserica Enei va fi astfel rezervată în exclusivitate pentru parcarea autoturismelor, urmînd ca aici să se efectueze amenajările necesare care să permită staţionarea acestora pe ambele părţi carosabile. Accesul în parcaj se va face dinspre bd. Nicolae Bălcescu către str. 13 Decembrie. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 7 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 20 grade, iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă şi rece, mai ales noaptea şi dimineaţa. Cer variabil. Vînt în general slab. Temperatura minimă 5—7 grade, iar maxima 20—22 grade. Pentru 29, 30 septembrie şi 1 octombrie . Vreme în general frumoasă şi în încălzire. Cerul va fi variabil, cu înseninări persistente noaptea şi dimineaţa, în prima parte a intervalului. Multiplele valenţe contemporane ale teoriei probabilităţilor - Interviu cu acad. OCTAV ONICESCU - „Sisteme aleatoare“, „modele matematice de învăţare“, „programare stohastică" — iată cîţiva termeni care au depăşit sfera preocupărilor exclusive ale matematicienilor, intrînd în limbajul obişnuit al specialiştilor din numeroase alte domenii ştiinţifice. O întrebare se naşte firesc în contextul acestei impetuoase dezvoltări : — Cum se explică avîntul impresionant, în ultimul deceniu, al cercetărilor fundamentale şi aplicate referitoare la teoria probabilităţilor ? Am ales această întrebare ca punct de pornire în Interviul pe care l-am solicitat academicianului OCTAV ONICESCU, matematician de reputaţie internaţională şi preşedinte al Comitetului de organizare a Colocviului de teoria probabilităţilor, desfăşurat recent în ţara noastră. — Se impune subliniat dintr-un început un fenomen esenţial. Toate cercetările întreprinse în acest domeniu matematic, chiar şi cela mai abstracta, care vizează fundamentele teoriei probabilităţilor au avut ca punct de plecare, mărturisit, căutarea unor interpretări şi explicaţii matematice pentru manifestări din natură sau din domeniul vieţii sociale. De altfel, prin conţinutul lor, comunicările prezentate în cadrul Colocviului de teoria probabilităţilor pe care ţara noastră l-a gaz(Continuare în pag. a 2-a) H. Lersa