Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)

1968-09-27 / nr. 4701

La Uzina de pompe Fisuri nepermise în angrenajul cooperării In halele secţiei a doua de montaj a UZINEI DE POMPE BUCUREŞTI se află de mai mult timp peste 60 de pom­pe de diferite tipuri. Unele dintre a­­cestea sînt aici de mai multe zile, altele de săptămîni sau chiar luni. De ce produsele respective nu sînt expediate beneficiarilor lor ? — Nu le putem livra pentru că ne lip­sesc motoarele şi aparatajele de por­nire şi protecţie şi deci nu le putem echipa cu toate cele necesare — ne spune tov. Constantin Barbu, şeful ate­lierului de montaj. Aşadar, undeva, pe firul producţiei de­ pompe există o dereglare, care în­trerupe drumul lor către­ beneficiari. Unde se produce de fapt această de­reglare ? Ing. Gheorghe Ţonciu, şeful serviciu­lui producţie, consideră că imobilizarea pompelor respective se datoreşte fap­tului că forul tutelar al uzinei — Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini — nu asigură un decalaj corespunzător între data stabilită pentru livrarea pom­aparatajelor de la uzinele colaboratoare. Intr-adevăr de multe ori motoarele și aparatajele sosesc de la colaboratori la data cînd, conform prevederilor contrac­tuale, pompele trebuie să fie expediate beneficiarilor. Este uşor de înţeles că montarea, probele finale şi alte opera­ţiuni absolut necesare nu pot fi făcute cît au bate din palme, aşa că apar şi întîr­­zierile la livrare..." In plus, trebuie ară­tat că depozitarea pompelor în uzină îngustează spaţiul de lucru în hale, de­­reglînd fluxul tehnologic, pentru asam­blarea ulterioară a pompelor fiind ne­cesară întreruperea altor lucrări cu­rente. De ce nu se iau măsuri pentru înlă­turarea unei asemenea situaţii anormale cunoscută de toată lumea ? Să nu fie oare posibil ? Credem că nu, din mo­ment ce însuşi directorul uzinei, ing. Dimitrie Grecov, menţionează că pentru producţia anumitor categorii de pompe, cu ajutorul forului tutelar, s-a asigurat decalajul corespunzător în livrarea sub­­ansamblurilor, evitîndu-se producerea u­­nor anomalii de genul celor amintite. De ce forul tutelar și conducerea Uzi­nei de pompe s-au oprit aci, neasigu­­rînd decalajul de livrări, necesar pentru toate categoriile de pompe ? Iată o în­trebare la care numai cei în cauză pot da răspunsul cuvenit. Se pare însă că pentru ca acest răspuns să fie cores­punzător, va trebui să se aibă în ve­dere nu numai decalajul ca atare, ci şi problema respectării cu rigurozitate a termenelor de livrare a motoarelor şi aparatajelor de către întreprinderile co­laboratoare. Și aceasta întrucît nici ter- A. Pavlovici Gh. Verendeanu (Continuare în pag. a 3-a) INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­I Nr. 4701 4­­PAGINI 30 BAN! Vineri 27 septembrie 1968­­ Cu planul de producţie pe 9 luni îndepliniti--------­ In cartierul Drumul Taberei au fost încheiate lucrările de construcţie a unui important edificiu cu destinaţie socială : clădirea noului dispensar medical de cartier. Aici vor funcţiona patru circumscripţii medicale de adulţi şi copii, un serviciu de stomatologie cu 10 unităţi, un laborator de tehnică dentară, cabinete pentru consultaţii radiologice şi ginecologice, precum şi un laborator pentru analize curente. Noua unitate medicală va fi dată în funcţiune la începutul lunii octombrie. In fotografie : vederea de ansamblu a elegantului edificiu. DE CE SUNT ŢINUTE IN SECRET termenele de garanţie ale unor produse alimentare?­ ­ Duminică 29 septembrie, la ora 9,30, la Palatul pionierilor va avea loc festivitatea de deschidere a activităţii In noul an şcolar. In programul oferit tinerilor spectatori figurează : un spec­tacol dat de ansamblul folcloric pionie­resc­­.Românaşul", întreceri sportive, demonstraţii de cartinguri, vizitarea palatului. An de an s-a lărgit gama pro­duselor alimentare realizate de că­tre industria noastră, în magazine existînd un sortiment variat de conserve ,de legume şi zarzavat, de carne şi peşte, de produse zaha­roase, de panificaţie ş.a. A sporit şi numărul consumatorilor care pre­feră să cumpere, alimente semi- in­dustrializate sau industrializate, uşor de preparat şi de păstrat. în cămările gospodinelor se­­găsesc a­­proape în permanenţă diferite ase­menea produse, care le ajută la întocmirea mesei, la pregătirea unor meniuri variate şi gustoase. Aceş­tai implică, însă o bună apro­vizionare. Şi în magazinele ali­mentare se găseşte cea mai mare parte din mărfurile frecvent soli­citate. Greutatea intervine în pri­vinţa stabilirii cantităţii care ur­mează a fi achiziţionată, deoarece pe multe dintre produsele amba­late şi preambalate nu sunt tre­cute termenele de valabilitate şi uneori, nici condiţiile de păstrare. O asemenea absenţă poate avea urmări neplăcute în cazul degra­dării mărfurilor respective. Desigur, paguba, sub toate aspectele, este suportată de consumator. Iată ce ne scrie, de pildă, cetăţeanul N. Oprean, din şos. Giurgiului 113: „Am cumpărat 200 litri „vin de masă“ pentru nunta fiului meu. I­a scurt timp după ce am făcut a­­ceastă achiziţie, dopurile au sară din cauza fermentaţiei. Interesîn­­du-mă la M.C.I. şi M.I.A. mi s-a spus că vinul respectiv are termen de garanţie de 14 zile de eticheta însă nu se specifică acest lucru şi nici condiţiile de păstrare“. Exemplul e concludent. Dacă ar fi ştiut că vinul de masă nu are garanţie decît 14 zile, se înţelege de la sine că N.­ Oprean nu ar fi cumpărat această categorie de vin, sau ar fi luat-o în ajunul zilei Se lucrează la consolidarea linii­lor de tramvai pe bd. Păcii. APROPO DE.. Un serviciu onorabil . NICOLAE ŢIC­ înd a căzut prima oară la examenul de admi­tere, părerea tuturor (familie, prieteni, cunos­cuţi) a fost că băiatul n-a avut noroc. Eşu puţin, cu foarte puţin noroc ar fi luat o notă de trecere, cum luase­ră şi alţii — colegi de liceu — cam la nivelul lui de pre­gătire. A doua oară a ieşit ceva mai bine, dar locurile fiind limitate — el n-a mai încăput printre admişi... A treia oară l-au respins după lucrările scrise. Acum are douăzeci şi patru de ani şi se ocupă cu diverse, în limitele strictei legalităţi, incit nici cel mai sever judecător nu i-ar putea reproşa ceva. De obicei, serile şi le pe­trece în faţa unui hotel. Cine nu mai găseşte loc la hotel, este poftit acasă la părinţii lui, care au autorizaţie să închirieze o cameră cu baie. Apoi, mulţumit că a venit în ajutorul familiei, citeşte zia­rul de seară, mănîncă şi se culcă. Uneori, se ţin prietenii de el, vrînd să-l scoată la o bere. Se lasă greu, nu-i fire petrecăreaţă, nu-i nici chel­tuitor, ştie cum se cîştigă banii, ar vrea să pună ceva bani deoparte, pentru mai tîrziu — peste vreo trei ani bătrînii or să iasă la pensie... Dimineaţa se scoală la şap­te şi pregăteşte în grabă mi­cul dejun pentru ai casei. (Ga să simtă şi ei că au un spri­jin). Pe la şapte şi jumătate îl găseşti în faţa unui maga­zin de i mobilă, dispus să-ţi dea o mină de ajutor, contra câţiva lei, acolo. Pune umă­rul, se încovoaie sub greu­(Continuare în pag. a 3-a) Pe în această perioadă, pe ogoarele cooperati­velor agricole de pro­ducţie din comunele suburbane, se desfă­şoară o intensă activi­tate. Continuă recolta­tul legumelor, — to­mate, vinete, varză, ardei, gogoşari etc. — se desfăşoară din plin culesul porumbului, se fac pregătiri pentru asigurarea viitoarelor recolte de legume şi cereale. Cooperatorii din co­muna Popeşti-Leordeni au recoltat şi livrat consumatorilor bucu­­reşteni peste 2 600 tone de legume. La recol­tatul porumbului, pînă la această dată, pe primele locuri se si­tuează cooperatorii din comuna Măgurele, pre­ ogoare­ cum şi cel din Po­peşti-Leordeni. In a­­ceastă acţiune însă nu se pot mîndri cu rea­lizări asemănătoare şi cooperatorii din Oto­­peni, care pînă la 20 septembrie culeseseră porumbul doar de pe 60 hectare din cele 500 semănate.­ La fel cei din Glina care au cules numai 20 ha din cele 200. O preocupare de mare actualitate în ac­tivitatea lucrătorilor de pe ogoare o consti­tuie pregătirea recol­telor viitoare. Astfel, la Măgurele şi Chiajna au fost pregătite peste 50 la sută din terenu­rile rezervate semănă­turilor de toamnă. Cooperatorii din Du­­deşti au terminat se­pe­mănatul orzului întreaga suprafaţă pla­nificată. La Popeşti- Leordeni au fost se­mănate cu orz peste 140 hectare iar la Mă­gurele peste 120 hec­tare. O atenţie deosebită se acordă şi legume­lor timpurii pentru primăvara anului vi­itor. Este vorba de salată, ceapă verde, spanac etc. în acest scop, cooperativele a­­gricole de producţie din jurul Capitalei şi-au planificat culti­varea a 243 hectare. Pînă la această dată a fost semănată mai mult de 50 la sută din suprafaţa rezervată acestor culturi. Gh. N. • ANUNJUL Șl TELEFOA­NELE MISTERIOASE • SCOT­­LAND-YARDUL Șl F.B.I.-UL ANCHETEAZĂ • ESCRO­CHERIE SAU FARSĂ? 25De vînzare opt livre de uraniu 235” U­ n anunţ publicat in londonezul „Evening News“ a produs o deosebită senzaţie. „De vînzare opt livre (4 kg) de uraniu 235“ — glăsuia laconic anunţul care a provocat alarma. Alarmă cu atit mai justi­­ficată cu cît — se știe — uraniul 235, materie primă, pentru fabricarea armei atomice, este unul din metalele cele mai riguros păzite, iar­­tran­­sportul și minuirea lui sunt extrem de dificile. U Raid-anchetă pe ur­nele cîtorva sesizări sosite iprec/acfie cînd trebuia consumat. Dar nu este unicul cnz cînd M.I.A. şi M.C.I. păs­trează „secretul“ termenelor de ga­ranţie. Necunoaşterea acestor ter­mene nu are însă totdeauna astfel de epiloguri. De cele mai multe ori Dinu Lazărescu­­(Contihu­are In păg. a 3-a) SE TELEFONEAZĂ DIN AMSTERDAM De fapt, misteriosul „Z" care oferea „marfa“ şi-a făcut semna­lată prezenţa încă de pe la în­ceputul lunii august. Domnul An­thony Ingham, directorul companiei „Temple Wood“ din Windsor, spe­cializată în achiziţionarea de a­­vioane scoase din uz şi vînzarea de piese detaşate şi fier vechi, a fost chemat la telefon de miste­riosul „Mister Z". D-voastră aveţi multe legături în străinătate — i-ar fi spus acesta — şi v-ar fi destul de uşor să revindeţi cele patru kilograme de uraniu Vocea, după dl. Ingham, era puţin răgu­(Contini in pag. a 4-a. N­­ 3 I I­I I I N­­­S PROLETARI DISI TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ . I VĂ INFORMĂM DESPRE UNELE MĂSURI PRIVIND ÎNVĂŢĂ-J» MÎNTUL SERAL ŞI FĂRĂ FRECVENŢĂ I­­­DE EĂ ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ Recent a apărut o hotârîre a Consiliului de Miniştri care sta­bileşte că învăţămîntul seral la şcolile de specializare postliceala se organizează sub formă de sec­ţii serale în cadrul şcolilor de specializare postliceală cu învă­­ţăm­înt de zi şi sub formă de şcoli serale de specializare post­liceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi ad­ministrativ se poate organiza şi învăţămînt fără frecvenţă, sub formă de secţii în cadrul şcoli­lor de specializare postliceală. Pentru crearea condiţiilor de frecventare a cursurilor se pre­văd unele înlesniri. Astfel, an­gajaţii admişi în învăţămînt se­ral vor fi programaţi în schim­buri de producţie care să le per­mită frecventarea regulată a cursurilor , nu vor presta ore de muncă suplimentară în zilele de curs şi vor putea fi transferaţi. Ea cerere, în măsura posibilităţi­lor, într-o organizaţie socialistă ori într-o subunitate a acesteia, subordonată aceluiaşi organ cen­tral sau local din localităţile în care se organizează învăţămînt seral în specialitatea lor. Pentru prezentarea la examenele de promovare a fiecărui an de stu­dii şi la examenul de absolvire, angajaţilor li se acordă cîte un an ■ o rată de pînă la 30 de zile calendaristice anual. Con­ced­iul se acordă, la cerere, eşalo­nat sau integral. Angajaţii ad­mişi în învăţâmin­­­tul fără frecvenţă beneficiază de un concediu fără plată de pînă la 30 zile calendaristice anual pentru prezentarea la examenele de promovare a fiecărui an şi la examenul d­e admitere, in timpul sesiunilor de examene, în limita posibilităţilor, beneficiază de ca­zare gratuită în cămine şi masa contra cost la cantine. I3 I8 Ig II 313 Ig1­ ­ I11 I I I I311 I I11 S11111 I J is 1 I­I­I­I • întreprinderea de tricotaje „CRINUL“ şi-a îndeplinit pe 9 luni ale anului, sarcinile de plan la indicatorii producţiei globale şi marfă. Pînă la sfîrşitul trimestrului, colectivul întreprinderii va produce SUPLIMEN­TAR însemnate cantităţi de tricotaje din bumbac, îmbrăcăminte şi len­jerie, în valoare de PESTE 2 MILIOANE LEI. • Uzina chimico-metalurgică „NEFERAL“ a realizat producţia globală, marfă şi marfă vîndută şi încasată, planificată pe trimestrul III a.c. Va fi realizat, pînă la sfîrşitul acestei luni, PESTE PREVEDERILE PLANI­FICATE, un volum de producție de circa 8 MILIOANE LEI, concretizat în diverse produse de aliaje neferoase. • Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti Azi dimineaţă, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipi­ului Bucureşti a dezbătut planul economic şi de acţiuni social-cul­­turale pe trimestrul IV. în urma discuţiilor purtate, s-au adoptat o serie de hotărîri menite să contri­buie la realizarea în bune condi­ţiuni a sarcinilor prevăzute în do­meniul construcţiilor-montaj, al in­dustriei locale, gospodăriei comuna­le, gospodăriei locative, învăţămînt, ca şi în celelalte sectoare de ac­tivitate pe plan local. Comitetul executiv a luat în dis­cuţie, de asemenea, proiectul de buget pe anul 1969. • Miine, la ora 17, In pavilionul C din parcul Herăstrău, va avea loc ver­nisajul expoziţiei de pictură a artistei Coca Meţianu, elevă a lui Camil Ressu. Expoziţia este deschisă zilnic intre orele 10 si 18. Conferinţa naţională de radiologie In cursul dimineţii de azi au început în amfiteatrul institutului oncologic lu­crările Conferinţei naţionale de radio­logie, una din importantele manifestări ştiinţifice ale anului, organizată de Uniu­nea societăţilor de ştiinţe medicale — Societatea de radiologie. Conferinţa îşi propune să dezbată cele mai actuale probleme ale radiologiei moderne. Vor fi prezentate aproape 80 de lucrări — rapoarte, corapoarte şi co­municări ştiinţifice — rod al activităţii de cercetare a specialiştilor români în domeniul radiologiei. In încheierea conferinței va avea loc o masă rotundă în cadrul căreia va fi dezbătută problema „Folosirea izotopi­lor radioactivi în medicină“. în­ loc de imită vecinătate... Am răsfoit deunăzi dosarele cu pri­cinile ajunse în faţa comisiilor de îm­păciuire. Nu puţine dintre ele izvorau din acelaşi gen de neînţelegeri : dis­pute neprincipiale pe tema utilizării de­pendinţelor comune. Armonia şi buna vecinătate să fie oare noţiuni incompatibile cu folosirea Atitudini în comun a unui hol, a unei bucătării sau băi ? — In nici un caz — ne spune deputa­tul Mihail Nicolae, preşedintele Comisiei permanente de gospodărie locativă. Sunt nenumărate exemplele de locatari care dînd dovadă (le spirit civic, sau — dacă vreţi — de înţelepciune şi por­nind de la situaţia existentă ca atare, au găsit o serie de modalităţi ca să convieţuiască în bune condiţiuni, să eli­mine orice motiv de litigii care pot de­genera în certuri, procese etc. Am cu­noscut cazuri, la Floreasca de pildă, cînd gospodinele şi-au aranjat astfel mobilierul bucătăriei, încît să nu se stingherească reciproc. Alteori, într-o situaţie în care de aceeaşi bucătărie se foloseau mai multe familii, s-a re­curs la un program de utilizare a ei. Fără îndoială că în acest mod locatarii s-au putut bucura de linişte şi bună în­ţelegere. De ce sunt, totuşi, încă frecvente dis­putele. .. locative ? Răspunsul rezultă, poate, cu mai mul­tă claritate cercetînd îndeaproape ,,mo­bilu­­rile” unor astfel de conflicte. Am întâlni­t un caz în care lipsa de înţelegere dintre locatari risca să se repercuteze asupra stării... imobilului. La etajul I al clădirii, din str. Demos­­tene nr. 19, sectorul 6, locuiesc trei fa­milii. Una dintre ele, însă, familia Gri­­goraş, a declanşat un cortegiu de şica­­nări fără un temei real, pentru că nu i s-a putut realiza din motive obiective o cerere. A vrut să obţină acces la baie. Ar fi fost o pretenţie întru totul justificată, dacă, în cazul de faţă, acce­sul la baie n-ar fi fost imposibil de rea­lizat din cauza configuraţiei apartamen­tului. Cum pentru a ajunge la baie ar fi trebuit să treacă prim camera lui S. Leibovici, iar construirea unei uşi direct prin hol nu se putea face fără... desfiinţarea instalaţiilor sanitare mon­tate chiar pe peretele respectiv, cere­rea a fost respinsă. Socotindu-se nedrep­tăţit, I. Grigoraş a ripostat prompt. O primă „măsură“ : a blocat trecerea ce­lorlalţi spre bucătărie. Cum i s-a­ părut că aceasta ar fi prea puţin, a mai gă­sit o modalitate de şicană : a astupat pur şi simplu oficiul de evacuare a Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a) in cadrul Bienalei L. Caragi­­ale“, actorii amatori de la căminul cultural Jilava s-au prezentat ieri cu­ Muza de la Burdujeni de Cos­tache Negruzzi (fotografia de mai sus). AZI la ora 17, în sala Teatrului evre­iesc formaţia de teatru a casei de cultură a tineretului din sectorul 5 va juca piesa lui M. Sebastian Insula, după care un grup de recitatori de la aceeaşi casă de cultură va interpreta versuri de Gard­a Lorca, Minulescu şi Coşbuc. Un montaj de schiţe de para­grafe constituie contribuţia în concurs a echipei de la I.C.R.M. Cinci recitatori de la casa de cultură a tineretului din sectorul 3 vor oferi publicului un mo­ment Alecsandri. Programul zilei se va încheia cu un recital de poezie, inti­tulat De dor... de dragoste, realizat de amatorii de la Fabrica de cabluri și ma­teriale electroizolante. ULTIMELE SURI SPORTIVE . La Helsinki, în meci amical de ho­chei pe gheaţă , Suedia a învins grueu cu 3—2 (0—2, 3—0, 0—0) Finlanda. 9 Lotul olimpic de atletism al S.U.A. care se află în prezent la South Lake Tahoe, unde își definitivează pregătirile, a participat la un nou concurs de veri­ficare. Ed Burke a depăşit graniţa ce­lor 70 m la aruncarea ciocanului (70,10 m)­, iar Randy Matson a obţinut 20,36 m la greutate. O întîlnire internaţională de fotbal la Philadelphia : selecţionata S.U.A. a fost întrecută cu 4—0 (0—0) de repre­zentativa Izraelului. Toate cele patru­ goluri ale oaspeților au fost marcate de Spiegle?,­ în ultimele 20 minute de joc ! $ în cadrul ..C.C.E.* • formația Real Madrid a surclasat echipa de fotbal Li­massol (Cipru) cu 2—0 (3—0). Aseară in sala Ope­rei a avut loc primul spectacol prezentat de compania teatrală Se­­rreau-Perinetti (Franţa) cu piesa lui Eugen Io­­nescu „Amedeu“ şi „Pri­vind căderea zidurilor“ de Guy Foissy. Fotore­porterul a surprins un moment din spectacol: Amedeu — Jean-Marie Serreau, Madeleine — Edwine Moatti. NUMIREA DE NOI RECTORI IN ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR In institutele de învăţă­­mint superior continua să" se desfăşoare acţiunea de constituire a constiiilor­i profesorale şi de numire a rectorilor, din rîndurile ce­lor mai valoroase cadre didactice, per­sonalităţi cu prestigiu profesional şi ştiinţific. In Centrul Universitar Bucu­reşti au mai fost numiţi în funcţia de rector : prof. dr. docent Mihai Bogdan - la Institutul de petrol, gaze şi geo­logie ; acad. Eugen Rădulescu — la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“; prof. Victor Giuleanu — la Conservato­rul „Ciprian Porumbescu“ ; prof. Ale­xandru Ciucurencu — la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ ; prof. Costache Antoniu — la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „Ion Luca Caragiale“.­­ AZI, DUPA-AMIAZA, din iniţiativa biroului executiv al Consiliului munici­pal al sindicatelor Bucureşti, are loc la Casa tehnicii din calea Victoriei 118 o consfătuire cu preşedinţii comitetelor sindicatelor, responsabilii comisiilor , in­ginerilor şi tehnicienilor şi ai comisii­lor economice din 40 de întreprinderi ale oraşului care au obiective industriale intrate recent în funcţiune. Se va discu­ta modul cum organele sindicale spri­jină comitetele de direcţie în acţiunea de realizare a parametrilor proiectaţi în noile obiective industriale. Str. Biserica m­ei rezervată parcării autotu­rismelor - 0 modificare in circulaţia autobuzelor liniei 74 - Gospodarii oraşului se preocupă in prezent, îndeaproape de mărirea capa­cităţii locurilor de parcare a autot­uris­melor în perimetrul central al oraşuli. în acest scop, cu începere de duminicii ti) septembrie se aduc unele modificări în circulaţia autobuzelor liniei nr­­*.­­Astfel, de la str. Batişte vehiculele a­­­cestei linii vor circula pe bd. N. Băl­­­cescu, Piaţa N. Bălcescu, bd. Republik I cii, str. Academiei şi str. 13 Decembrie, de unde vor intra pe traseul normal. La­­ intersecţia străzii 13 Decembrie cu calea Victoriei, ele vor avea o staţie de oprire comună cu a liniei de autobuze nr. 11. Str. Biserica Enei va fi astfel rezer­vată în exclusivitate pentru parcarea autoturismelor, urmînd ca aici să se efec­tueze amenajările necesare care să per­mită staţionarea acestora pe ambele părţi carosabile. Accesul în parcaj se va face dinspre bd. Nicolae Bălcescu către str. 13 Decembrie. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 7 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 20 grade,­ iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă şi rece, mai ales noaptea şi dimineaţa. Cer variabil. Vînt în general slab. Temperatura minimă 5—7 grade, iar maxima 20—22 grade. Pentru 29, 30 septembrie şi 1 octom­brie . Vreme în general frumoasă şi în încălzire. Cerul va fi variabil, cu în­seninări persistente noaptea şi dimi­neaţa, în prima parte a intervalului. Multiplele valenţe contemporane ale teoriei probabilităţilor - Interviu cu acad. OCTAV ONICESCU - „Sisteme aleatoare“, „modele matematice de învăţare“, „programare stohastică" — iată cîţiva termeni care au depăşit sfera preocu­părilor exclusive ale matematicienilor, in­­trînd în limbajul obiş­nuit al specialiştilor din numeroase alte do­menii ştiinţifice. O în­trebare se naşte firesc în contextul acestei impetuoase dezvoltări : — Cum se expli­că avîntul impre­sionant, în ultimul deceniu, al cercetă­rilor fundamentale şi aplicate referi­toare la teoria pro­babilităţilor ? Am ales această în­trebare ca punct de pornire în Interviul pe care l-am solicitat aca­demicianului OCTAV ONICESCU, matema­tician de reputaţie in­ternaţională şi preşe­dinte al Comitetului de organizare a Coloc­viului de teoria proba­bilităţilor, desfăşurat recent în ţara noastră. — Se impune subli­niat dintr-un început un fenomen esenţial. Toate cercetările între­prinse în acest dome­niu matematic, chiar şi cela mai abstracta, care vizează funda­mentele teoriei proba­bilităţilor au avut ca punct de plecare, măr­turisit, căutarea unor interpretări şi explica­ţii matematice pentru manifestări din natură sau din domeniul vie­ţii sociale. De altfel, prin conţinutul lor, comunicările prezen­tate în cadrul Coloc­viului de teoria pro­babilităţilor pe care ţara noastră l-a gaz­(Continuare în pag. a 2-a) H. Lersa

Next