Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)

1968-10-18 / nr. 4719

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­­ Nr. 4719 4 PAGINI 30 BANI Vineri 18 octomb. 1968 Nerespectarea marcajelor - sursă de accidente Convorbire cu colonelul GH. ŞTEFANEASA şeful serviciului circulaţie din I.M.M.B. Maşina care ,,zebreaza" străzile, a devenit, de vreo doi ani, o prezenţă familiară pentru bucureşteni. De cite ori n-am comentat rostul dungilor albe care sunt „desenate“ cu ajutorul ei pe pavaj ? — Liniile continue, întrerupte, săge­ţile, fac parte din alfabetul străzii pe care fiecare conducător auto e obli­gat să ştie nu numai a-l descifra, ci şi a­-l respecta, remarca interlocutorul nostru. P. Calapodescu (Continuare în pag. a 2-a) APROPO DE: O fiică ingrată GHEORGHE DINU Marta Banciu vinde lapte. L­umia-trei zile o dată vine cu au­tobuzul din comuna Dobroieşti, cu garniţa, sa -şi plaseze marfa, la cei cîţiva puţini muşterii ai săi, îi vine greu. Are 68 de ani, suferă de reumatism articular, varice şi, mai ales, de bătrineţe. Umblatul pentru ea este un chin, o golgotă, dar trebuie să-1 su­porte dacă­ vrea să aibă cei cîţi­­va gologani pentru precara ci existenţa , să vegeteze cite zile i-o mai fi rămas. In comuna in care s-a născut, avea gospodărie Şi o singură fată pe care o adoră, aşa­ cum Îşi iubeşte orice mamă odrasla. Trăia pentru ea. Cu deosebire de cînd a rămas văduvit. A mă­ritat-o la şasesprezece ani cu flă­căul pe care şi-l alesese, ne-a dat casa, curtea, grădina­r­ă-şi Încropească gospodăria lor şi ca să trăiască fără grijile bătrlneţii, lingă el. Işi vedea ultimii ani la adăpost. Şi o nouă familie s-a Înfiripat, un nou cămin. S-au născut trei fete, s-au mă­ritat şi ele, au venit nepoţii pe care bunica-i leagănă, le spune poveşti, tot mingile sufletul cu el. Dar... deziluzie ! Fata o duş­măneşte, n-o poate suferi. Uite aşa ! O simte ca pe o povară ! Ar vrea să se scape de mamă-sa, dar i-e rușine de vecini, de oa­menii din sat. Ginerele are su­flet bun. Ar vrea s-o ajute dar, nevastă-sa — Ingrata fiică — se opune, nu-1 lasă. (Continuare în pag. a 4-a) A LA CABINETUL PENTRU PROBLEMELE DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII Un bogat de generalizare a experienţei înaintate cum cîteva zile în str. Danie­ Jopolu nr. 2 a luat fiinţă Cabi­netul pentru problemele de or­ganizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii care va asigura specialiştilor difuzarea noutăţilor în conducerea şi organizarea producţiei şi a muzicii, cit şi popularizarea experienţei şi realizărilor dobîndite în ţara noas­tră în acest domeniu. Totodată, va sprijini întreprinderile în soluţiona­rea unor tem­e ce depăşesc posibi­lităţile lor de rezolvare, încă din primele zile, cabinetul şi-a format un comitet de direcţie din care fac parte cadre de înaltă specialitate, cu bogată experienţă în domeniul economic, care au menirea de a orienta activitatea cabinetului asu­pra celor mai importante aspecte ale organizării conducerii produc­ţiei şi a muncii, de a utiliza cele mai eficiente metode şi căi de pro­pagare a cunoştinţelor în această direcţie. Programul, de desfăşurare a acti­vităţii cabinetului este axat pe probleme de difuzare şi răspîndire organizată a cunoştinţelor şi meto­delor moderne legate de conduce­rea şi­­ organizarea producţiei şi a muncii pentru cadrele din întreprin­derile industriale ale Capitalei ; popularizarea experienţei înaintate, a metodelor folosite, precum şi a rezultatelor obţinute de către co­lectivele de specialişti în domeniul organizării superioare a producţiei şi a muncii ; sporirea contribuţiei cadrelor din întreprinderi la îmbu­nătăţirea activităţii economice, în general, şi în mod deosebit la rea­lizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. A. Pavlovici TOVARĂŞUL DUMITRU POPA A PRIMIT DELEGAŢIA COMITETULUI FEMEILOR SOVIETICE Joi după amiază, tovarăşul Du­mitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prim secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a primit delegaţia Comite­tului Femeilor Sovietice compusă din Perfilova­gia Mihailovna, şefa secţiei internaţionale a Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., membră a prezidiului Comitetului Femeilor Sovietice; Grinenco Ana Andreevna directoarea fabricii de produse zaharoase „Octombrie Ro­şu", Erou al Muncii Socialiste, membră a prezidiului Comitetului Femeilor Sovietice; Sugaeva Ana Vasilievna, şef de secţie la Comi­tetul Femeilor Sovietice, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor, face o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire a participat tovarăşa Ioana Boga, membră a C.C. al P.C.R., vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, şi Aneta Spornic, membră supleantă a Bi­roului Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., preşedinta Comi­tetului municipal al femeilor Bucu­reşti. Primirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă caldă, prietenească. (Continuare In pag. a 2-a) Telegrame cu zi fixa de predare Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti pune la dispoziţia abonaţilor telefonici o nouă prestaţie : transmiterea prin serviciul de telefon­are a telegra­melor a mesajelor telegrafice la data dorită d­e abonatul expeditor (telegrame ,,za fixă“). Cum se procedează , abonaţii care doresc să trimită telegrame telefonate cu:­ ocazia zilelor ono­mastice,­­de aniversare sau săr­bători naţionale se vor adresa serviciului de telefonare a tele­gramelor la telefoanele 11.38.00 sau 11.18.90, după transmiterea telegra­mei vor indica operatoarei de serviciu indicativul „Zi fixă“ pen­tru data... (ziua în care doreşte să fie înminată destinatarului). Telegramele transmise prin tele­fon cu indicaţia „Zi fixă“ pot fi comunicate serviciului de telefo­­nare a telegramelor cu 5—6 zile înainte, de data fixată pentru in­­mînare destinatarului. Ancheta noastră S.O.S. de pe şantierele sanitare In­ prezent, la unele spitale, policli­nici şi dispensare sunt în curs de exe­cuţie o serie de lucrări de reparaţii şi amenajări menite să ridice gradul lor de funcţionalitate. Se ştie că in condi­ţiile de şantier activitatea de deservire sanitară a populaţiei are fie suferit. Mai mult, unele spaţii au trebuit să fie evacuate in vederea lucrărilor. In a­­cest context ca o cerinţa de prim ordin, scurtarea duratei de execuţie. Din păcate, de, pe unele şantiere ale acestor unităţi de larg interes social, am primit zilele acestea -citiva. „S.O.S.*­­urî. Să vedem de ce... Lanţul defecţiunilor .­­­ de organizare Primul „5.0.3.“ l-am recepţionat de pe şantierul Spitalului de traumato­logie şi chirurgie reparatorie. Acest şantier s-a deschis la 30 marie 1967. In documentaţiile întocmite de către bene­ficiar şi în contractele încheiate s-a precizat ca lucrarea să fie executată pînă la 3o octombrie (al aceluiaşi an). I. Bălan Gh. Niculiţă (Continuare în pag a 3-a) INTREPRINDEREA „SUVEICA“ este dotată cu utilaj modern de înaltă teh­nicitate, în fotografie : maşina de apre­­tat, uscat şi întins ţesături care dispune de o instalaţie electronică pentru semna­lizarea şi reglarea principalelor faze teh­nologice. CLASAMENTUL PE MEDALII 1. S.U.A. 9 medalii de aur, 3 de argint și 5 de bronz ; 2. U.R.S.S. 5—6—6 ; 3. Ungaria 3—4—4 ; 4. Kenya 2—3—1 ; 5. ROMANIA 2—1—0 ; 6. Franţa 2—0—1 ; 7—9. R. F. a Germaniei, Australia şi Anglia cu cîte 1—2—1 fieca­re ; 10—11. Japonia şi R.D.G. cu cite 1—1—1 fiecare ; 12. Iran 1—1—0 ; 13. Polonia 1—0—3 ; 14—15. Cehoslovacia şi Suedia cu cite 1—0—1 ; 16—17. Olanda şi Tunisia cu 1—0—0 etc. Dedesubturile unei tranzacţii L­una aceasta, bătrinul trans­atlantic Queen Elizabeth“, cu un deplasament de 82 998 tone, urmează să părăsească portul englez Southampton în ultima sa călătorie peste Atlantic. In teorie, ,Lizzie“, diminutiv dat de genera­ţii de englezi uneia din cele mai mari nave de pasageri din lume, a fost cumpărată pentru a îmbogăţi patrimoniul oraşului american Phi­ladelphia. Transatlanticul urma s­­ fie ancorat pe fluviul Delaware şi să fie deschis vizitatorilor. Dar in fapt, după cum afirmă ziarul en­glez ,Sunday Times“ — „Queen I [in­ . Ce se ascunde in umbra vinzării transatlanticului „Queen Elizabeth ?" Elizabeth" nu va ajunge niciodată la Philadelphia. Uriașa navă ar putea să arunce ancora definitiv in imediata apropiere a coastelor [Continuare In pag a 3-a) I. Andraescu VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID $1 DE STAT IN JUDEŢUL BOTOŞANI Continuîndu-şi vizita în Moldova, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeţii judeţului Botoşani, unde s-au întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii, cu specialişti din unităţile industriale şi agricole, cu repre­­zentanţi ai intelectualităţii din acest judeţ, cu care au discutat despre problemele muncii pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a ţării. Străzile oraşului Botoşani sunt împodobite de sărbătoare. Asistăm la o impunătoare manifestaţie de ataşament, faţă de partid, ele dra­goste pentru conducătorii săi. Din maşini, oaspeţii răspund cu căldură aclamaţiilor mulţimii. In faţa liceului „August Treboniu Laurian“, coloana se opreşte pentru cîteva minute. Elevi şi profesori, studenţi şi cadre didactice de la Institutul pedagogic fac o primire plină de entuziasm , ti­neresc conducătorilor de partid şi de stat, în numele celor 10 000 de elevi — aproape o treimme din­ populaţia oraşului — pionierul Costel Hîncu adresează secretaru­lui general al C.C. al P.C.R. cuvinte calde de bun venit. Coloana de maşini se îndreaptă apoi spre Uzinele textile „Moldova“, l­a intrarea în uzină, tovarăşii Alexandru Sencovici, ministrul in­dustriei uşoare, Dimitrie Hreciuc, prim-secretar al Comitetului muni­cipal Botoşani al P.C.R., preşedin­tele consiliului popular municipal, reprezentanţii conducerii uzinei, ai organizaţiilor de partid şi obşteşti salută pe oaspeţi. Un grup de ti­nere le oferă flori. Vizitarea întreprinderii începe cu secţia filatură. Reţin atenţia ringurile moderne care produc fire de bumbac şi de celofibră. Direc­torul uzinelor, Augustin Cor­­doş, arată că secţia a depăşit parametrii proiectaţi. In ace­eaşi situaţie se află următoarea sec­ţie vizitată, ţesătoria. Oaspeţii sunt­ informaţi că întreaga producţie se realizează în bune condiţii cu răz­boaie automate produse de uzinele „Unirea“ din Cluj. Vorbind des­pre preocupările actuale, ingine­rul şef al uzinelor arată că este în curs de rezolvare o problemă mai veche, optimizarea folosirii spaţiilor de producţie. Vizita in uzină se încheie în sala unde s-a amenajat o mică şi su­gestivă expoziţie a realizărilor pre­­zentind cîteva din sortimentele de ţesături ce se produc aici. La plecarea din uzină, cei pre­zenţi manifestează îndelung, expun­(Continuare în pag. a 3-a) la mitingul din comuna Flamînzi Editori sau directori de editură? OVIDIU PAPADIMA Aproape de la începuturi — de cină Gutenberg a dăruit omenirii acea ne­preţuită invenţie care e tiparul — no­ţiunea de „editor“ s-a imprimat în conştiinţa noastră cu două înţelesuri. Cel mai vechi — deşi această afirma­ţie ar putea, părea, surprinzătoare — porneşte de la verbul latin edo, care implică o tulburătoare multitudine de sensuri : a naşte, a face, a spune, a face cunoscut, a alege, a ri­dica şi — la urmă — a publica. Ţie aici, şi­ latinul editor, care însemnează întemeietor, cel care creează, care dă naştere şi — iarăşi la urmă — autor. Nu facem aici filologie — nu şi-ar avea rostul — dar aceste înţelesuri multiple în context ne dau o cu totul altă imagine despre nobleţea şi răs­punderile misiunii editorului, decit aceea, modernă, creată odată cu creş­terea uriaşă a industriei şi comerţu­lui , editorul, ca om de afaceri, ca­r­e-şi învesteşte banii în tipărirea şi vinzarea cărţilor, ca să realizeze avere sau cel puţin ciştiguri vizibile. Nu numai, în multisecularul înţeles al cuvîntului — dar şi în practica tot atît de veche, în cadrul căreia am­ (Continuare in pag. a 2-a) SARABANDA RECORDURILOR.. Tot atletismul rămîne capul de afiş al Olimpiadei. Ieri, Estadio Universitario a fost arhiplin de spectatori şi acestora le-au fost o­­ferite printre altele o serie de re­zultate de excepţională valoare la triplu salt. Aţi remarcat probabil că primii şapte concurenţi au de­păşit vechiul record olimpic, că primii şase au sărit dincolo de gra­niţa celor 17 metri şi că primii cinci au întrecut recordul mondial (!) — un­­caz probabil unic intr-un­ concurs atletic de orice amploare ar fi el. Rezultatele, începînd cu acei 17,39 m, realizaţi în ultima să­ritură de campionul olimpic, sovie­ticul Victor Sancev (după o dra­matică luptă pentru întîietate cu italianul Gentile şi brazilianul Pru­­dencio) au depreciat pur şi simplu­ valorile în jurul a 16,50 cu care eram obişnuiţi. Gentile, care în pri­ma încercare reuşise 17,22 sta­bilind un nou record mondial, era sigur de victorie. Şi cine nu i-ar fi dat dreptate, dacă în mod uluitor această performanţă nu ar fi fost îmbunătăţită ulterior de trei ori consecutiv de către alţi concurenţi ! Spre consolarea lui Gentile, trebuie, insă, să menţionăm că el a fost singurul care a sărit fără vint fa­vorabil, pe cînd toate celelalte mari performanţe au fost ajutate de un vint de 2m/sec. — regulamentar însă în privinţa omologării. Ciochi­nă al nostru, după cum bănuiam încă din ajun, din calificări, a fost în zi proastă ieri depăşind primele două încercări şi reuşind într-a treia doar 15,62 m., ceea ce l-a cla­sat pe locul al 13-lea. Aruncarea ciocanului a fost­ pal­pitantă, prin duelul Zsivotzki-Klim, întrecere in care concurenţii au condus alternativ pînă cînd ma­ghiarul a reuşit în a cincea arun­care acel 73,36 — record olimpic — care i-a adus victoria. La 110 ro, garduri, Davenport cu un nou record olimpic — 13,3 (de fapt în finală şi-a egalat recordul stabilit tot de către el în semifi­nale) — a întrecut pe Hall (S.U.A.) şi Ottoz (Italia). Acesta din urmă, dacă n-ar fi întîrziat puţin la pri­mul gard, ar fi putut produce poate o mare surpriză. Ron Clarcke a fost din nou învins — acum la 5000 m — învins de condiţiile de altitudine, de imposi­bilitatea sa de a se adapta la ele. Nu e o apreciere personală, ci aceea a noului campion olimpic Gamm­ou­­di care, cu deplină sportivitate, a ţinut să dea Cezarului ce e al Ce­zarului.­­ în orice caz, după noi, Gammoudi este cel mai valoros fon­­dist al ultimelor două olimpiade, reuşind ca la interval de 4 ani (medalie de argint la Tokio) şi în condiţii de altitudine complet dife­rite chiar şi de cele din propria sa ţară să-şi confirme pe deplin calităţile. El a dejucat ieri magis­tral tactica tandemului kenyan Kei­­no-Temu şi a obţinut o meritată şi mult aplaudată victorie. Săritura în înălţime femei ne-a interesat mai puţin, atît din cauza lipsei Virginiei Bonei, cit şi prin faptul că nivelul performanţelor a fost departe de cel aşteptat. Marea favorită Rita Schmidt (R.D.G.) a ca­potat după 1,78 m., iar învingătoa­­rea, Miroslava Rezkova, a obţinut meritoriu, e drept 1,82, dar departe de înălţimile cu care ne obişnuise Iolanda Balaş şi care, figurate prin cifrele 1,90,şi 1,91 — record olim­pic și mondial —■ priveau parcă mustrător de sus de pe tabela e­(continoare în pag. a 4-a) Tunisianul GAMMOUDI, campionul olim­pic la 5 000 m plat Trimisul nostru special, CON­­ STANTIN DIAMANTOPOl, ne transmite prin telefon de la Ciu­dad de Mexico * v campioana care n-a avut... pretenţii Deşi îşi supraapreciază forţele sus­­ţinind că va depăşi nu peste prea mult timp recordul mondial al lo■ landei Balaş, campioana olimpică la săritura in înălţime, cehoslovaca Mi­roslava Rezkova (lucrătoare bijutieră din Praga), a făcut in continuare o declaraţie care a stirnit nedumerire: „Anul acesta nu m-am pregătit aşa cum mi-am dorit, motiv care m-a determinat să pornesc întrecerea o­­limpică fără pretenţii. Pentru mine, chiar, victoria obţinută este o sur­priză...“ I 1 I 1 I I­I I I­I N­I 1 1 1­1 I I­I­I 1 I 1 Ib • I m­umit orar al «urşilor extern«: TAROM La 1 noiembrie intră in vigoare orarul ele iarnă al curselor exter­ne TAROM, valabil pînă la 31 martie 1909. în prezent Bucu­reşti­ul are legături cu 19 capitale din Europa, Africa şi Orientul A­­propiat. Prin noul orar a sporit numărul liniilor deservite de avi­oane de mare capacitate şi viteză cum sunt BAC 111 şi XL 18. Avi­oanele TAROM efectuează, în afara curselor prevăzute în orar, şi o serie de zboruri pe distanţe mari pentru transportarea turişti­lor, formaţiilor artistice etc.­­ Colectivul de creaţie al în­treprinderii „Flamura roşie“, a realizat pentru anotimpul friguros peste 10 articole noi de ţesături din fire artificiale, destinate con­fecţionării de rochii pentru femei. O parte din aceste articole printre care ţesătura imprimată „Aldo­­na“ au intrat în fabricaţie, ur­­mînd­ a fi­­ expediate beneficiarilor începînd din acest trimestru. Expoziţie parcul Herăstrău Mline, la ora 14, în pavilionul C din parcul Herăstrău, are loc vernisajul expoziţiei elevilor­, de la Liceul de arte plastice din Bucureşti. Sunt expuse 80 de picturi şi 60 de acuarele, reali­zate în practica şcolară­ făcută în Munţii Apuseni şi împrejurimi. Expoziţia rămîne deschisă pînă la 4 noiembrie şi poate fi vizi­tată între orele 11—18. I­n Fotografii în ceramică Specialiştii cooperativei meşte­şugăreşti „Fotografia'' au izbutit să producă In atelierele cooperati­vei porţelan pentru execuţia fo­tografiilor. Acum se pregătesc să amenajeze un cuptor de capaci­tate mare pentru a se putea lucra fotografii în ceramică şi pentru ornamente In locuinţe (de pildă, vaze de flori sau diverse alte o­­biecte). Fotografii In porţelan se pot executa, deocamdată, doar la două unităţi ale cooperativei: str. Colţei nr. 9 şi bd. Gării de Nord nr. 9—11. in I I I I 8 I I I I I I I 1 I e Buletin meteorologic I INSTITUTUL METEOROLOGIC I COMUNICA : Azi, la ora 8, în TM Bucureşti, temperatura aerului jg a fost de 10 grade. Timpul probabil de mline . w Vreme in general frumoasă cu H cerul variabil, mai mult senin ■ noaptea. Dimineața ceață. Vint ■ slab pînă la potrivit din sud- gs vast. Temperatura minină s—7­­ grade, iar maxima n—io grade. A I­I ra a I­I ULTIMELE REZULTATE FOTBAL — MARE SURPRIZA­ — COLUMBIA—FRANŢA 2—0­­După ce au învins pe fotbaliştii ţării gazdă, capricioşii jucători francezi au pierdut ieri în faţa Columbiei. Alte rezultate : Mexic—Guineea 4—0, Ghana—Salvador 1—1 (egalii puternicei formaţii maghiare nu au putut trece de Salvador !) și Ungaria—Izrael 2—0. HOCHEI PE IARBA: R.F.G. - R.D.G. 3-2; Noua Zeelandă - Ja­ponia I—0 : Belgia—Mexic 4—0 ; India—Spania 1—0 , Pakistan—Argentina ® Q ’ * rant'8 Anglia I—0 : Australia—Malayezia 3—0 şi Kenya—Olanda ma POLO . S.U.A.“—Cuba 6—0 , Iugoslavia—“Mexic 8—0 ; Ungaria 7—1. -bpa-VOLEI: în turneul feminin : noul masculin : S.U.A.—Brazilia slovacia—Japonia 3— o S.U.A.—Coreea de sud 1—3 ; în tur­ 3—0 ; Polonia—Belgia 3—0 ; Ceho-

Next