Informatia Bucureştiului, noiembrie 1968 (Anul 16, nr. 4731-4756)

1968-11-08 / nr. 4737

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE N UMIŢI-VA! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­I Nr. 4737 4 PAGINI 30 BANI Vineri 8 noiembrie 1968 Se dezvoltă baza turistică Volumul de investiţii al Ofi­ciului naţional de turism va creşte în anul viitor de trei ori faţă de cel de acum doi ani. Fondurile sunt destinate creşterii capacităţii de cazare şi de ali­mentaţie publică precum şi dez­voltării bazei mijloacelor de transport şi agrement. In anii 1969 şi 1970 se vor construi ho­teluri şi moteluri in 40 de loca­lităţi, capacitatea de cazare cres­­cind cu peste 39 000 locuri. De asemenea vor fi date, în folo­sinţă încă 15 unităţi de alimen­taţie publică cu circa 12 000 locuri, dintre care 9 720 pe li­toral. In această perioadă se vor construi 4 teleferice (Sinaia — Cota 1400 ; Cota 1400 — Muntele Furnica ; Poiana Braşov — Gant­­zer; Braşov — Muntele Timpa), un telescaun la Predeal şi un teleschi la Sinaia. Obiective gospodăreşti - edilitare in întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea oraşului lanul de obiective al secto­rului 5, sector fruntaş in în­trecerea patriotică, este şi de data aceasta bogat în acţiuni şi o­­biective. Din fondările bugetare ale Consiliului popular al municipiului P­IN SECTORUL 5 ©Voi spatii verzi in cartierul Berceni © Un debarcader cu 100 de bârci in Parcul Tineretului © Pavuri si balast­uri de străzi in suprafaţă de 79 000 mp © In răsadniţele de cartier vor fi produse 20 milioane flori Bucureşti, de pildă, se vor executa modernizarea bulevardului C. Brîn­­coveanu (între şos. Olteniţei şi str. Secuilor), sistematizarea circulaţiei, la intersecţia şoselei Olteniţei cu str. Sergent Niţu Vasile şi în Piaţa Ope­retei, amenajarea unor spaţii verzi Consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti au definitivat pla­nurile de obiective gospodă­­reşti-edilitare ce urmează a fi înfăptuite în anul viitor cu sprijinul cetăţenilor. Ele au fost supuse dezbaterii deputaţilor şi aprobate în sesiuni. Vă informăm des­pre obiectivele pe care şi le propun consiliile populare ale sectoarelor 5 şi 8, printre care 6 hectare în Parcul Ti­neretului şi 5 hectare în cartierul I­erceni, dotarea parcurilor şi zone­lor verzi cu 450 bănci şi scaune ele. II. Parcul Tineretului se va construi un debarcader cu 100 de bărci cu rame, iar în Parcul Libertăţii vor fi amplasate diferite instalaţii pentru agremen­t. Din fondurile sectorului şi cu posi­bilităţi locale, prin munca patriotică a cetăţenilor, se prevede pavarea străzilor Emilia Irsa, Oţelul Roşu, Roznov, Silexului, Băişoara, Zătreni, Moara Roşie, Anghel Moldoveanu, Odăi, Tudor Gociu, intrarea Ba­­covia şi Roşiori în suprafaţă de 39 600 mp. Alte 30 de străzi, în su­prafaţă de 40 000 mp vor fi balasta­­te. Pe străzile Anghel Moldoveanu şi Roşiori sunt prevăzute şi lucrări de canalizare, iar pe străzile Fă­cliei, Moara Roşie, Cîmpineşti şi Căl­­­ugari, Marin vor fi introduse con­ducte de apă, în faţa cinematografu­lui Flamura din şos. Giurgiului şi în Piaţa Şerban Vodă se vor monta I. B. (Continuare In pag. a 3-a) PROGRAMA 101“ reduce timpul operaţiilor I­n cadrul Insti­tutului de pro-­­ iectări al indus­triei uşoare un rol important îl are şi atelierul pentru în­tocmirea proiectelor de organizare. Cu ajutorul maşinii e­lectronice de calcul „Programa 101" cu care este dotat acest atelier, s-au cal­culat soluţiile pro­puse în vederea or­ganizării ştiinţifice a noilor întreprinderi, cît şi a celor privind reorganizarea vechi­lor unități. Prin in­troducerea calculato­rului „Programa 101“ a fost considerabil scurtat timpul de e­­fectuare a unor ope­rații de acest gen. tmuuutmuuuumui? APROPO DE, Lectură GHEORGHE DINU I­ntr-o zi, lingă un stand de cărţi ca atitea altele, am văzut oprindu-se un trecă­tor cu înfăţişare modestă. A pri­vit cu ochiul lacom cărţile pe care vînzătorul lor şi le sorta, a ales din fugă dar cu certitudinea că acelea sînt pe care le voia, a întrebat cît costă, a scos bani­ şi a plătit. Şi, fericit, de parcă făcuse o achiziţie de preţ, a mulţumit negustorului şi a ple­cat cu ele subsuoară. Luase un roman de Sadoveanu, o carte a lui Victor Ion Popa şi una de literatură fantastică. L-am privit indepărtindu-se. M-am bucurat. Iată cultura în mers , în mersul eficient, constructiv, al spiritua­lităţii poporului nostru ! Căci după investiţiile masive de a se tipări şi a se pune la îndemîna maselor cartea dătătoare de cu­noştinţe, de lumină, de emoţie artistică, cultura a pătruns în toată voia pe făgaşul ei de efer­vescenţă, de plenitudine, de fer­ment civilizatoriu. Se citea şi înainte literatură sănătoasă, dar fenomenul este acum plenar, posibilitatea de a citi asigurată prin ştiinţa de carte, prin ieftinătatea ei, prin pasiunea de a citi. Imi aduc aminte de acel pavi­lion de cărţi vechi de lingă Vama Poştei, dărîmat cindva pentru nevoi „edilitare“. Păcat ! Mi-aduc aminte de tarabele înşirate de-a lungul cheiului Dîmboviţei, unde iarnă-vară se perindau căutăto­rii de comori scrise. De marele nostru savant Nicolae Iorga îmi aduc aminte, nelipsit, chiar cînd era ocupat, de la anticari, per­severent în a căuta cartea rară, trebuincioasă travaliului său de majoră preocupare. Şi de alţi intelectuali scormonind vrafuri de cărţi, cu lumini avide în ochi, trăind fiorul de a da peste o ediţie princeps, peste o bro­şură uitată, conţinînd un text documentar sau unic. Există un destin al circulaţiei cărţilor care face ca ele să nu se piardă şi să se întoarcă iarăşi între mîngîierile unor mîini hie­ratice. Anul trecut am cunoscut la Paris pe unul din cei mai pri­cepuţi bibliografi ai lui Apolli­naire, care mi-a spus că ştie cum că marele poet francez era prieten cu un student român. (Continuare in pag. a 3-a) Contravenţii In flagrantă contradicţie cu normele de convieţuire urbană, unii cetăţeni abdică de la diferite obligaţii sociale — respectarea liniştei, curăţeniei, a regulilor de circulaţie, a normelor de igienă, etc. şi provoacă, prin acţiu­nile lor, adesea nechibzuite, uneori intenţionate, greutăţi în desfăşurarea normală a vieţii oraşului. Pentru li­mitarea acestor abateri, în afara acţiunilor educative şi de intervenţie a opiniei publice, funcţionează siste­mul amenzilor contravenţionale. Nu se poate spune, însă, că acest mijloc de influenţare a individului in­tervine cu eficienţă maximă. Răsfoind un număr de procese verbale de a­­mendă, privind abateri de la curate- Atitudini u­a oraşului, nu am găsit nici măcar unul care să se refere la cea mai frecventă sursă de murdărire a străzi­lor: aruncarea resturilor (hîrtii, bilete de tramvai, cutii de chibrituri etc.) la voia întîmplării, în locuri abia cură­ţate. Asistăm, cîteodată, la manifes­tările de îngăduinţă sau de neatenţie ale unor agenţi de circulaţie care nu sancţionează prompt pe şoferul care depăşeşte periculos marcajele ce de­limitează culoarele străzii. Nu se ac­ţionează energic la sancţionarea celor care atentează la liniştea colocatarilor din blocuri. Aceeaşi lipsă de energie se manifestă şi în stăvilirea construc­ţiilor fără autorizaţie, in contradicţie cu normele de sistematizare a oraşului. Asemănător se petrec lucrurile şi în alte domenii, cum ar fi paza contra incendiilor, poluarea apelor sau aeru­lui etc. sancţionate... pe hârtie Acesta este numai un aspect al pro­­blemei.Ineficienţa sancţiunilor contra­venţionale nu rezidă numai în incon­secvenţa cu care sunt aplicate, ci, foar­te adesea, în superficialitatea, graba, lipsa de interes a instrumentatorilor, în alcătuirea proceselor verbale. Toc­mai de aceea este nefiresc de mare nu­mărul actelor de contravenție infir­mate, de către judecătoriile de sector. Și nu fără temei. Cum putea fi men­ţinută oare, amenda aplicată tovarăşei Florica Vîlcu, de la Grădiniţa de co­pii nr. 32, dacă, la data cînd i s-a pus in sarcină lipsa de curăţenie a veselei, F. V. era detaşată la o colo­nie de copii ? Ce s-a realizat cu un asemenea proces verbal întocmit de mintuială ? Un om a fost pus pe dru­muri ca să se disculpe. Unei instanțe Aurel Radu (Continuare in pag. a 3-a)­ ­ I LA FILATURA ROMANEASCA de bumbac se apropie de sfîrşit lucrările de montare a ultimelor utilaje prevă­zute in planul de extindere a capaci­tăţii de producţie a unităţii a doua — fire cardate. Pînă acum au fost mon­tate cardele şi fleierele laminoare. Noile utilaje vor contribui la sporirea capacităţii de producţie a unităţii res­pective cu 2 400 tone fire anual, des­tinate industriei de tricotaje. După sta­diul actual al lucrărilor, noua capaci­tate va putea fi pusă în funcţiune în prima jumătate a lunii decembrie a.c., adică cu 15 zile mai devreme faţă de prevederile planului. I­I­I­­ I­­ I S I­I­­ I­I I­E­E g . I E I I­I 8­1 . I I . I E­E­E E I I I I I I I I 1 I E g 1 I* Bienala „I. I. Caragiale“­­faza interjudeţeană Astăzi se inaugurează faza in­terjudeţeană a celei de a V-a Bienale a actorilor amatori „I. L. Caragiale“. Echipelor bucureştene li s-au rezervat primele trei zile. Participă formaţiile de teatru ale Fabricii de confecţii şi tricotaje, Casei Scînteii, Adesgo, ÎNCERC şi U­MI , iar, din partea aşezămin­telor culturale, casele de cultură ale sectoarelor 3, 7 şi 8, căminul cultural din comuna Voluntari şi casa de cultură a tineretului din sectorul 7. In afară de reprezen­taţiile de teatru, vor fi susţinute două montaje literare şi o suită de monoloage. Spectacolele vor avea loc în sala de festivităţi a liceului „N. Bălcescu“ (str. Nu­ferilor 23) azi şi mîine (ora 17), duminică (ora 9 şi ora 16).­­ Colectivul de creaţie al în­treprinderii „Aurora“ a prezen­tat beneficiarilor pentru contrac­tare 50 de noi ţesături fantezi pen­tru rochii şi bluze din fire fine de bumbac. De reţinut faptul că majoritatea acestora sunt supuse unei operaţii de sanfronizare care fixează ţesăturile, nepermiţîndu-le să mai intre la apă. în plus, s-au creat opt ţesături neşifonabile, în circa 200 poziţii coloristice, şi contextură plină din care se pot confecţiona rochii pentru toam­nă şi pardesie pentru copii. • In curs de vaccinare 180000 de copii In Capitală­ se desfăşoară o im­portantă acţiune profilactică. In­spectoratul sanitar de stat al mu­nicipiului a luat măsuri de vac­cinare împotriva difteriei, tetano­­sului­ şi tusei convulsive, cu tri­­vaccinul D.T.P., a copiilor mici (între 6 şi 9 luni) şi revaccina­­rea copiilor pină la 3 ani, pre­cum şi a şcolarilor din clasele I, IV, VIII şi XI. In total vor fi vaccinaţi şi revaccinaţi pină la 15 decembrie peste ISO 000 de copii. Pentru a preveni apariţia de epidemii gripale, Inspectoratul sanitar a iniţiat şi in acest sens unele măsuri. Printre acestea se înscriu acţiunile de informare şi depistare a tuturor cazurilor de îmbolnăvire, precum şi de pro­filaxie a gripei.­­ Pe şoseaua Berceni au înce­put lucrările la un nou centru comercial, destinat aprovizionării populaţiei din acest modern car­tier al Capitalei. Cu o suprafaţă totală de 485 mp, centrul comer­cial va dispune de un magazin alimentar general pentru desfa­cerea sortimentelor de mărfuri ambalate şi preambalate, a lap­telui şi produselor lactate, pu­nii şi pastelor făinoase, a legumelor şi fructelor, precum şi a produ­selor nealimentare de cerere zil­nică. Tot aici va funcţiona o tu­tungerie care va difuza şi presa. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICA : Azi, la ora 8. In Bucureşti, temperatura aeru­lui a fost de 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 10 grade, iar minima din cursul nopţii de 6 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în uşoară ameliorare. Ce­rul va fi mai mult, noros. Ploaie slabă. Vint slab pină la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă intre 4 şi 6 grade, iar maxima între 8 şi 10 grade. Pentru zilele de 10, 11 şi 12 no­iembrie . Vreme umedă şi rela­tiv rece, cu cerul mai mult no­ros. Seara şi dimineaţa ceaţă. • Teatrul de stat „V. I. Popa“ din Bârlad prezintă azi, la ora 17 şi la ora 20, în sala Teatrului ,,Barbu Delavrancea“, comedia lui Tudor Muşatescu, „Sosesc de­seară“, interpretată de Constan­tin Petrican, Smaranda Herford, Elena Petrican, Constantin Dol­­jan, Mircea Herford şi Maria Ti­­vadaru. Regia şi scenografia : Mircea Herford. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, anunţă că spectacolul „Ca la Tănase“, care urma să aibă loc duminică 10 noiembrie (ora 11), se amină pentru dumi­nică 17 noiembrie, la aceeaşi oră. Biletele cu seria 335 rămîn vala­bile pentru data anunţată. W s­s** S.1JLZ yee LC4, I I I! 1 1 1 II I11 I I­I P­arcul Turturele a îmbrăcat, în această toamnă, atmosfera spe­cifică şantierelor. A început, aici, construcţia unui microraion de locuinţe diferenţiate după gradul de confort. Nouă blocuri, totalizând 1 685 de apartamente, se află în fază de execuţie a infrastructurilor sau a structurilor de rezistenţă. Vara viitoare ele urmează a fi date in folosinţă. Cum va arăta acest ansamblu de lo­cuinţe ? — Microraionul din zona străzilor Turturele, Popa Nan şi Theodor Speranţia — ne explică şefa proiectu­ în construcţie Nouă blocuri, totalized 1685 apartamente în parcul Turturele lui, arh. Victoria Penescu de la I.P.B. — este amplasat într-un punct central al oraşului, apropiat de prin­cipalele artere de circulaţie, dar sufi­cient de îndepărtat de liniile d­e tram­vai pentru a nu le recepţiona zgomo­tul. Din acest punct de vedere, an­samblul va dispun­e de multă linişte, de vegetaţie (pomi, iarbă etc.). Blocu­rile aflate în construcţie au fost, la rîndul lor, astfel concepute, incit să ridice valoarea urbanistică a acestei zone. Trei dintre cele 9 blocuri au parter şi patru etaje, iar celelalte 6 dispun de subsol, parter şi zece etaje. Prin felul in care sunt dispuse, ele înconjoară Casa de cultură a secto­rului 4 din trei părţi. Geometria este, de asemenea, diversă. Unele sunt proiectate în formă de bară, altele în pătrat. Filip Popescu Adunări pentru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare In aplicarea hotărîrilor recentei plenare a C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri organizatorice pen­tru întărirea continuă a unităţii mo­­ral-politice a poporului muncitor, a frăţiei dintre oamenii muncii români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare, a coeziunii naţiunii noastre socia­liste, în judeţele in care alături de populaţia română trăiesc şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi au avut loc joi primele adunări pentru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană, ucraineană. Adunări ale reprezentanţilor oa­menilor muncii de naţionalitate ma­ghiară au avut loc în judeţele Alba şi Arad , ale reprezentanţilor oame­nilor muncii de naţionalitate germa­nă în judeţele Alba, Braşov, Caraş- Severin, Sibiu şi Timişoara , ale re­prezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană in judeţul Suceava. La adunări au participat repre­zentanţi ai Comisiei centrale de or­ganizare, primii secretari ai comi­tetelor judeţene ale P.C.R. Despre importanţa acestui eveni­ment au vorbit primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R. şi un mare număr de participanţi la adunări. Vorbitorii au arătat că prin atribuţiile şi îndatoririle ce le revin, prin asigurarea unei partici­pări tot mai largi şi un cadru or­ganizat a oamenilor muncii din rîn­­durile naţionalităţilor conlocuitoare la înfăptuirea programului de desă­­virşire a construcţiei socialiste în ţara noastră, aceste consilii sunt che­mate să aducă o contribuţie impor­tantă la dezvoltarea democraţiei so­cialiste in patria noastră. Participanţii au relevat că crea­rea acestor organisme cu caracter larg reprezentativ va contribui la întărirea continuă a frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile con­locuitoare, a unităţii moral-politice a tuturor oamenilor muncii, indife­rent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii naţiunii socialiste — con­diţie fundamentală a forţei şi trăi­­niciei orînduirii noastre noi, uriaşă forţă motrice a progresului ţării­ Vorbitorii au exprimat încrederea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, hotărîrea fermă de a munci înfrăţiţi sub conduce­rea Partidului Comunist Român, pentru ridicarea pe noi culmi a pa­triei comune Republica Socialistă România. Participanţii la adunări au de­semnat consiliile judeţene, au sta­bilit preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii -cons­iiior precum şi re­prezentanţii locali pentru Consiliile naţionalităţilor maghiară şi germa­nă din Republica Socialistă Româ­nia. In încheierea adunărilor au fost adoptate telegrame adresate Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care participanţii şi-au exprimat profunda lor recunoştinţă faţă de grija permanentă a parti­dului nostru pentru întărirea uni­tăţii poporului, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, ataşamentul fierbinte faţă de cauza înfloririi pa­triei comune — România socialistă, angajamentul lor de a-şi consacra toate forţele înfăptuirii progresului general al societăţii noastre. Adunările pentru constituirea con­siliilor judeţene ale oamenilor mun­cii, ai naţionalităţilor conlocuitoare continuă. (Agerpres) Noii locatari ai celor 198 apartamente cu grad de confort dife­renţiat construit­* pe strada Amurgului (Par­cul Rahova), au fo­st întâmpinaţi de con­structori, după o ve­che tradiţie , cu br­r.i, merişor şi fior*, să­diţi în parcul din faţa blocurilor. Copiii, la rîndul lor, au găsit un teren de joacă, spe­cial amenajat pentru ei, cu balansoare, so­lar cu nisip şi apa­rate de gimnastică. Nu mai puţină birt­r­e provoacă locatarilor a­­partamentele c­e le au fost repartizate. „Lo­cuinţa este foarte fru­moasă“ — ne mărturi­seşte soţia ing. Ion Ene — ai cărei primi oaspeţi am fost. Le dorim la rîndul nos­tru . Ani mulţi şi feri­ciţi în casă nouă ! In imagine noile locuinţe din Parcul Raţiona. Aparate de încălzit La întreprinderea de construcţii me­talice şi aparataje — I.C.M.A. — din Bucureşti au fost omologate, urmind a fi introduse în fabricaţie, noi aparate de încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului pentru întreprinderile indus­triale şi edificiile social-culturale. Ge­neratorul de aer cald este destinat în­călzirii halelor industriale, garajelor, construcţiilor agricole, depozitelor şi magazinelor, şcolilor, cluburilor, canti­nelor, d­in zonele lipsite de posibilităţi de termoficare. Alte produse noi sunt filtrul de aer mecanic , folosit in in­stalaţiile de ventilaţie şi condiţionare a aerului, şi un tip perfecţionat de aero­term, destinat instalaţiilor industriale de încălzire cu aer cald. Amintim, de ase­menea, ventilatorul silenţios, dublu as­pirant, utilizat în instalaţiile de condi­ţionare a aerului in clădirile social culturale, in camere de comandă, labo­ratoare. Iarna a sosit, dar unele calorifere au primit-o... cu răceală De cînd s-a răcit vremea, instala­ţiile de încălzire centrală din blocuri, reparate din vreme de gospodarii lor, asigură căldura necesară locuinţelor. Cu unele excepţii, însă. Ele ne-au fost semnalate în cîteva scrisori primite la redacţie. Cităm din scrisoarea unui grup de cetăţeni : „Vă rugăm să faceţi o vizită la blocu­rile nr. 35, 37 şi 39, de pe bd. Dinicu Golescu, unde I.C.R. a sectorului 7 lu­crează şi astăzi la calorifere. Un număr ce cuvine, de la început, o precizare. In ziua cînd am vizitat blocurile (5 noiembrie), lucrările erau — în fine ! -­­terminate. (Ele au constat în înlocuirea convectoarelor cu elemenţi de calorifer, la toate apartamentele celor trei blocuri, în număr de aproape 300). Totuşi, sur-restrins de instalatori au lucrat în ritm mult prea lent. Aşa ne-a prins iarna fără căldură. S-au făcut aproape zilnic reclamaţii şi zeci de drumuri la I.C.R., I.A.L. şi la Comitetul executiv al sec­torului,­ fărâ rezultat. De aceea, vă rugăm insistent să ne sprijiniţi in re­zolvarea acestei stări de lucruri anor­male“. Le-am îndeplinit dorinţa, făcînd o vi­zită la faţa locului, priză , intrînd în blocul cu nr. 39 aflăm că nici unul din cele 97 de apartamente încă nu are căldură. Iar în­ bloc dom­neşte aceeaşi forfotă de şantier, insta­latorii lucrează de zor, în holul ele la intrare te împiedici de grămezi de ma­teriale... De ce toată această agitaţie, dacă lucrarea s-a terminat ? Simplu : s-a terminat, e drept, numai că in aceeaşi zi a trebuit să intre în ...repa­raţii generale ! Cum aşa ? Din radiatoarele nou-nouţe, de-abia montate, curge apa, iar unde nu curge, picură. Picură din robinete, ba chiar şi din elemenţi, pătînd parchetele ca­merelor. — Va să zică, remedieri... In ce stadiu s-a ajuns cu ele ? — îl întrebăm pe tov. Dragomir Iamandi, preşedintele comi­tetului asociaţiei de locatari. — La scara 2, de-abia la etajul 4. La scara 3 au avansat pină la etajul 5, la scara 1 au ajuns de-abia la etajul doi (blocul are opt etaje). — De ce înaintează atît de greu reme­dierile ? — îl întrebăm pe tov. Nicolae Mistreanu, șeful Grupului de șantiere 4 al I.C.R. — 7, care a executat lucrarea. — Pentru că... nu-i ușor. După ce se încarcă o coloană cu apă pînă la un anumit palier, se observă că un radia­tor curge... Şi atunci trebuie descărcată toată coloana, ca să se remedieze de­fecţiunea. (Şi explicaţiile „curg“ şi ele, în continuare). Dar... — Ne interesează esenţialul : cînd cre­deţi că vor avea căldură locatarii a­­cestor 97 de apartamente ? — Sigur, n-aş putea să vă spun. Poate mîine, poate în cîteva zile, depinde... E. Bodnariuc (Continuare in pag. a 2 a) In rotonda de la subsolul A­­teneului este deschisă expozi­ţia pictorului brazilian, de o­­ri­gine română, Emeric Mar­der. Expoziţia cuprinde circa 45 uleiuri şi este deschisă zilnic intre orele 11 şi 19. Lucrarea s-a terminat astăzi... Şi tot astăzi a intrat in... reparaţii generale! ­INFORMAŢIA pe tot globul Clubul evadaţilor onorabili" P­e o stradă principală din Londra s-a deschis de cu­­rînd un club particular care poartă, cel puţin la prima vedere, o denumire destul de ciudată : „The Escapers“ (Evadaţii). Organi­zat din iniţiativa unui grup de ve­terani ai ultimului război mondial, clubul este locul de întîlnire a a­­­celor militari englezi,­­căzuţi in pri­zonieratul german, care au reuşit sau au încercat să evadeze din la­gărele unde erau deţinuţi. Sediul clubului găzduieşte, in­­ acelaşi timp, şi un muzeu. Aici sunt expuse numeroase obiecte strîn­­se de-a lungul anilor, obiecte care au jucat un rol în cursul în­cercărilor de evadare. Cea mai mare parte a „suvenirelor” pro­vin din partea lui „R.A.F. Escap­ing Club“, o organizaţie a­ foştilor aviatori prizonieri, ai cărei mem­bri au jucat un rol deosebit in ten­tativele de evadare din lagăre. Din I. A. Continuare in pag. a 4-a) IMIM­­!sportivi • In finala probei de urmărire pe echipe din cadrul campionatelor Argentinei^ C1C 1Sm de­s Montevideo s-au calificat formaţiile Italiei şi ® .La per­eva, în „Liga europeană“ la tenis de masă, selecţionata Elveţiei a învins cu 4—3 pe cea a Olandei. . .... * Melu! Profesionist de box Frazier _ Bona­vena, contînd pentru LUul mondial la cat. grea, a fost amînat. El va avea loc la 10 decembrie la l !tiiad­elpnia. • Brazilianul Koch a realizat un frumos succes in turneu­ de tenis ..open * de la Buenos Aires, eliminîndu-1 cu 6—3 6—2 0—6 6—1 pe ni­­s­tralianul Stole. ' ’ ’ ^

Next