Informatia Bucureştiului, noiembrie 1969 (Anul 17, nr. 5040-5064)
1969-11-08 / nr. 5046
Pag. a 2-a B TUDOR MUŞATESCU. Volumul prim din „Scrieri“ cuprinde patru dintre piesele începuturilor mele „dramatice“. Fiindcă, exceptînd „Visul unei nopţi de iarnă“, dramatică le-a fost soarta şi înainte şi după reprezentarea lor, între 1931— 1933, avînd în vedere că aceste piese au fost „înjurate“ de către diverse „coaliţii“ în frunte cu criticii timpului, la mijloc cu confraţii momentului şi, la coadă, cu trepăduşii culiselor. De partea mea am avut — întotdeauna — numai spectatorii, declarîndu-mă foarte mulţumit numai cu atît. Aşa cum îmi doresc şi acum — la lectură — să fie și eventualii mei cititori. I is 1 AUREL MIHALE: JMUUtffflpUr18“ Romanul Primăvară timpurie vrea să fie un elogiu adus mul- ■* (iniilor imense de muncitori, ţărani, ostaşi şi tineri, valului revoluţionar din primăvara anu- 9 lui 1945. El vrea să fie un elogiu adus nu numai primăverii noastre, eroismului celor care au căzut atunci pentru înfăptuireavrerii de mai bine a poporului român, ci şi idealului socialist, cauzei celor mulţi de pe întreg pămîntul. MIRCEA HORIA SIMIONESCU„Ingeniosul bine temperat“ Primul semn pe care-l aşezăm pe lucrurile ce alcătuiesc universul nostru sunt numele. Oamenii nu, fac excepţie, îi numim în Nfel şi chip şi, în cele din urmă, Ion, Grigore, Vasile devin la rîndul lor universuri mirifice demne de a fi cercetate, de a fi privite cu ochi sensibil. Dicţionarul meu onomastic (alcătuit în aproape zece ani) — primul volum din ciclul cu titlul de mai sus — nu se vrea nici un moment tratat ştiinţific. El urmăreşte să investigheze lumea numelor, tipurile şi situaţiile pe care le evocă. Am scris o cartealmanah despre oameni şi împrejurări contemporane, un roman construit parcă din telegrame. Adresanţii nu sunt necunoscuți... 1 I I I g IORDAN LUCACI: Timp fără ore" E greu să vorbeşti despre propria ta carte. Primează întotdeauna sentimentul părintesc. Chiar dacă uneori copilul este un monstru... Poezia şi vinul au multe puncte de întilnire. Unul însă este esenţial : aprecierea lor se face numai după degustare. Este o invitație potrivită în această toamnă. Desene de Neagu Râdulescu teatru . I 11 . I I – II is . i IB I IBI 1 I f urmare din pag.I rile lor, sugestii pentru a-i asemui cu obiecte reale, în prezenţa cărora încercăm o anumită trăire omenească ? Dacă am izbuti să-i „decupăm” de pe cer, pentru a-i aşeza intr-o expoziţie, crezi că ne-am putea cere dreptul de a fi colegii lui Corot sau ai lui Grigorescu ? Tot atit de îndreptăţiţi am fi să punem o semnătură de „artist“, pe stâncile Babelor sau Sfinxului din Bucegi. — La urma urmei, ce face mai mult peisagistul sau, nici vorbă, fotograful, care transportă din natură, pe pînză sau pe peliculă, asemenea obiecte ? — Dacă s-ar mărgini la un asemenea „transport“, mă îndoiesc că i-am socoti artişti. Dar pictorul (sau fotograful-artist) realizează cu mult mai mult decit o simplă transpoziţie. Picasso a declarat odată : „eu nu imit natura, eu lucrez ca ea!“. In acest „lucru" (ştii, desigur, că etimologia termenului „operă“ ne trimite tocmai la „lucrare“) stă marea virtute a artistului. Henry Perruchot ne relatează că Cézanne spunea : „Artistul nu îşi notează emoţiile, aşa cum pasărea îşi modulează, sunetele ; el compune”. Ei bine, tocmai această compoziţie creează „opera“. Compunînd, artistul realizează, cum spunea Vianu, „organizarea expresivă“ a unui material pe care-l împrumută naturii, dar pe care-l redă contemplatorului îmbogăţit, transfigurat, tocmai prin acest proces, pe care graţie talentului său izbuteşte, să-l înfăptuiască. Fără să existe această muncă» (la unii mai laborioasă, la alţii lesnicioasă) asupra materialului sortit să exprime atitudinea lui in faţa realităţii — fără să constat acest travaliu, care presupune şi bogate cunoştinţe de meşteşug, mi-e greu să spun că sunt în prezenţa unui artist. — Dar marii artişti nu lasă niciodată impresia de caznă, totul pare că a ţîşnit cu o uşurinţă deplină, în capodopera contemplată de noi. — Intr-adevăr, opera finită trebuie să dea impresia asta. Dar biografiile lor autentice ne relatează ce înseamnă „chinurile creaţiei” la marii artişti, despre care vorbeai. Am să-ţi reamintesc variantele poeziilor lui Eminescu şi caietele de schiţe ale lui Leonardo. Cum ai vrea să cred că o simplă arătare cu degetul a unui obiect „gata-făcut“, este creaţie artistică ? Unde poate fi aici marea ardere interioară, care stă la temeliile oricărui act de creaţie, oricărui act care lasă urme în istoria spiritului omenesc ? Paul Valéry a arătat odată că în orice operă se întrunesc : „o dorinţă, o idee, o acţiune şi o materie.. Aceste elemente esenţiale au între ele relaţii foarte diferite, foarte puţin simple şi cîteodată atît de subtile incit expresia lor este imposibilă“. Alchimia foarte complicată a „dorinţelor“ şi „ideilor” umane cu „acţiunea“ asupra „materiei“, care constituie suportul operei , nu poate fi prezentă intr-un simplist şi ieftin act de „decupare” a unui obiect, din contextul relaţiilor lui naturale. — Şi totuşi „decuparea“ are loc şi, după cum însuţi mi-ai relatat, lucrările respective se expun, Ii se fac cronici elogioase şi se cumpără. — Intr-adevăr. Dar nu aici vom căuta criteriile artei autentice. Nu odată impostura artistică a cunoscut o imediată gloriolă sclipitoare, de care valorile autentice nu au avut parte. Dar istoria artei este prezentă, pentru a ne arăta că gloriolele trec şi valorile rămîn. Acestea se constituie printr-o răbdătoare, perseverentă şi iscusită muncă, în care este angajată întreaga personalitate a artistului. Să-ţi amintesc de Michelangelo sau de Luchian ? Dar pentru că tot am pomenit de Valéry, nu mă pot opri să nu-ţi citez încă două fraze ale lui, din lucrarea „Degas, Danse, Dessin“ . „Ceea ce numesc „marea Artă“, este, simplu, arta care cere ca toate facultăţile unui om să se cheltuiască aici şi ale cărei opere sunt astfel alcătuite incit toate facultăţile unui alt om să fie invocate şi să fie interesate pentru a înţelege, în ce mă priveşte, eu cred că e foarte important ca opera de artă să fie actul unui om complet”... Dumneata ce crezi ? MARCEL BREAZU Arta nu e ieftină! I Philadelphia-New York-Chicago Itinerarul une._ prestigioase expoziţii Brâncuşi De curînd, după New York, un alt mare oraş american — Philadelphia — găzduieşte numeroase lucrări dintre cele mai reprezentative ale lui Constantin Brâncuşi, adunate laolaltă, într-o expoziţie care depăşeşte, cu mult, prin amploare, orice prezentare anterioară a operei sculptorului român (84 de sculpturi, 23 de desene). Organizată din iniţiativa directorului faimosului „Guggenheim Museum“ din New York, domnul Thomas Messer, expoziţia este instalată în prezent, la Muzeul de artă din Philadelphia. La 21 noiembrie, va fi transportată la Muzeul Guggenheim, urmînd ca Institutul de Artă din Chicago să-i ofere o ultimă găzduire în primăvară. Diferite muzee şi colecţii particulare din Statele Unite, Franţa şi România au acceptat să împrumute lucrări valoroase ale marelui artist. Din România au făcut „deplasarea“ şase piese dintre care trei — „Sărutul" (Muzeul de artă Craiova) „Supliciul“ (Colecţia Stanca Fotino-Morar — Bucureşti), „Rugăciune" (Muzeul de artă al Republicii Socialiste România — Bucureşti), sunt reproduse fotografic şi constituie subiectul unui amplu comentariu în cadrul unui articol publicat de revista săptămînală americană -Time". Aceste lucrări, executate în stil convenţional, într-o perioadă mai timpurie a creaţiei lui Brâncuşi, şi văzute, de altfel, pentru prima oară în Statele Unite, au constituit, conform articolului mai sus amintit, punctul inedit şi de senzaţie al prezentei expoziţii. Asemenea sculpturi, desăvîrşite în jurul anului 1,707, anunţau drasticele simplificări de formă care aveau să caracterizeze maturitatea stilistică a artistului. Sidney Geist, autorul celui mai important studiu asupra operei brâncuşiene, director artistic al actualei expoziţii, caracteriza astfel creaţia sculptorului român : „De invidiat în orizonturile sale, uluitoare în perfecţiunea sa, experimentală numai în repetiţiile sale, dimensiunea acestui efort creator este omenească mai degrabă decât supraomenească“. Expoziţia de la Philadelphia ilustrează cu prisosinţă aceste aprecieri. Corul de siluete suple şi elegante, descriind, în spaţiu, contururile caracteristice minimale ale unui univers de forme de mult pierdut sub haina iluzorie şi amăgitoare a ornamentului înnăscut sau adăugat, constituie o mărturie certă şi plenară a contribuţiei importante pe care artistul român a adus-o în tezaurul artei şi gîndirii universale. Mihai Domocos Noua structură a anului universitar In contextul preocupărilor pentru perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, actualei structuri a anului universitar i se aduc unele îmbunătăţiri, dîndu-se o atenţie deosebită programării sesiunilor de examene, şi odihnei studenţilor. Astfel, Ministerul învăţămîntului anunţă că semestrul I va dura pînă la 31 ianuarie 1970, cu o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 şi 4 ianuarie 1970. Intre 1 şi 17 februarie se va desfăşura sesiunea de examene, după care, perioada dintre 18 şi 24 februarie este rezervată odihnei. Studenţii care doresc, pot susţine, între 1 şi 24 februarie, şi un examen parţial, pentru care opţiunile se vor depune pînă la data de 15 ianuarie. Al doilea semestru, va începe la 25 februarie şi se va încheia la 30 mai, iar sesiunile de examene vor avea loc în felul următor : de vară — între 1 și 28 iunie ; de toamnă — intre 7 și 21 septembrie. NE VIZITEAZĂ Teatrul naţional german din Weimar începind de luni, colectivul Teatrului naţional german din Weimar întreprinde un turneu în ţara noastră. Primele reprezentaţii vor avea loc în Capitală. Astfel, bucureştenii vor avea prilejul să urmărească,in sala Teatrului Giuleşti, „VISUL UNEI NOPŢI DE VARA” de Shakespeare (luni, ora 19.30) şi „AULA“ de Hermann Kant (marţi, ora 19.30). In continuarea turneului, oaspeţii vor juca la Sibiu („Ulciorul sfărîmat“ de Kleist — 13 noiembrie) şi la Iaşi (spectacolele prezentate şi la Bucureşti — 15 şi 16 noiembrie). i INFORMATIA Ecouri la un reuşit turneu După cum am mai anunţat, în cadrul Festivalului internaţional al teatrelor de copii de la Veneţia, un colectiv al teatrului bucureştean „Ion Creangă“ a prezentat piesele „Regele cerb“ de Carlo Gozzi şi „Cocoşelul neascutător“ de Ion Lucian. Iată cîteva spicuiri din opiniile unor specialişti de prestigiu. Astfel, VLADIMIRO DORIGO, directorul Bienalei de teatru din Veneţia ne-a declarat : „Ambele spectacole au dovedit o extraordinară efervescenţă scenică. Regia a fost adecvată, denotînd o multiplicitate de soluţii dintre cele mai ingenioase, multă vervă şi mult gust. Publicul a apreciat cu prisosinţă prezentarea pieselor in limba italiană, intr-un cadru scenic de o maximă funcţionalitate”. Pe ALESSANDRO BRISSONI, autorul dramatizării după Carlo Gozzi, l-a impresionat „extrema simplitate a punerilor în scenă. Dialectica luptei între bine şi rău a fost surprinsă cu multă forţă de convingere, fără să se alunece la didacticism. A fost de-a dreptul impresionantă solicitarea publicului în timpul spectacolului cu „Cocoşelul neascultător“, precum şi promptitudinea cu care, el a răspuns, îmbinarea moralei cu jocul a fost exemplară“. Directorul Teatrulift de copil din Roma, RAFFAELO I.AVAGNA, a subliniat „caracterul funcţional al spectacolelor, deplina lor aderenţă la mentalitatea publicului căruia i s-au adresat. Ele au fost bine dozate şi pentru cei mici şi pentru cei mari. Atît regia, cit şi scenografia au slujit cu fidelitate semnificaţiile morale ale textelor. Românii au motive de mîndrie. Ii aşteptăm şi la Roma, intr-un turneu cit mai apropiat“. Un alt director de trupă pentru popii, BENITO BIOTO, animatorul teatrului „Angelicum“ din Milano, a ţinut să scoată în evidenţă că : „puterea celor două spectacole de a captiva publicul a fost imensă ! Carlo Gozzi este destul de puţin cunoscut la noi. Şi, totuşi, românii au reuşit să-l exprime într-un mod inegalabil! restituindu-ni-l in felul acesta viu şi actual. în „Regele cerb“ modernizarea spectacolului clasic nu a dus la desprinderea acţiunii din epoca In care a fost concepută ; in ce priveşte „Cocoşelul“, de trei ori al lui Ion Lucian — ca autor, regizor şi interpret principal — a fost, pot spune, un impecabil spectacol pentru cei mici“. Păreri similare emitea şi MAFRA GAGLIARDI, membră in comitetul Asociaţiei internaţionale a teatrelor pentru copii şi tineret : „Spectacolele au avut mult ritm, scenete de balet au fost foarte reuşite, deosebit de vii. Improvizaţiile gen commedia dell’arte le-au situat la interferenţa dintre realitate şi legendă. Excelent jucate, excelent puse In scenă, piesele isi justifică longevitatea de repertoriu, pe care, după cite am aflat, o au in România“. f. B. In sala Dalles s-a deschis de curînd expoziţia de sculptură a Getei Caragiu. Interesantă prin modul de a construi volume, cît şi prin crearea şi umplerea spaţiului, ea se bucură de o reală afluenţă din partea publicului. Concurs organizat de Oficiul Naţional de Turism in colaborare cu ziarul „Informaţia Bucureştiului“ 15. „Manifestele comuniste descoperite în curtea fabricii, precum şi desele reclamaţii ale autorităţilor germane în legătură cu ca-18. Ce reprezintă tabloul reprodus în fotografie, şi în ce muzeu se află ? Trimiteţi răspunsurile. Împreună cu bonurile de participare completate, pe adresa : „Informaţia Bucureştiului“, str. Brezoianu nr. 23—25, Bucureşti, cu menţiunea : Pentru concursul „Cunoaşteţi Bucureştiul 7“ sau depuneţi-le In cutia de scrisori Instalată la intrarea in clădirea redacţiei. Reamintim că răspunsurile, la toate întrebările, se vor trimite in acelaşi plic, după Încheierea concursului. Sunt întrebări care necesită mai multe răspunsuri.In aceste cazuri vor fi luate In considerare numai buletinele care indică toate răspunsurile exacte). Răspunsurile nu trebuie Însoţite de comentarii sau explicaţii. CONCURSUL „CUNOAŞTEŢI BUCUREŞTIUL?" 1969 BULETIN DE PARTICIPARE Numele Adresa PUBLICAM AZI A TREIA GRUPA DE ÎNTREBĂRI DIN CADRUL CONCURSULUI. 13. In anul 1906 municipalitatea Romei a dăruit oraşului Bucureşti, ca simbol al legăturii istorice dintre cele două popoare, o copie în bronz a unei celebre statui de pe Capitoliu. Ce reprezintă această statuie şi unde se află în prezent ? 14. Aeroportul Otopeni, dat parţial în funcţiune, va fi unul dintre cele mai moderne din lume. În final, capacitatea lui va fi de 100 000 călători pe an. Aici va putea ateriza şî decola orice tip de avion. Pe ce lungime se întinde pista centrală ?litatea produselor furnizate de fabrică întăriseră convingerea colonelului în existenţa unei organizaţii comuniste". La ce fabrică din Bucureşti se referă acest pasaj din romanul „Bariera" ? 16. Bucureştiul, puternic centru £ industrial, este în acelaşi timp şi £ cel mai mare centru universitar £ din ţară. Cîte facultăţi funcţionează în £ prezent în Capitală? 17. Recent, la Bucureşti a avut £ loc Congresul „loisirs et touris-me", care a dezbătut aspecte văs £ mate ale dezvoltării turismului in- ternaţional. Cîte ţări au fost reprezentate 4 la acest congres ? £ I Prietenii Muzeului Zambaccian la prima întîlnire Mult timp, intrarea unei noi pînze în colecţia Zambaccian s-a făcut prin camera din subsolul clădirii, o încăpere mică, căreia neobositul colecţionar îi atribuise această funcţie de „purgatoriu“. O dată cumpărată, pînza era adusă aici, instalată într-un unghi considerat favorabil pentru căderea luminii, iar Zambaccian îşi invita prietenia în sălile cunoscute de ei, acolo unde-şi dau mereu întilnire exploziile florale ale lui Luchian, Petraşcu sau Tonitza, alături de peisajele, portretele şi compoziţiile semnate de Grigorescu, Andreescu, Pallady, Baba sau maeştri ai artei universale. De abia apoi ii invita să coboare treptele Înguste, de piatră, in „purgatoriul“ mai sus amintit. De aceea, iniţiativa conducerii de azi a Muzeului Zambaccian, de a repeta acest ritual, merită să fie subliniată, pentru ineditul ei in ceea ce priveşte organizarea expoziţiilor de artă plastică. începutul a fost făcut stmbătă seara, cindi pictori şi critici, sculptori şi amatori de artă, constituindu-se într-un cerc al „Prietenilor Muzeului Zambaccian“, au asistat la vernisajul expoziţiei de pictura şi grafică a lui Mihai Gheorghe, începută cu discuţii intre cunoscuţi sau prieteni, continuată cu un microrecital de poezie, această primă parte a deşteptat ceva din misterii, nerăbdarea şi curiozitatea ce trebuie să-i fi încercat pe vechii prieteni ai celui ce a transformat o colecţie In muzeu. Propice receptării culorii şi liniilor, ambianţa Intîlnirii a continuat cu înmînarea cheii expoziţiei, toţi cei prezenţi apleeîndu-şi apoi umerii pe scara de piatră pentru a privi plizele pictorului. Creaţiile expuse, compoziţii de construcţie modernă dovedesc că artistul are o virtute a spaţierii pe alb şi negru in volume plăcute, pe care culorile, suficient de limitate, încearcă să cadă cu o căldură măsurată. Decorative prin construcţie, prizele suferă — însă — de o lipsă de elaborare care duce pînă la lăsarea uleiului să înainteze nedisciplinat pe priză, creind astfel pete de culoarea umezelii („Pentru ca timpul să existe“), fapt ce nu reprezintă desăvârșirea artistică a autorului, ci întoarcerea la hazard, a surprins mai plăcut grafica, în care Mihai Gheorghe e mai stăpîn pe mijloacele sale, reuşind treceri plăcute dincolo de figurativ. Nepropunîndu-ne o cronică propriuzisă a expoziţiei şi revenind la iniţiativa Muzeului Zambaccian, considerăm că viabilitatea acestei formule trebuie întreţinută cu grijă, stimulată prin adaosuri noi şi bazată, poate, pe o exigenţă mai mare în ceea ce priveşte expoziţiile găzduite. Cercul „prietenii muzeului“ nu va avea decit de cîştigat. Miruna Ionescu DON PASQUALE azi ora 19.30 (Ioan Hvorov, Valentin Teodorian, Eduard Tumageanean, Elena Simionescu. Dirijor : Const. Bugeanu); SPĂRGĂTORUL de NUCI miine ora 11 (Luminiţa Dumitrescu, Elena Dacian, Ion Tugearu, Paraschiv Pieleanu, Ioana Neguţ); TOSCA miine ora 19.30 (Marina Krilovici, Cornel Stavru, David Ohanesian, Dumitru Brebenel. Dirijor : Napoleone Annovazzi (Italia) — Opera Română, tel. Ki.41.20. ENIGMA OTILIEI azi ora 19.30 (Valeria Seciu, Ion Finteșteanu, Alex. Giugaru, Geo Barton, Dem. Rădulescu); ALIZUNA miine ora 10 (Silvia popovici, Lazăr Vrabie); O SCRISOARE PIERDUTA miine ora 19.30 (Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Alex. Giugaru, Ion Finteşteanu, Carmen Stănescu, Vasiliu Birlic) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71. NAPASTA miine ora 10 (Irina Răchiţeanu, Emil Botta, Toma Dimitriu) ; TRAVESTI miine ora 15.30 (Marcela Rusu, C-tin. Bărbulescu, Nic. Brancomir); PĂRINŢII TERIBILI miine ora 19.30 (Irina Răchiţeanu, Tanţi Cocea, Geo Barton) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53. VICTIMELE DATORIEI azi ora 17.30 (Florian Pittiş, Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi); CONTRAPUNCTE azi ora 20 (Gina Petrini, Mihai Badiu, Victoria Dinu); VITEAZUL miine ora 10 (Victor Rebengiuc, Petre Gheorghiu, Fory Etterle); CANDIDA miine ora 15 (Beate Fredanov, Septimiu Sever, Ion Caramitru); DANSUL MORŢII miine ora 20 (Io*’Ana Predescu, Fory Etterle, Ion Besoiu, Doina Mavrodin) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, MELODIE VARŞOVIANA azi 018 20 (Rodica Tapalaga, Aurel Cioranu); TANDREŢE ŞI ABJECŢIE miine ora 10 (Octavian Cotescu, Valy Voiculescu, Dan Damian); COMEDIE PE ÎNTUNERIC miine ora 15 (Adrian Georgescu, Violeta Andrei, Valy Voiculescu); KEAN miine ora 20 (Septimiu Sever, Rodica Suciu, Gina Petrini) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16. OPINIA PUBLICA azi ora 20 (Radu Beligan, Marcela Rusu, Ion Lucian, Dem. Savu); CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA miine ora 20 (Mircea Albulescu, Sanda Toma, Aurel Giurumia, Mihai Fotino) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60. TANGO azi ora 20 (George Constantin, Olga Tudorache, Victor Rebengiuc, Oct. Cotescu); BALTAGUL miine ora 10 (Olga Tudorache, C. Codrescu, Ion Cosma) ; IERTAREA miine ora 15 (Leopoldina Bălănuţă, Eugenia Popovici, Dumitru Furdui); MARIA 1714 miine ora 20 (Olga Tudorache, C. Codrescu, Dan Nuţu) — Teatrul Mic, tel. 15.65 88. LA CIORBA DE POTROACE azi ora 19.30, miine ora 13.30 (Nucu Păunescu, Rodica Sanda Tuţuianu, Geta Cibolini); DON QUIJOTTE miine ora 10 (Aurel Rogalski, C. Guriţă, Lucian Dinu); CE SCURTA E VARA miine ora 19.30 (Eugenia Rădulescu, C. Brezeanu, Anda Caropol) — Teatrul „c.l. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02. SCAUNELE azi ora 20 (Ileana Predescu, C. Rauţki, George Negoescu); CIND LUNA E ALBASTRA miine ora 10.30 (Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Di Chiseanu); MATINEU LITERAR „ADELA” miine ora 16 (Lucia Mureşan, Ludovic Antal, Mihnea Moisescu); ENIGMATICA DOAMNA „M“ miine ora 20 (Migri Avram Nicolau, Val Săndulescu, Dorin Moga) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20. MEŞTERUL MANOLE azi ora 19.30 (Silviu Stânculescu, Mariana Mihuţ, Corado Negreanu); CURSA DE ŞOAREC1 miine ora 10 (S. Mihăilescu-Brăila, Marga Anghelescu, Corneliu Dumitraş); COMEDIA ZORILOR miine ora 19.30 (Ileana Cernat, Dan Tufaru, Mihai Butnariu) — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.85. UN ASASIN CIUDAT azi ora 19.30 (Sorin Gheorghiu, Traian Păruş, Dumitru Fedoresc) . DOAMNA DE LA MAXIM miine orele 10 şi 19.30 (Rodica Mandache, Mihail Stan, George Bănică) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45. BUCUREŞTI VARIETE azi ora 20 miine orele 16 şi 20 (Nicolae Niţescu, Ciupi Rădulescu, Rodica Paliu, Luchi Marinescu, Ion Ulmeanu, Mihaela Balaban) — prezintă Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ — in sala Palatului, tel. 15.73.72. RĂZBUNAREA SUFLERULUI azi ora 20 (Mano Rippel, Mihaela Kreutzer, Adrian Lupu); DIBUR miine ora 11 (Samuel Fischler, Mana Grün, Carol Marcovici); UN ȘIRAG DE PERLE miine ora 20 (cu întregul colectiv artistic al teatrului) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71. ELEFANŢELUL CURIOS azi ora 17; NOCTURN I azi ora 21.30. AVENTURILE LUI PLUM PLUM miine ora 11; CABARETISSIMO miine ora 19.30 — Teatrul Ţăndărică, sala din cal. Victoriei, tel. 15.23.77. CĂLUŢUL COCOŞAT azi ora 17; PUNGUŢA CU DOI BANI miine ora 11 — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei, tel. 16.14.02. ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI azi şi miine ora 20 — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00. CIND SE AUDE O TROMPETA miine ora 19.30 — sala C.C.A., bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2. CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO azi şi miine ora 19.30. BIBLIC miine ora 11 — Teatrul „c. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78. FEMEI, FEMEI, FEMEI azi şi miine ora 19.30 — Teatrul „E. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18. POVESTE NETERMINATA miine orele 10 şi 16 (Ion Lucian, Alexandrina Halic, Felix Caroly) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56. RITMURILE ARENEI azi ora 19.30, miine orele 10. 16 şi 19.30 — Circul de stat, tel. 11.01.20. CONCERT SIMFONIC. Dirijor : Ion Baciu — azi ora 20. CONCERT PENTRU ELEVI miine ora 10.30 — Ateneul Român. WMWâuMm PREMIERE FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ - Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 14, 16.30, 19. 21.30. BEHIJ ȘI COMISARUL SAN ANTONIO - Republica (11.03.72) - 9 15, 11.30, 13.45, 18.15, 19.45, 51.15. Festival (15.63.84) — 8.45 II 15. 13 30. 16, 18.30. 21 MINA CU BRILIANTE - Favorit (Drumul Taberei) - 10. 13, 15.30, 18. 20.30. MOARTEA UNUI BIRUIKAT - DOIUA (16.35.30) - 11.30. 13.45, 16. 16.15, 20.30. RĂZBOI si PACE (serale III si IV) — Lumina (16.23.35) — 0.15—15.30 in continuare. 19.15. VIRIDIANA - Central (14.12.24) - 9.30. 11.45. 14, 16.15, 18.45. 21. PARISUL VESEL - Timpuri Noi (15.61.10) - 9-16 15 in continuare. CORABIA NEBUNILOR - Excelsior (18.10.88) — 9.45. 13. 16 30. 10.45. Melodia (12.06.88) — 8.10. 11.30. 14.30. 17.30. 20.30. Gloria (22 44.01) — 9. 12.30. 16.31. 20-BALTAGUL - victoria (16 28.79) - 8.45. 11. 13.30 16. 18.30. 21. ICONOSTAS - Cotroceni (13.82.56) - 20.30. DIN PLICTISEALA - Unirea (17.10.21) - 20.15. STELELE DIN EGER - Giulesti (17.55 46) — 15.30, 19 VIRSTA INGRATA — Mun« (21 50 97) — 16. 18; Cringasi (17 38.81) — 15 30. 10. 20.15. CREOLA, OCHII-ŢI ARD CA FLACARA — Vilan (21.89.62) — 15 30. 18; Cosmos (35.19.15) - 15 30. 18. 20.15. ROSII ŞI ALBII - Popular 135.15.17) - 20 30 TIGRUL - Unirea (17.10.21) - 15.30. 16. Rahova (23 91.00) — 15.30. 18. LA NORD PRIN NORD-VEST - Miorita (14 27.14) - 9.13. 12.15. 16.30. 19.30. CASTELE PE NISIP; TALIN; UGLICI; SAGEATA COSMICA ; GIGANTUL ÎNARIPAT ; IN DELTA VOLGAI - Timpuri Noi (15.61.10) — 17—21 In continuare. MAI PERICULOASE DECIT BARBATII - Luceafărul (13.87.67) - 9. 11.18. 13.30, IS 18.30. 21. București (15.6134) — 9. 11.15. 13.30, 18.30, 18.45. 21. TESTAMENTUL RUSE — Feroviar 13.30 18. 18.30. 21 10.15. 11.30. 13.43. 10, (23.07.40) - 9. 11.15. DOCTORULUI M.A(16.22.73) - 8.30. 11. Modern (23 71.01) - 18 15. 20 30; Flamura 18. 18.13. 20.30. LUPII ALBI - Griviţa (17.08.58) - 9.30- 11.15. In continuare, 18. 18.15. 20.80; Aurora (35.04 80) - 9.30. 11.30. 13.30. 18. 1 8.15. 20.30; Tomis (2) 49.46) - 9. 8.15. 13.30. 16. 18.15 20 30 NOAPTEA GENERALILOR - înfrăţite» Intre popoare (17.31.04) - 15.30. 19. FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITA - Ruseşti (15.62.79) - 13.30. 18. 20.30. Flacăra (21 35 40) - 15 30. 18. 20 15. OMUL CARE VALORA MILIARDE - Cotroceni (13.62.56) — 15.30. 18. PARIA — Bucegi (17.05.47) - 9. 11.15. 13.30. 16, 18 15. 20.30. Floreasca (33 28 II) - 9. 11.15, 13 30, 16. 18.15. 20 30. Arta (21.31.88) - 9.30-15.30 In continuare. 18 15. 20.30. UN GLONTE PENTRU GENERAL - lira (31 71.71) - 15 30. 18. 20 15 ATENTATUL DE LA SARAJEVO - Drumul Sării (31.28 13) - 13. 17.30. 20 SOARELE VAGABONZILOR - Pacea (31.32.52) - 15.45. 18. 20 15. CRIMA IN STIL PERSONAL - Rahova (23.91 00) - 20.30. UAHRATI IN DEPLASARE - Alesilor (12.52.93) - 20.30. Ferentari (23.17.50) - 15.30. 18. 20 15. BUN PENTRU SERVEIUL AUXILIAR - Vilan (21 39 82) - 20 S0. VIATA LUI MAIEUS - Munca 121.50 97) - 20. CIND VOI FI MORI SI LIVID - Viitorul (11 19 03) - 15.30. 18 20 30 VERA CRUZ - Progresul (23 91 10) -13.30. 18. 20.30 ANGELICA 81 SULTANUL - Volga (îl.91.26) — R.so—16 in continuare, 18.15. 20.30 ; Popular (35.15.17) — 15.30, 18. PP URMELE ȘOIMULUI — Moșilor (13.52.03) — 15.30, 19. il. AZI PROGRAMUL I 18.00 Cheia oraşului — emisiuneconcurs. Transmisiune de la Galaţi. Participă echipele oraşelor Suceava şi Galaţi. Prezentator Ion Mustaţă. 10.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînă. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial. „Răzbunătorii**. Episodul intitulat î „Ora Hv. 21.40 Serenadă... pentru voce și chitare. își dau concursul Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, Dimitrie Inglessis. 22.20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.50 Un act și... cîteva tablouri. Clntece de petrecere In interpretarea actorilor (Ion Finteşteanu, Smaranda Toscani, Elena Sereda, Valeria Gagialov şi Boris Sorinescu). 23.10 Închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 19.30 Mozaic cinematografic. Emisiunea vă propune cîteva filme aparţinlnd genului scurt şi destinate în special televiziunii. 21.00 Antologie lirică. Cintece de cîmpie. 21.30 închiderea emisiunii programului II. SECVENŢA MINE PROGRAMUL I 8.45 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copil şi tineretul şcolar. • La şase paşi de o excursie. — Emisiune-concurs. Participă echipele reprezentative ale şcolilor din judeţele Buzău şi Dolj (etapa a IV-a). 10.15 Ora satului. 11.20 Concert simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 13.00 Fotbal ! Polonia — Bulgaria. Preliminariile Campionatului mondial. Transmisiune directă de la Varşovia. 15.00 Rugbi. România B — Franţa B. Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 16.30 Meciul de fotbal România — Grecia cu 7 zile înainte de disputarea lui. Emisiune de Cristian Ţopescu. 17.00 Realitatea ilustrată. 19.00 Telejurnalul de seară. Cronica duminicală. 19.30 Rapsodia română. 19.50 Desene animate. 20.00 Film cu trei stele . Societatea anonimă Crookes. 21.25 Telesport. 21.40 Profil pe 625 de linii. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.40 A şaptea artă. Noutăţi cinematografice. 23.00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 20 Capodopere ale muzicii universale : 200 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven. Simfonia I in Do major. Interpretează Orchestra Filarmonicii de Stat din Berlin. Dirijor Kurt Mazur (R.n.G.). Prezintă Petre Codreanu. 20.30 Medalion muzical : Theodor Rogalski. 21.20 Roman foileton : Lunga vară fierbinte. Omul cu două fete (reluare). 22.10 Filme documentare. 22.40 închiderea emisiunii programului II. I