Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)

1970-01-14 / nr. 5100

S­îmbătă seara, orele 23, între nămeţii noştri tra­diţionali... Orele 15, soare, palmieri bătuţi de vînt la Ciudad de Mexico... Hotel Maria Isabel, lume bu­nă, gamă, televiziune prin satelit, cutare, cutare, noi, 20 de milioane, în faţa mi­cului ecran cu sufletul la gură. După 31 de ani suntem­ bă­gaţi în seamă, am intrat în bunele familii ale gazonului; sîntem adică echipă cu staif, la preţ, cu box-office, a cincea în Europa, înaintea unor feţe grele în jocul cu balonul ro­tund... La o masă, în stînga dom­nului Stanley Rous (sănătate perfectă, suris puţin îngheţat, cît ar fi el de fiu al Albio­­nului, tot avea niţică frică de sorţi­, copilul sfînt, Moni­ca Maria Canedo... Mie fetele cu trei nume nu-mi spun lucruri bune. Sînt răzgîiate, sînt niţel prea bine crescute pentru gustul meu, unde mai pui că şi tăcea pri­mejdios, avea un chip impasi­bil, era Destinul în persoană, aşa ca am preferat să mă uit la altceva, pînă a început misculaţia. Misculafia se făcea cu pa­tru cupe de argint, cu nişte bile care se deschideau ca două mandarine de celuloid cînd voia nenea ăla care o ajuta, unde mai pui discul ro­titor ce le aducea în faţa fetiţei. Intîi şi-ntîi, s-a sărit peste cei doi capi de serie lăsaţi în suspensie de mai multa vreme. Pe urma am cam aflat că de la început am fost catalogaţi în ultima categorie valorică... Nu vreau să spun că me­rităm un tratament special, dar nici aşa ! Ce-i drept, pînă anul trecut am fost ciuea bă­tăilor la fotbal, dar nici să ți se spună de la obraz nu e plăcut. Așa că suportînd nedirijarea de care vorbea domnul Rous, iata-ne la os­pățul păianjenului... TiHummimimiimiiiMiimiimiimimiimi EUGEN BARBU iiiimmiiiimiimmiiiiimiimiiimmimim Copilul sfînt mai închidea ochişorii puţin şi mai trăgea­ un plic. Nenea ăla de alături învîrtea discul încă o dată, ca la roata norocului... Era un spectacol, recunoaşteţi... Prima serie îmi convenea tare mult, mie personal care nu joc. Mexicul, băieţi buni , Belgia, cine nu vrea să joace cu Belgia la încălzire? Salva­dorul ? Salvadorul era ceva dulce de tot pentru noi. Asta da, serie ! Maria Monica iar punea mînuţa ei de aur în cupele cu pricina şi iar mai trăgea un plic... Suedia, hm, mai mergea, Israel ? Buuun, mai jucasem cu ei, Uruguay ? Era ceva, dar nu sa te sperii de tot... în sfîrşit, simţind că se în­groaşă gluma, am început să socotesc că nu sîntem prea norocoşi, dar poate cine ştie... Şi copilul sfînt s-a pus pe tras: Anglia, a făcut spike­­rul. Bun, merge la ţară... Bra­zilia... Era deodată teribil ! Vorba unuia : dacă mai venea şi Germania Federală, am fi văzut pe dracu’ ghem... Dar aşa a fost Cehoslovacia, şi ea recent învingătoare a Unga­riei, care Ungarie... Ultimul plic... Mînuţa de aur a copilului sfînt s-a întins cu graţie în cupa a treia. N-a luat cartea de vizită a Marocului, nu, drăguliţă Doamne, a luat chiar cartea noastră de vizi­tă... România... Sărut mîna, copilule sfînt ! Sărut mîna... Lasînd gluma la o parte, cum scriau ziarele în zilele următoare, iată un prilej ad­mirabil de a ne ilustra. Vrem să arătăm ce ştim cu adevă­rat, atunci poftim ! La Guada­lajara ! Cel puţin altitudinea e mai mică, e aproape Pacifi­cul, drumul la întoarcere mai scurt şi aşa mai departe. De unde se vede că avem numai avantaje... Mie unul, care nu joc, mi-ar fi convenit şi grupa a patra. Cu Peru plus Didi, cu Germa­nia Federală (ne mai spunea Ionescu cite ceva), cu Bulga­ria... N-a fost să fie, și pentru asta două lucruri nu trebuie să facem : să ne fie teamă și sa nu credem că dacă nu ne speriem o să ne cadă mai bine... Există primejdia de a merge la Mexic ca la un război di­nainte pierdut și, deopotrivă, de a pleca acolo cu ideea că, orice rezultat am scoate, ne va fi suficient. Nu sunt Ma­falda și nu fac pronosticuri, pentru că de la Londra m-am vindecat de a indica învingă­tori. Balonul e rotund, noi avem cinci inimi în pieptul de aromă... toate astea sunt vorbe. Trebuie să credem că şanse există, dar mai mult decît orice trebuie să ne gîn­­dim, să ne prezentăm ONO­RABIL. Poţi să pierzi uneori, poţi să fii învins adesea, dar să nu te faci de rîs ! Asta e tot ce ne învaţă destinul dur care, orice am spune, ne-a aruncat la lei, şi încă de la început. A spune că leii sînt nişte pisici jigărite e mai pri­mejdios chiar decît a şti că va fi greu, foarte greu, acolo, sus, pe platourile Măriei Mo­nica etc, copil sfînt cu mînuţa de aur... O excelentă realizare a dinamo­vişti­lor băcăuani Ieri la Bacău, pe un teren „greu“, nevoios, echipa DINAMO din loca­litate a cîştigat cu 2—0 (1—0), par­tida retur din turul III al „Cupei europene a tîrgurilor“ susţinută în compania formaţiei scoţiene Kil­marnock. Fotbaliştii băcăuani au realizat astfel ceea ce nu reuşise pînă acum nici una din echipele noastre — calificarea în sferturile de finală ale unei competiţii euro­pene de club. E o performanţă ex­celentă, care sperăm că va putea fi considerată ,ca un bun augur pentru fotbalul nostru în general, în anul „Mundialului“. Dinamoviştii s-au acomodat mai bine decît adversarii lor cu condi­ţiile terenului, avînd astfel un as­cendent tactic asupra scoţienilor. Gazdele au dominat jocul, creîn­­du-şi numeroase ocazii de gol —­­ in­finit mai multe decît­ oaspeţii — dar n-au putut fructifica decît două dintre acestea, în minutele 27 şi 79, prin atacantul lor central Da­niel Ene. Acesta, împreună cu Co­­m­ănescu, Pană, Duţan, s-a numă­rat printre cei mai buni jucători ai învingătorilor. Portarul Cihiţă lipseşte din această enumerare, pentru simplul motiv că aproape n-a avut de lucru. Cu Dembrovschi, din păcate, altfel stau lucrurile: contribuţia sa tehnică la realizarea victoriei a fost destul de modestă faţă de aşteptările pe care le sus­cita un component al lotului nostru reprezentativ şi în afară de acea­sta el s-a făcut vinovat de un gest dezonorant, lovind un adversar fă­ră minge, fapt pentru care a fost eliminat de arbitrul maghiar I. Zsolt (care a condus foarte bine jocul) în min. 87. COMANESCU Văzut de Al. Clenciu Prestaţii de servicii către populaţie (Urmare din pag. 1) sus amintite. Solicităm, adesea, co­operativei „Deservirea“, lucrătoare care să ne ajute la spălarea parche­tului, a geamurilor sau a rufelor etc. De cele mai multe ori, sîntem refuzaţi, explicîndu-m­ise refuzul prin supraaglomeraţie de cereri. Socotesc că ar trebui găsite moda­lităţi pentru satisfacerea unor ase­menea servicii şi chiar extinderea lor. în acest sens aş fi de părere sa e­,sa­u unitate specială care să primească solicitări şi pentru cazu­rile cînd ai nevoie de o croitorea­să sau lenjereasă (activităţi pînă la ora actuală inexistente — n.r.), de cineva care să-ţi facă anumite cumpărături etc. Nu numai coope­raţia meşteşugărească, ci şi unele întreprinderi de industrie locală, prestatoare de servicii pentru popu­laţie, e bine să gîndească la găsi­rea unor forme mai eficiente de servire la domiciliu, întreprinderea „Nufărul“, de exemplu, ar putea organiza activitatea de primire a obiectelor pentru spălat şi curăţat şi la blocurile mari, prin centre volante, cu remizieri.“ GHEORGHE GHIMPU, str. serg. Şomoiog Constantin nr. 8. „Am avut nevoie zilele trecute de un comisionar care să ducă unui ne­poțel un tort. Nici la cofetăria „Scala“, nici la alte mari cofetării n-am găsit pe cineva care să-mi facă un asemenea serviciu. Am apelat atunci la unitatea coopera­tivei „Deservirea“ (telefon 12.69.53) unde fusesem informat (prin inter­mediul Centrului de informare UCMR) că ar exista comisionari. Dar unitatea nu avea la dispoziţie nici unul. Sunt şi alte probleme în legătură cu deservirea la domiciliu care, după părerea mea, merită a­­tenţie. De pildă, mulţi cetăţeni cînd îşi cumpără mobilă îşi zu­grăvesc locuinţa sau o decorează simt nevoia unui stat competent. Nu s-ar putea, în astfel de situa­ţii, să formezi un anumit număr de telefon şi să ceri concursul unui decorator? Tot atât de util ar fi şi înfiinţarea unui serviciu de colec­tare, la domiciliu, a îmbrăcămintei şi încălţămintei uzate, pe care l-ar putea organiza cooperativa „Sporul“. N.R. Ziarul nostru aşteaptă în continuare păreri şi propuneri de la cititori cu privire la activitatea centrelor de deservire în cartiere, despre calitatea lucrărilor solici­tate, termenele de execuţie la confecţiile după comandă, mo­dul cum se fac sau nu se fac re­paraţiile şi întreţinerea obiec­telor de uz personal, casnic şi gospodăresc etc. Pentru definiti­varea studiului de care am amin­tit sunt necesare, de asemenea, pro­puneri privind activităţile de pres­tări în construcţii ; cele comunale (alimentarea cu apă, canalizare, distribuirea energiei termice, ener­giei electrice etc.); de agrement şi cultural-sportive; prestările în transport şi în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor, în sfera circu­laţiei mărfurilor şi a activităţii în hoteluri etc. etc. (Urmare din pag. 1) că nu se mai orientează... pedes­tru ! Fiţi liniştiţi, şi in Cosmos omul işi menţine verticalitatea , o spun cosmonauţii, o confirmă savanţii. Şi dacă, in spaţiul ex­traterestru, omul sparge bariera tăcerii, de ce şi-ar reconstitui-o ■Ungur pe pămînt ? Adevărul in artă începe cu ade­vărul vieţii ; dar cine dă vieţii autenticitate ? Noi, semenii, ce ne bucurăm de multe lucruri bune. Uneori, insă, ne pierdem despicind în patru problemioare Şi obi ' ' ‘ problemaţe, nevâzînd esenţa, de dragul amănuntului , perenul, de perisabil. Cum să ne descurcăm iu noianul la stimuli ce asal­tează omul, în actualul angrenaj contemporan ? Cred că numai cu ajutorul ve­chiului şi ■mereu actualului bun simţ, mult disputatului discer­­nămînt. Nu te naşti cu el ; se formează, ti-l educi. Prin con­fruntarea Zilnica tu dezideratele epocii, cu ale tale personale, ca intr-o marte prietenie, in care te animă ţelul, nu schimbul reci­proc de servicii. Cu o recipro­citate luminoasă, potenţială şi un paravan de amabilităţi şi co­coloşii'! reciproce. Simpla identi­tate de gusturi nu poate con­stitui şi nici reconstitui ceva via­bil, ilobinsoniadă socială nu exis­tă decît în ficţiunea autorilor. Omul e frumos sau urît şi prin ceea ce-l înconjoară. E ca­lin declanşator de profunzime al in­timităţilor vieţii. Al intimităţilor de gind, fapte, nobleţe, ce-i con­feră cal­tatea umană autentică, omenia ridicată la rangul de atribut definitoriu. I­I I I­I­I , încercînd să trea­că şos. Chitilei în fugă, prin fața unui tramvai, Gavrilă Pătraşcu, din str. Aeromodelului 69, de 62 de ani, a fost ac­cidentat grav . Zane Oprea, bar­man la barul restauran­tului Gării de Nord, a fost prins în timp ce le servea consumatori­lor băuturi diluate şi cu lipsă la măsurătoare. • V Odoreanu, sala­riat la I.H.R. Athénée Palace, cu domiciliul flotant în str. Dimitrie Cantemir 49, a fost prins vînzînd la preț de speculă obiecte de îm­brăcăminte de prove­niență străină. Urmea­ză a fi dat în judecată. • Autoturismul Fiat 850 cu nr. 4-B-6215, condus de Ciubotaru F. Anton din str. Lt. Caranda 10, circulînd în cursul nopţii trecute cu viteză excesivă pe ca­lea Dorobanţilor — fără a ţine seama că era ceaţă — s-a lo­vit de bordura re­fugiului pentru pietoni din staţia I.T.B. Lisabo­na şi s-a răsturnat. Conducătorul auto a fost rănit uşor, în schimb o altă persoa­nă aflată în maşină, Magda Bordeianu, din Timişoara, a fost acci­dentată grav.­­ Cu acest prilej repe­tăm întrebarea adresa­ta organelor de miliţie şi ale Consiliului popular municipal : de ce nu sunt marcate refugiile pentru pietoni cu mij­loace luminoase ? Inspectoratul Miliţiei Capitalei MUIATEI HOCHEISTICĂ Patinoarul artificial din Galaţi, care va găzdui în februarie întrecerile gru­pei C a campionatului mondial de ho­chei a fost pus in funcţiune. Sîmbătă va avea loc inaugurarea oficială a aces­tei baze sportive. Cu acest prilej se va desfăşura aici un meci amical de ho­chei între două selecţionate bucureştene (formate din jucătorii din afara lotului reprezentativ , aflat actualmente la pregătire în Cehoslovacia), precum şi o demonstraţie de patinaj artistic. E o veste bună, care ridică o piatră de pe inima organizatorilor campiona­tului mondial, cel puţin în privinţa gru­pei C. Cît despre grupa B, recte des­pre patinoarul artificial ACOPERIT „23 August“ din Capitală, deocamdată nu se pot face încă precizări in le­gătură cu data punerii lui în func­ţiune. Lucrările continuă să fie în în­­tîrziere. Acum două zile nu se ter­minase încă nici operaţia de întindere a cablurilor metalice pe care vor fi aşe­zate plăcile de tablă curată ce vor servi de acoperămînt. Această opera­ţie trebuia încheiată încă din jurul datei de 20 decembrie, dar acum „speranţele" tov. ing. Pantelimon Păsdîrcă (coordona­torul lucrărilor de aici) sunt reportate spre data de 1 februarie. Adevărul este că — în afara deschiderii întârziate a în­tregului șantier — constructorii se lo­vesc de o serie de greutăți provocate de faptul că este prima lucrare de acest gen care se efectuează în Ro­mânia. Constructorii sunt insă convinşi de imuabilitatea termenului extrem al dării in folosinţă a patinoarului (se ştie că grupa B îşi va începe des­făşurarea la 23 februarie) şi depun in consecinţă toate străduinţele pentru a fi gata la timp. Un aspect care ni se pare totuşi pozitiv este acela că lucră­rile de amenajare a spaţiilor anexă pentru vestiare, birouri, săli de presă etc. sunt destul de avansate. Problema programului grupelor A şi — mai ales, pentru că ne priveşte di­rect — al grupelor B şi C e încă în suspensie. Precizarea recentă a fede­raţiei S.U.A. care a declarat că îşi va trimite echipa în grupa de la Bucu­reşti, aduce o oarecare lămurire şi pro­babil că al şaselea loc în grupa A va fi ocupat, în această situaţie, de echipa Poloniei. Aceasta ar duce la o promovare probabilă a Austriei în grupa B şi reducerea grupei C la 7 participante. Dar deocamdată nimic nu e hotărît și de aceea L.I.H.G. s-a vă­zut nevoită să mai convoace încă o sesiune a sa, vineri la Stockholm, pen­tru a pune la punct toate problemele (mai ales că acestea nu suferă întîr­­ziere) de domeniul programului, ca și cele legate de transmisiunile tele­vizate, publicitate, financiare etc. Reprezentantul nostru la această se­siune va fi secretarul general al Fe­deraţiei române de hochei, Vasile Mi­litaru­ care va pleca mîine în capitala Suediei. O ultimă ştire , în legătură cu tra­diţionala competiţie „Cupa Bucureştiu­­lui“. Aceasta a fost programată pe pa­tinoarul din Galaţi în zilele de 27, 28 şi 29 ianuarie, urmînd ca la ea să par­ticipe echipa noastră reprezentativă care se pregăteşte pentru campionatul mon­dial, selecţionata secundă a R. F. a Germaniei, formaţia cehoslovacă Motor • PATINOARUL ARTIFICIAL DIN GALAŢI SE INAUGUREA­ZA OFICIAL SÎMBĂTĂ , PATINOARUL ACOPERIT „23 AUGUST"?­­ VINERI, LA STOCKHOLM, SESIUNEA L.I.H.G. PENTRU STABILIREA GRUPELOR A, B ŞI C ALE C.M. 70 " CINE PARTICIPĂ LA ,CUPA BUCURESTIULUI"? Ceske Budejovice (lidera diviziei se­cunde a acestei ţări), precum şi selec­ţionata Poloniei (a cărei confirmare e încă aşteptată). C. Diamantopol 516 LA SfiRŞITUL UN NOU CONCURS ATLETIC DE SALĂ La sfirşitul acestei săptămini, sala 23 August va găzdui un nou concurs de atletism, deschis juniorilor de ca­tegoria I în cadrul campionatului Ca­pitalei. In program figurează probele : 50 m plat, greutate, lungime, 50 m garduri, înălţime atit pentru băieţi cit Şi pentru fete, întrecerile vor avea loc sâmbătă, de la ora 17 şi duminică de la ora 9. I­S I­N­­ CATEGORIA „ONOARE“ LA HANDBAL LIDERA CLASAMENTULUI, rapid, Învinsă net DE SPARTAC Campionatul categoriei „Onoare“ de handbal a continuat cu jocurile eta­pei a Vl-a din turul trei. In cel mai important meci s-au întîlnit Rapid și Spartac, ocupante în ordine­a prime­lor două locuri. Echipa Spartac, in mare vervă, a întrecut fără drept de apel pe Rapid : 23—13 ! Rapidiştii — de nerecunoscut faţă de evoluţiile ante­rioare (sa află la primul eşec In între­cerea de sală) — au fost conduşi in permanenţă, la un moment dat scorul fiind de 12—1 ! O evoluţie bună a avut şi Metalul. Aceasta, cu fostul dinamovist G. Covaci conducător de joc (a fost totodată şi autorul celor mai multe goluri înscrise) s-a impus fără dificultate In faţa echi­pei Firul alb ! 26—17. Celelalte rezul­tate: Electra — Unirea fabrica de ace 28—23 ; Bere Griviţa — I. P. Informaţia 28—25 ; Recolta — P.T.T. 6—0. Compo­nenţii acesteia din urmă s-au prezen­tat la joc,, dar fără... legitimaţii. Pe primul loc în clasament continuă să se afle Rapid cu 40 de puncte, urmată de Spartac cu 36 p. Recolta 33 p., Metalul 29, Bere Griviţa 23 p, I.P. Informaţia, Firul alb, Electra 19 p . Unirea fabrica de ace 16 p, P.T.T. 6 p. Campionatul continuă duminică In sălile Floreasca Si Constructorul cu me­ciurile etapei a Vll-a. Campionatul tinerilor judocani S-au încheiat fazele preliminare ale celui de al doilea campionat de judo rezervat juniorilor. In zilele de 31 ia­nuarie şi 1 februarie, cei mai va­loroşi sportivi (în număr de 74 din Capitală şi din ţară) vor lua parte la­­ întrecerea finală care va fi găzduită de sala Floreasca. De reţinut că faţă de campionatul de anul trecut cînd Întrecerea s-a des­făşurat pe o singură categorie, de data aceasta campionatul se va disputa pe două categorii de vîrstă : 16—18 ani­­ şi, respectiv, 18—20 de ani. tate RABIOTELEVIZIUNEA ROMÂNA — Direcţia muzicală — organizează In ziua de 2 februarie 1970 un concurs pentru ocuparea celui de al doilea post de dirijor la orchestra de estradă. Condiţii : studii superioare de speciali-domiciliul in Bucureşti. înscrierile, însoţite de memoriu de activitate, se primesc pina la data de 25 ianuarie 1970 la regis­tratura din str. Nurorilor 62. Informații la tel. 14.11.11. I I II III I­I P\\\\\\\\\\\\\\\m SPECTACOL NOCTURN 91/»« Dans modern şi poezie -s­eu I MIRIAM RADUCANU, GHEORGHE CACIULEANU,­­ VIRGIL OGAŞANU » prezintă joi 15 ianuarie 1970, ora 21,30 . TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ II Reţineri de bilete la casa­­ teatrului, telefon 15.23.77. I I i . INTREPRINDEREA „Arta mobi­lei“, str. Decebal nr. 4, sectorul 4, Bucureşti, angajează ELECTRI­CIENI, FOCHIȘTI autorizaţi, LĂ­CĂTUŞI mecanici, TIMPLARI me­canici, TIMPLARI manuali, IN­GINER specialitate in industria­lizarea lemnului. ÎNTREPRINDEREA canal, apă București, str. Constantin Miile nr. 8—10, angajează MAGAZINERI principali. Informaţii suplimen­tare se pot obţine de la serv. personal, str. Constantin Miile nr. 8—10, tel. 13.28.10, interior 144/149. ÎNTREPRINDEREA agricolă de stat Popeşti — sere — Bucureşti angajează INGINER constructor şi INGINER mecanic specialist in termoficare cu domiciliul in Bucureşti, care au lucrat cel puţin 8 ani in specialitatea respectivă. Informaţii suplimentare se pot cere la­ tel. 23.95.20. SECTORUL de proiectare al cooperaţiei meşteşugăreşti, calea Plevnei nr. 46—48, sectorul 7, an­gajează INGINERI proiectanţi principali, INGINER proiectant I specialitatea instalaţii, INGINER proiectant şef C.T.I., INGINER proiectant principal specialitatea rezistenţă şi TEHNICIAN­I devize, cu îndeplinirea condiţiilor de stu­dii şi stagiu. Informaţii la sediul sectorului şi la tel. 16.21.40 int. 210. MINISTERUL Construcţiilor In­dustriale, tel. 13.88.79, angajează DACTILOGRAFA de limba rusă cu experienţă. ÎNTREPRINDEREA de prezen­tare şi desfacere „Mobila“, str. ştirbei Vodă­­nr. 4, sectorul 7, an­gajează PREZENTATOARE de mobilă, cu studii medii. a mmm» ÎNTREPRINDEREA de construc­ţii „Carpaţi“, Bucureşti, str. Do­cenţilor nr. 12, angajează pentru şantierul Mangalia Nord INSTA­LATORI, ELECTRICIENI, DUL­GHERI, FIERARI betonişti, LĂ­CĂTUŞI, MECANICI utilaje ridi­cat şi construcţii, TIMPLARI me­canici şi de­minale, FAIANŢARI, MOZAICARI, MUNCITORI neca­­lificaţi. Se asigură cazare, masă la cantină, contra cost. Plata in acord. Indemnizaţie de şantier Relaţii : Bucureşti, tel. 18.30.30 Şi Mangalia Nord 51.740. INSTITUTUL de proiectare ju­deţean Vilcea angajează ŞEF ate­lier arhitectură, ŞEF atelier re­zistenţă. ARHITECŢI, INGINERI. Se asigură locuinţă. Informaţii suplimentare, tel. 24.93, Rm. Vîl­­cea, I.D.C. „7 Noiembrie“, bd. Ion Şulea nr. 94, angajează STICLARI suflători ţeavă pentru obiecte de artizanat, CONTABIL principal cu studii medii şi 7 ani stagiu în funcţii economice sau studii me­dii de specialitate economică şi 5 ani stagiu in funcţii economice. INSTITUTUL de inframicrobio­­logie „Ştefan S. Nicolau“, şos. Mihai Bravu nr. 285, angajează temporar ASISTENTE medicale de laborator. Informaţii la biroul personal tel. 22.01.10/151. INSTITUŢIE de stat angajează pentru oraşul Bucureşti TRADU­CĂTOR limba rusă (bărbat), PAZ­NICI, INGINER principal proiec­tant tehnolog, INGINER principal proiectant instalaţie, MECANIC instalaţie încălzire centrală d­i şi normă. Tel. 14.26.00 interior 50. ÎNTREPRINDEREA canal, apă Bucureşti, str. Constantin Miile nr. 8-10, angajează ELECTRICIAN instalaţii electrice de înaltă ten­siune, LĂCĂTUŞ montator agre­gate şi transport, AJUTOR meca­nic, DRAGOR, TRACTORIŞTI-ru­­tierişti, BULDOZERIŞTI, EXCA­­V­ATORIŞTI, MUNCITORI neca­­lificaţi. întreprinderea asigură ca­zare la dormitor comun. Doritorii se vor adresa la secţia draga de­­asanări, cu sediul In şos. Fante­­limon nr. 340, tel. 35.03.03. .INTERNAŢIONALELE­ DE TENIS DE MASĂ ALE ROMÂNIEI 7 ţări şi-au confirmat până acum participarea Campionatele internaţionale de tenis de masă ale României se vor desfăşura, anul acesta, între 5 şi 8 februarie în sala Floreasca. La în­treceri au fost lansate invitaţii unor sportivi cu valoroase cărţi de vizită pe plan european şi chiar mondial. Pînă în momentul de faţă la federaţia de specialitate s-au şi primit înscrierile jucătorilor din şapte ţări : Anglia, R.F. a Ger­maniei, Ungaria, R.D. Germană, Cehoslovacia, U.R.S.S. şi Iugosla­via. Se mai aşteaptă confirmarea şi din alte ţări, printre care Franţa Olanda şi Grecia. După cum se vede, un campionat european ne­oficial, în vederea acestui important e­­veniment, selecţionabilii noştri fac intense pregătiri. De altfel, între­cerile reprezintă un test pentru jucătorii noştri, întrucît cei care se vor evidenţia vor lua parte ul­terior la „Internaţionalele“ R. F. a Germaniei (24—26 februarie) şi ale Angliei (28 februarie — 3 martie), iar între 1 şi 8 aprilie ne vor re­prezenta la „europenele“ de la Moscova. Din tot fac parte printre alţii Maria Alexandru (care mani­festă o excelentă dispoziţie Carmen Crişan, Eleonora Viorica Ivan, Dorin Giurgiucă, deanu, Luchian, Dumitriu, (care mam- I _ _____ ilie de joc), /jM««*«wwmuuMWWwum»u«UTOUum»mV rgiucă, Sín-si­­Î AGENTIILE OFICIULUI NATIONAL DE TURISM \ rlu? Teodor. / j .. . . . . . \ r din intreaga tara an num in vinzare mrnn în #1.« i igza 5 din intreaga tară au pus in vinzare locuri in seriile din trim. I 1970 p?. ..­.-T- -7 $ »SSÎ mi — pentru odihnă în staţiunile Buşteni, Sinaia, Predeal, Bor­­sec, Sovata, Tuşnad, Lacul Roşu ; — pentru tratament balnear la Călimăneşti, Căciulata, Olă­­neşti, Govora, Sovata, Borsec, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Pucioasa, Sinaia, Herculane, 1 Mai, Bazna, Ocna Sibiului, Sîn­­georz, Buziaş, Eforie Nord. • Tarife reduse la cazare şi masă Reduceri cu 50°7b la tariful de transport pe C.F.R. și I.R.T.A „ _® Cazare gratuită și 50°/o reducere la masă pentru copiii pînă la 7 ani (dacă nu se solicită pat separat) • 50«/o reducere la cazare pentru copiii între 7—14 ani. II (Urmare din pag­. 1) bijuterii în valoare de 355 173 Iei. Spargerea a fost constatată în di­mineaţa zilei următoare, la ora deschiderii. Veniţi LA FAŢA LOCULUI, lu­crători ai Serviciului judiciar al I.M.M.B. au găsit seiful deschis. Ia­tă explicaţia pe care le-au dat-o cele două gestionare — Maria Chi­­­oară Petrescu şi Maria Rădoi : „A fost deschis cu cheile pe care le-a furat din sertarul unde Ie pusesem seara, sub o hîrtie“. Mărturisirea pare incredibilă : cheile unui seif, căruia i se încredinţau, peste noap­te, bijuterii în valoare de circa 2 milioane de lei erau ţinute la dis­creţia oricui ! Se constată că „ascunzişul“ de sub hîrtie deve­nise, de fapt, un... secret al lui Polichinelle. Directorii magazinului — tova­răşii Macri şi Coandă — ridică neştiutori din umeri­­ habar n-au avut că teşa procedau gestionarele Poate că şi în asemenea „eclipse“ trebuie căutată explicaţia faptului că în ultimii ani magazinul a fost călcat în repetate rînduri de in­fractori... In timpul primelor in­­vestigaţii, directorul Coandă dă vizibile semne de nelinişte • „Mi-au furat şi ceasul meu !“ — se interesează înfrigurat. Cu o seară în urmă, îi încredinţase uneia dintre gestionare ceasul domniei sale, ca să fie dus la re­parat. Cîteva clipe mai tîrziu, ră­suflă uşurat: nu se furaseră „de­cit“ bijuteriile magazinului... NEGLIJENŢA ŞI INDIFEREN­ŢA sînt ilustrate pe întreg par­cursul anchetei de numeroase pro­be materiale, iată, în acest sens, chiar un extras din primele decla­raţii făcute de Marian Ochian : „Dîndu-mi seama că scara liftului aflat în construcţie nu este supra­vegheată de nimeni, m-am ascuns acolo, rămînînd în interiorul ma­gazinului după ora închiderii“. Uşa de la etajul V — unde func­ţiona raionul de bijuterii — a ce­dat şi ea, fără să fie necesare eforturi : un pumn, şi... geamul spart i-a înlesnit drumul spre sei­ful care tezauriza circa 2 milioa­ne de lei bijuterii. La „retragere“, infractorul a pro­fitat de prezenţa schelei din spa­tele magazinului (o schelă care nu mai avea ce căuta acolo întrucît lucrările fuseseră terminate cu mult timp in urmă) A deschis o fereastră şi, escaladînd schela, s-a făcut nevăzut (pe unde trăgeau, oare, la aghioase, salariaţii pazei contractuale ? !) Cine este INFRACTORUL ? In­trebarea a rămas multe zile des­chisă, întrucit în afara cltorva ipoteze, născute din deducţii logi­ce, autorul spargerii ştersese cu­ abilitate orice urmă de... indis­creţie. Totuşi, mai greu de pre­supus că o persoană în vîrstă ar fi putut escalada cu atîta uşurinţă parapeţii schelei (distanţaţi, între ei, prin circa 2—2,5 metri) sau că un infractor cu „experienţă* s-ar fi mulţumit doar cu o parte din conţinutul seifului... S-a ajuns la concluzia că trebuie să fie vorba de un tînăr­ de statură înaltă. In DIMINEAŢA ZILEI DE 3 IA­NUARIE, aceste sumare indicii ca­pătă o primă confirmare. Date în urmărire în întreaga ţară (urmă­rire care însumează o gamă am­plă şi o arie complexă de investi­gaţii, desfăşurată sub conducerea Serviciului Judiciar al IMMB), BI­JUTERIILE APAR LA TG. OCNA. Un localnic relatează organelor de miliţie ! „In seara zilei de 2 ianuarie, la restaurantul Ocna, tî­nărul Gabriel Solomon, student în anul II la Facultatea de ştiinţe ju­ridice din Bucureşti, trecea de la o masă la alta, oferind spre vinzare o serie de bijuterii valoroase“. Cî­­ţiva zeci de oameni confirmă a­ceastă declaraţie, iar soţii Ion şi Sanda Carp recunosc că deţin un corp delict, un medalion, cu lanţ, pe care, încîntaţi de chilipir (biju­teria valora peste 6 000 de lei, dar ei o plătiseră cu 750 lei) îl „achi­ziţionaseră“ prin intermediul lui Gabriel Solomon, fără să-şi fi pus acea morală şi elementară între­bare : de unde ? Este GABRIEL SOLOMON AU­TORUL FURTULUI?­­ Aflu pentru prima oară că sînt obiecte de furat — se disculpă G.S., pus faţă în faţă cu faptul îm­plinit : bijuteriile vîndute soţilor Carp şi altor cîteva persoane. Mi le-a încredinţat un tînăr — Ma­rian — ca să le vînd, splîndu­rai că provin din contrabandă (cola­­borînd cu un contrabandist, stu­dentul în drept se considera în afara oricărei culpe­­). Bijuteriile găsite asupra lui G. Solomon valorează circa 80 000 de lei însă, nu înseamnă, deocamdată, decît... o pistă. CINE ESTE ȘI UNDE A DIS­PĂRUT „ACEL“ MARIAN, pre­zumtivul autor al spargerii din noaptea de 19 spre 20 decembrie ? întrebarea continuă să rămînă des­chisă . • Căutat la hotelul din Tg. Ocna, se constată că Marian locui­se acolo șase zile dar sub un alt nume , Gheorghe Perșinaru, domi­ciliat in comuna Fundulea. • Deși în vîrstă de numai 17 ani, Gheorghe Perşinaru are antece­dente bogate in ce priveşte vaga­bondajul şi specula cu bilete de cinema, dar nu este el autorul furtului (concluzie riguros stabilită de către organele de anchetă). • Se ajunge la Petre Fuioarea (alias Petre Puşcărie) căruia Per­şinaru îi lăsase în gaj buletinul de identitate contra sumei de 10 lei. • Petre Puşcărie : „Temîndu-mă că am să fiu găsit cu două bule­tine asupra mea (n.b. teamă legată de o ipotetică vizită a lucrătorilor de miliţie printre speculanţii de bilete, din rîndul cărora făcea parte şi el) i-am dat buletinul lui Perşinaru unui prieten, Marian. Nu ştiu cum îl mai cheamă şi nici nu ştiu de unde vine... Intrebaţi-l pe Laie (Nicolae Mihai) fiindcă sunt consăteni“. • Laie : „Da, îl cunosc. Se mai numeşte Ochian şi are 20 de ani. E din comuna Sascut Bacău, dar vagabondează prin Bucureşti... Nu, nu are nici un serviciu. Vinde bi­lete cu preţ de speculă“. 6 IANUARIE: fotografia lui MARIAN OCHIAN, autorul dovedit al spargerii de la magazinul „Bucu­reşti" este trimisă la Tg. Ocna. Toţi cei care au­­venit în contact cu el (G. Solomon, soţii Carp, sa­lariaţi ai hotelului precum şi alte numeroase persoane) l-au recunos­cut fără dificultăţi, dintr-un noian de alte chipuri. Multiplicată in sute de exemplare, fotografia în­răitului infractor a pornit, apoi, spre toate colţurile ţării, pentru a-i ajuta pe cei care îl cunoşteau sau îl întîlneau să-l identifice şi, ca atare, să poată colabora la investi­gaţia desfăşurată de organele de miliţie. Intuind pericolul, infractorul a „vizitat“, în aceste zile, mai multe localităţi din ţară itinerarul lui trecînd prin Tîrgu Ocna, Tecuci, Năvodari, Constanţa, Ploieşti, din nou Năvodari, Buzău , ocolind strada şi restaurantele, M. O. s-a da­t diverse cunoştinţe, multe dintre ele certate, de ase­menea, cu legea. Totul s-a dovedit zadarnic : ieri, a fost prins la Bu­zău, iar astăzi s-a întors, sub es­corta de rigoare, în Capitală. Călcînd îndeaproape pe urmele infractorului, organele de miliţie au identificat circa 20 de persoa­ne care cumpăraseră la preţuri de­rizorii bunurile furate, reuşind, ast­fel, să recupereze — pînă la ora actuală — bijuterii în valoare de circa 200 000 lei. Un INFRACTOR şi prietena lui... NEGLIJENTA! Şcoli profesionale organizate de Regionala C. F. Bucureşti In zilele următoare, Regionala C.F. Bucureşti organizează examene de ad­mitere pentru o serie de şcoli de ca­lificare pentru acari, frinari şi ma­­nevranţi de vagoane cu o durată de 3 luni, (29 ianuarie la Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti ; 21 ianuarie la sta­ţiile Titu şi Urziceni ; 22 ianuarie la staţiile Ciulniţa şi Medgidia şi 23 ia­nuarie la staţiile Constanţa Oraş şi Tul­cea) ; pentru conductori de bilete (cu o durată de 6 luni) ; pentru şefi de manevră (cu o durată de 6 luni) şi pentru­ impiegaţi de mişcare, (cu o durată de un an). Examenele pentru şcolile de conductori de bilete, şefi de manevră şi impiegaţi de mişcare vor avea loc In ziua de 20 ianuarie, la Grupul şcolar Bucureşti, in timpul şcolii elevii vor beneficia de indem­nizaţiile şi drepturile prevăzute de H.C.M. nr. 2105/1969. Informa­­ suplimentare In legătură cu condiţiile de studii, virată şi sta­giu se pot obţine la toate staţiile C.F.R. şi 14 Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti din calea Griviţei nr. 343, tel. 17 20 60 intclioare 4342 şi 3245.

Next