Informatia Bucureştiului, martie 1970 (Anul 18, nr. 5140-5165)

1970-03-26 / nr. 5161

INFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­Nr. 5161 4 PAGINI 30 BANI Joi 26 martie 1970 FIECARE ZI, O COTĂ MAI ÎNALTĂ PE GRAFICUL ÎNTRECERII! Un an in 11 luni — 11 în loc de 12 ? — Nu, 12 în 11 ! Dialogul acesta ne-a introdus, cu senzaţia unei conectări la o reţea de înaltă tensiune umană, în miezul unei meritorii iniţiative apărute în cadrul întrecerii socialiste la uzina „Timpuri Noi“­­ ...Se poate ?, a întrebat preşe­dintele comitetului de direcţie în a­­dunarea generală a salariaţilor. Ţesătoria de relon „Panduri“ . Măsurile organizatorice luate în cursul lunii martie au permis ca în secţia ţesătorie să se înre­gistreze o creştere substanţială a productivităţii muncii . Se poate !, a venit prompt răs­punsul turnătorilor la problema ri­dicată. Despre ce era vorba ? Plenul sa­lariaţilor, în primul rînd colectivul secţiei turnătorie, trebuia să se pronunţe asupra modului în care se putea rezolva problema reparaţiilor capitale la utilajele din secţia res­pectivă. Funcţionaseră ani­ şi ani, iar acum le venise sorocul. Comi­tetul de direcţie pusese în dezba­tere alternativa : a le repara pe rînd, ca în alte perioade şi a produce perturbaţii în procesul de producţie ca urmare a dis­continuităţilor în fluxul tehnologic, sau a le repara pe toate o dată , cu avantajele unei lucrări de bună calitate, unei verificări amănunţite, unei renovări totale, dar şi cu o­­bligaţia de a asigura din vreme sec­ţiilor prelucrătoare întreg volumul de piese necesar pe perioada exe­cutării reparaţiilor. In varianta op­timă — se poate ? — Deşi n-am mai aplicat pînă a­­cum acest sistem şi nici n-am au­zit să se fi întrebuinţat în alte în­treprinderi bucureştene, eu cred că Paul Lampert (Continuare in pag. a 4 a) I EI I­­­I APROPO DL.11 E ABSURD 8 MIHAI BENIUC Drumul cel mai scurt între două puncte este linia dreaptă în clasicul spaţiu euclidian. Insă oricînd se poate ivi un smintit care să strige : „Nu-i adevărat ! O linie frintă sau una curbă e mai scurtă“. Cum să-l convingi? Prin cunoscuta metodă mate­matică a reducerii la absurd. Dacă între două puncte trasăm o linie frintă cu un singur vîrf, atunci în mod necesar linia dreaptă ce leagă cele două punc­te este baza unui triunghi și niciodată baza nu poate fi e­­gală cu suma celor două laturi. Dacă legăm cele două puncte printr-un arc de cerc, este clar că nu poate fi egală coarda (linia dreaptă) cu lungimea ar­cului respectiv. E ca şi cum ai spune : braţele desfăcute (la propriu) ale unui om normal (să zicem 370 cm înălţime) e­­galează distanţa de la Pămînt la Soare, cînd ştim că omul nu poate atinge cu mina nici, să zicem, de jos, vîrful turnului Eiffel. Dar astfel de probleme nu se discută cu cei refractari la ra­ţionalitate. Cel mai simplu om, cind ii spui că seara, la ora 10, în România, e întuneric, nu te contrazice. Iar dacă ar fi ci­neva, tocmai scăpat dintr-un os­piciu, să spună că străluceşte Soarele pe cer la ora 22, de asemenea nu l-ar contrazice, nimeni : cine angajează un dia­log cu un nebun ?­­ Dar noi între noi, oamenii, nu admitem absurdul decit ca (Continuare In pag. ., I Ii 1­2-n­­gl I 1 BK­VJ. rolă teorie privind geneza şi evoluţia cancerului WASHINGTON 26 (Agerpres).­­ Cercetătorul american, dr. Clarence Cone, şeful laboratorului de biofi­zică moleculară de la Centrul de cercetări al N.A.S.A. din Hampton (statul Virginia), a prezentat, în ca­drul seminarului anual al societăţii americane pentru studierea cance­rului, care se desfăşoară la San Antonio (Texas), o nouă teorie cu privire la geneza şi evoluţia cance­rului. El a declarat că cercetările efectuate la acest laborator demons­trează pentru prima dată faptul că celulele vii se divid sub acţiunea sarcinii electrice a membranelor celulare și nu a unor elemente chimice, asa cum se considera. Da­că sarcina electrică este redusă, celulele se divid în mod normal, dar dacă sarcina electrică este mare, ritmul de divizare devine rapid, mai înainte ca celulele să poată atinge stadiul necesar de dezvol­(Continuare in pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Şedinţa de azi dimineaţă Lucrările Marii Adunări Naţio­nale a Republicii Socialiste Româ­nia au continuat azi dimineaţă cu dezbaterea generală la Proiectul Legii organizării şi disciplinei mun­cii în unităţile socialiste de stat. Deputaţii şi invitaţii au întîmpi­­nat cu vii aplauze sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor parti­dului şi statului, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Uragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Lucrările şedinţei au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. In continuarea dezbaterii gene­rale la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat au mai luat cuvîntul deputaţii : Gheorghe Blaj, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean­ Ma­­ramureş , al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ioan Stanatiev, director general al uzi­nei „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii, judeţul Cluj, precum şi ministrul transporturilor, Pavel Ştefan. Trecîndu-se la discuţia pe arti­cole a Proiectului de Lege, depu­tatul Gheorghe Vasilîchi, preşedin­tele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a fă­cut, în numele acestei comisii şi al Comisiei juridice, unele propu­neri pentru îmbunătăţirea Proiec­tului de Lege, la care şi-a dat asentimentul şi deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, care a prezentat raportul la acest proiect de lege. După ce deputaţii au aprobat propunerile făcute în cadrul dis­cuției pe articole, s-a trecut la votul secret, cu bile, a întregului Proiect de Lege. Cu amendamentele făcute, Marea Adunare Națională a adoptat Le­gea organizării şi disciplinei mun­cii în unitățile socialiste de stat. La următorul punct de pe ordi­nea de zi, deputatul Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, a prezentat ex­punerea la Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. Deputatul Mihail Florescu, vice­preşedintele Comisiei pentru in­dustrie, construcţii şi transporturi, a prezentat raportul acestei comi­sii şi al Comisiei juridice la Pro­iectul de Lege in dezbatere. Lucrările continuă. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m (In pag. a 4-a, relatări de la ședinţa de ieri) In sectorul VAV KS sanitar . Maladia formularisticii nu poate fi eradicată ? AVIAŢIA CIVILI ROMÂNEASCĂ ÎMPLINEŞTE O JUMĂTATE DE VEAC • De la 183 la 40 000 km trasee aeriene • 777 000 călători transportaţi şi 23 600 000 km străbătuţi cu avioanele TAROM în 1969 • La 1 aprilie intră în activitate normală aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni Este de la sine înţeles că activitatea personalului medico-sanitar nu poate fi despărţită de unele sarcini de natură scriptică, strict necesare pentru ţinerea evidenţei bolnavilor, a medicaţiei, pentru asigurarea da­telor statistice menite să înlesnească organelor de ocrotire a sănătăţii cunoaşterea stării de fapt în orice moment şi, pe această bază, posibili­tatea să adopte măsuri corespunzătoare. Dar, nu-i mai puţin adevărat, aşa cum ne-au relatat numeroase cadre din acest sector, şi după cum ne-au confirmat faptele, că, pe lingă documentele utile, altele încarcă în mod artificial timpul de lucru al medicului. Se cer încă situaţii care se intersectează, formulare ce nu-şi justifică raţiunea, se difuzează un volum prea mare de corespondenţă, navilor cronici şi a gravidelor, com­pletarea centralizatorului activităţii­­ lunar — situaţia morbidităţii în în­treprinderi şi instituţii, a vaccinări­lor, datele demografice, centralizato­rul activităţii (inclusiv a chemărilor la domiciliu) etc. La un atare volum formularistic (mai mic, totuşi, decit anul trecut), apare veridică afirmaţia unor medici care acuză ocuparea lor cu diverse activităţi scriptice pînă la 50 la sută din timpul petrecut în dispensar. N-o să ne oprim asupra lucrărilor strict necesare. Avem, însă, la înde­­mînă mai multe exemple de situaţii a căror utilitate nu poate fi susţi­nută in nici un chip. Astfel, în fie­­care zi, dimineaţa, potrivit dispoziţiei directorului spitalului unificat „Brân­­covenesc“, medicii circumscripţiilor sanitare din sectorul 6 sunt obligaţi să raporteze numărul consultaţiilor acordate la domiciliu. Or, cum dato­rită lucrului în ture alternative, da­tele nu pot fi transmise de către medici, un asistent medical din po­liclinică interoghează telefonic, în fiecare dimineaţă, 32 de circumscrip­ţ­ă enumerăm o parte dintre o­­bligaţiile scriptice ale circum­scripţiilor sanitare , zilnic , completarea fişei bolnavului, si reţetei, certificatului medical, a registrului de consultaţii, înregistra­rea pacienţilor dispe­nsarizaţi, a bol­ţii. Ne putem da seama cit timp pier­de acest cadru sanitar, în dauna Gh. Niculiţă Aurel Radu (Continuare în pag. a 2-a) I­n cursul lunii aprilie aviaţia civilă româ­nească sărbătoreşte o jumătate de veac de existenţă. Mărturia începutului este dăltuită în piatră pe monumentul din incinta aeropor­tului Băneasa. Ea consemnează pionieratul Româ­niei în acest domeniu de transport, întrucît com­pania franco-româna de navigaţie aeriană, con­stituită în aprilie 1920, a fost prima companie ae­riană din lume pentru curse regulate de pasageri. Ea avea să inaugureze în 1922 şi prima linie inter­naţională de avioane : Paris — Bucureşti — Istan­bul. Dezvoltarea aviaţiei civile din ţara noastră a cu­noscut un ritm vertiginos mai ales din 1954, an în care a luat fiinţă întreprinderea de transporturi aeriene TAROM. L-am rugat, cu prilejul acestui eveniment, pe tov. general-maior CONSTANTIN ŞENDREA, director general al Direcţiei generale a aviaţiei civile din Departamentul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, să ne vorbească despre parametrii actuali ai aviaţiei civile româneşti.­­ Dacă pornim de la cei 183 de kilometri, cît măsura primul traseu intern al avia­ţiei civile româneşti, comparîn­­du-l cu cei 40 000 kilometri cît măsoară astăzi toate traseele „TAROM“, putem considera că aviaţia civilă a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa faţa de oricare mijloc de transport. De la cele cîteva curse de pasageri ce se efectuau acum circa 20 de ani în traficul in­tern, am ajuns în 1960 la 40 care asigură zilnic (pe unele distanţe chiar de mai multe ori pe zi) legătura între Ca­pitală şi cele mai importante oraşe ale ţării. Avioanele de pasageri şi marfă „TAROM“ asigură, de asemenea, legătu­ra cu 19 importante aeropor­turi internaţionale din diferite continente. — Creşterea substanţială a volumului prestaţiilor oferite de aviaţia civilă este asigurată în bună măsură de dezvolta­rea bazei materiale. Ce nou­tăţi ne puteţi împărtăşi in a­­ceasta privinţă ? — In ultimii ani, aviaţia ci­vilă a fost înzestrată cu insta­laţiile necesare întăririi in continuare a securităţii zboru­rilor, a navigaţiei aeriene. Au fost realizate instalaţii de ba­lizaj (de marcare prin ilumi­nare a pistelor de aterizare) pentru zborurile de noapte pe noi aeroporturi, cum sunt cele din Tg. Mureş, Suceava, Iaşi, acţiune ce va continua în cursul acestui an la Cluj şi Sibiu. Pe aeroportul din Sibiu se află un curs de construcţie o pistă betonată lungă de circa 2 000 m. Se vor monta noi mijloace pentru dirijarea şi controlul navigaţiei pe căile aeriene, la aeroporturile din Arad, M. Kogălniceanu şi Bucureşti, precum şi instalaţii pentru dirijarea şi controlul navigaţiei în spaţiul nostru aerian — la Bucureşti, Arad, Cluj şi Bacău. (Continuare in pag. a 3 a) Unul din barurile de zi din Incinta aeroportului internaţional Bucureşti-Otopeni îşi aşteaptă oaspeţii II Un enigmatic Dacă încă în vrerrea lui Rimbaud se scria biscuitul străzii şi azur mucos şi o creastă de munte bătătorită cu toate asasinatele, unele excelente invenţiuni poetice din opera lui Gellu Naum nu o să mai pară atît de excentrice. S-a spus despre poemele sale că, începînd cu titlul ultimului volum, cercetarea trebuie îndreptată spre unele realităţi alhimice şi se pot recunoaşte unele indicii in acest sens. Nu e vorba numai de creu­zetul care adăposteşte Marea lucrare, mai există acel timid sugestiv din in­scripţiile sale enigmatice, eul ca sens al cuplărilor principiului binelui şi al rău­lui, dar nu o să facem o enumerare a mijloacelor sale. Un cercetător mai atent ar identifica într-un vers şi faimosul fierăstrău care apare la Lautréamont, Eluard şi în pictura lui Picasso, adică semnul comun de identificare al supra- EUGEN BARBU realiştilor. Şi atunci realitatea este in­dicată cu mijloace ce amintesc oraşul oniric, supradimensionat al lui Baude­laire, pe care vrînd nevrînd trebuie să-l numim înaintaş al surrealismului, dacă sintem­ drepţi. In Crusta lui Gellu Naum iată tabloul vivant al unei aşezări ome­neşti . „Oraşul avea o singură casă / casa avea o singură încăpere încăperea avea un singur perete / peretele avea un sin­gur ceas / ceasul avea o singură limbă / In tot acest timp copiii / creşteau şi puneau o singură întrebare / pe cind adulţii nedumeriţi şi superbi / scădeau, scădeau surizînd“. Dintr-odată ne aflăm într-un univers ciudat, misterios, frag­mentar şi-atunci nu ne mai mirăm cindi un personaj uitîndu-se în apa care făcea cercuri, scoţîndu-şi bretelele îi cad pi­cioarele, iar în poezia Filtru un scaun îşi aşează picioarele unul peste celălalt ca o fiinţă dornică de destindere. In alt loc apar cuierele lui Brauner şi cînd se trag clopotele din ele în loc de sunete grave cad mari bucăţi de vată sugerînd o tainică alarmă auzită numai de iniţiaţi, totul intrigă în poezia lui Gellu Naum şi pianul plin cu apă care te trimite la o muzică limpede, şi ea sibilină, şi vege­taţia sunetului ud (care mi se pare un vers memorabil). în Obob iată lucruri splendide : „întunericul începea de la voci / printre cărămizi iarbă urzici clipe şi oase / eu fumam un muc de ţigare / lingă mine pietrele gîfîiau obosite... / Era o seară care se balansa / nu știu de ce se balansa / pînă aproape foarte de-(Continuare In pag­aia) . Aseară tirziu, la Lisabona, în cadrul „Cupei ţărilor latine“ la hand­bal masculin, echipa României a obţinut un nou succes: 28—15 cu selec­ţionata Marocului. Celelalte rezultate de ieri : Spania — Portugalia 24—14, Franţa — Italia 34—5. • Antrenorul echipei de fotbal a Angliei, Sir Alf Pamsey, a selec­ţionat 28 de jucători în vederea alcătuirii lotului ce va lua parte la tur­neul final al C.M. De notat că, dintre cei 28, face parte şi Stiles, care a fost recuperat după accidentul pe care îl suferise.­­ Formaţia masculină italiană de baschet Varese a susţinut, pe teren propriu, returul meciului cu Real Madrid contând un „C.C.E.“. Varese a câștigat din nou, cu 108—73 (în tur : 80—86) și s a calificat în finala competiției. Manifestări dedicate centenarului naşterii lui V. I. Lenin IERI, la Casa de cultură a secto­rului 3, Emanoil Florescu, lector la cabinetul de partid al sectorului, a vorbit despre „Victoria­­ideilor leni­niste în construcţia societăţii socia­liste în patria noastră“. AZI la ora 16, la Casa de cultură a sectorului 6, Constantin Mocanu, cercetător la Institutul de istorie al Academiei, va prezenta expunerea intitulată „Lenin și tineretul“. In continuare va rula filmul artistic „Lenin în Polonia". • In sala Ateneului are loc azi, la ora 18:30, o seară omagială închi­nată lui I. V. Lenin, organizată de Uniunea scriitorilor în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Alături de Zaharia Stancu şi Nicolae Breban, care vor deschide manifestarea, îşi dau concursul un mare număr de scriitori: Alexandru Andriţoiu, Theodor Balş, Cezar Bal­tag, Camil Baltazar, Maria Banuş, Ion Bănuţă, Mihai Beniuc, Vlaicu Barna, Bodor Pal, I. Franz Bulhardt, Dumitru Corbea, Ben Corlaciu, Ma­riana Costescu, Ion Cringuleanu, George Dan, Eugen Frunză, Mihai Gavril, Ion Horea, Traian Iancu, Ion Th. Ilea, Tom­a George Maiores­­cu, Majtenyi Erik, Ioszef Meliusz, Mircea Micu, Adrian Păunescu, Ni­colae Tăutu, Virgil Teodorescu, Ci­cerone Theodorescu, Dragoş Vicol, Violeta Zamfirescu şi Constantin Ni­­sipeanu. Festivitatea se va încheia cu un program muzical, susţinut de Ştefan Gheorghiu, Valentin Gheor­­ghiu, Maria Cardaş, Cătălin Ilea, Ni­colae Gafton şi de corul Filarmoni­cii, dirijat de Vasile Pântea. Ieri, la prinz, Centrala magazinelor universale „CENTRUM“ din Budapesta a deschis la etajul I al magazinului Vic­toria o expoziţie de prezentare şi des­facere a articolelor de larg consum pur­­tind marca unor intreprinderi din R.P. Ungară. • Modificări în orarul curselor I. T. A. Bucureşti — Cozieni De la I.T.A. Bucureşti aflăm că în orarul curselor de autobuze de pe linia Bucureşti — Cozieni, au intervenit unele modificări. începînd cu data de 1 aprilie, autobuzele­ vor pleca din autostaţia Pan­­telimon după următorul program : 4,21; 5,31; 7,15; 10; 12,15; 16; 18,20 şi 22,30. Se menţionează că şi pe acest traseu se aplică tariful general de 0,33 Iei de câ­­lător/km. • La Casa Universitarilor din stra­da Dionisie Lupu 45, (orele 18.30), conf. dr. Gheorghe Curinski va pre­zenta expunerea „Culorile Veneţiei Comentariul va fi ilustrat de foto­grafii în imagini color. • Concurs de lucrări ştiinţifice Societatea de ştiinţe istorice lansează, pentru 1970, un concurs de lucrări ştiin­ţifice. Pot concura profesori de istorie (în activitate sau pensionari), membri ai societăţii. Tematica lucrărilor trebuie sa corespundă profilului activităţii ştiin­ţifice a societăţii (Istoria României, Is­toria universală, metodica predării isto­riei) . Lucrările vor fi trimise societăţii pînă la data de 1 octombrie 1970; doritorii pot obţine informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la filialele sale din ţară. Concursul este dotat cu premii, iar cele mai valoroase lucrări vor fi pu­blicate în revistele de specialitate. • O.N.T., agenţia Bucureşti, organi­zează în vacanţa de primăvară tabere şi excursii pe diferite itinerare, precum şi turul­­oraşului Bucureşti pe diferite teme. Tabere, cu o durată de la 3 la 6 zile, se organizează în tot cur­sul vacanţei în vilele de la Predeal, bi­­ul Rece, Timiş, Govora şi Câlimâneşti, precum şi la cabanele din masivele Bucegi. Excursiile cu autocarele au o durată de o zi, elevii beneficiind de 50 la sută reducere. în­scrierile se primesc pînă la 4 aprilie la sediile filialelor din calea Victoriei n­r. 100 şi bd. Republicii nr. 68, unde se pot obţine şi informaţii suplimentare (tele­­foane 15.74.11 şi 14.08 00). • La „Ecran-club“, Comitetul U.T.C. al sectorului 7 a organizat o expoziţie care înfăţişează numeroase şi ingenioase realizări ale elevilor şcolilor profesionale şi ale tinerilor calificaţi la locul de muncă. Expun elevi ai grupurilor şcolare UCECOM şi de materiale de construcţii, ai şcolilor profesionale de la uzinele „Semănătoarea“, U.M.E.B., UREMOAS etc. Organizarea acestei expoziţii, care va fi deschisă şi pe întreaga durată a va­canţei elevilor, are drept scop iniţierea şi orientarea elevilor din şcolile de cul­tură generală in tainele diferitelor me­serii. Investigaţia ştiinţifică tinerei generaţii — Convorbire cu Fred Mahler, director adjunct al Centrului de cercetări pentru problemele tineretului­­ — Problemele integrării noilor ge­neraţii în muncă şi viaţă — ne spu­ne interlocutorul — pregătirea lor pentru responsabilităţile ce le vor reveni mii de in societate, preocupă azi — în egală măsură — pe oa­menii de ştiinţă, pe profesori sau pe educatori. Nu ne poate fi indiferent cum va reacţiona, cum se va com­­porta omul generaţiilor viitoare în- tr-o lume care cunoaşte cadenţele rapide ale dezvoltării industriale, ale modernizării economiei, automatizării producţiei. Flexibilitatea profesiilor apariţia unora noi şi dispariţia al­tora, schimbarea conţinutului lor, ca şi a condiţiilor exercitării lor, pun în faţa noilor generaţii şi a factori­lor educaţionali probleme de mare complexitate, a căror rezolvare nu e posibilă fără a ţine seama de an­samblul dinamicii sociale, privită in perspectivă. — Pornind de la aceste consideraţii ce aţi întreprins concret in acest sens, pînă acum ? — Au fost organizate diferite cer­cetări şi reuniuni ştiinţifice. Centrul nostru a întreprins o seamă de in­vestigaţii şi studii asupra unui nu­măr însemnat de tineri din mediul industrial şi rural. Aria largă a cer­cetării efectuate a permis obţinerea unor date utile privind instruirea şi şi educaţia calificarea, factorii care influenţează orientarea profesională, tendinţele şi aspiraţiile, modul de folosire a tim­pului liber, navetismul şi influenţa lui asupra randamentului în activi­tate, viaţa de familie, de organizaţie etc. Datele obţinute au fost prelu­crate cu ajutorul unor maşini de calcul, ceea ce a permis elabo­rarea unui studiu cuprinzător privind tineretul rural. (Cel despre tineretul industrial e în curs de elaborare). Cercetarea în rindurile a peste 2 000 de tineri din toate centrele univer­sitare din ţară a avut darul să releve aspecte interesante privind orizontul spiritual al studenţilor , datele obţi­nute pe baza chestionarelor au fost prelucrate la staţia de calcul, iar în prezent se lucrează la redactarea stu­diului final. Un mare număr de elevi au răspuns in cadrul unei anchete sociopedagogice asupra modelului şi idealului de viaţă ale adolescenţilor, iar în unele şcoli am organizat un experiment concretizat prin activităţi educative la orele de dirigenţie şi în organizaţia de tineret, tot pe aceeaşi temă. Toate aceste cercetări ne-au înles­nit cunoaşterea mai aprofundată a tinerilor, ne-au permis exper­men­tarea unei metodologii de cercetare a problemelor tineretului și, totodată, să atragem la elaborarea studiilor Ileana Barbu (Continuale in pag. a 3 a) •­este seară, ora 20, in sala din str. Nuferilor, are loc concertul Orchestrei de studio şi a corului Radioteleviziunii, sub bagheta dirijorului Ludovic Baci. Programul cuprinde Simfonia a ll-a — „Spielberg“ de Doru Popovici, voi două lucrări in primă audiţie : cantata „Ale­gerea lui Hercule“ de Bach şi Concertul pentru orgă şi orchestră, de Paul Rich­ter. Solist, organistul Franz Xaver Dressier. Lucrări ample si zona d­e agrement de pe rul Colentina • Amplele lucrări pornite in 1969 pentru extinderea mijloacelor de agrement in zona lacurilor de pe riul Colentina sunt continuate cu asi­duitate. Anul acesta se execută 50 000 mc de terasamente (umpluturi, nivelări și taluzări) și circa 2 000 m consolidări de maluri din elemen­te prefabricate (beton armat) la Pan­­telimon II. In paralel, se execută plantări pe malurile dinspre şoseaua Căţelu şi in preajma spitalului Pan­­telimon. Pentru deservirea ambarca­ţiunilor de agrement, se execută de­barcadere şi dane în zona staţiei de benzină şi în dreptul Fabricii „Co­lor". Totodată, va începe amenaja­rea unui viitor ştrand (capacitate 5 000 de locuri) care va fi pus la dis­poziţia cetăţenilor in sezonul 1911. In jurul datei de 1 iunie a.c. va fi­ (Con­tin­uare în pag. a 2-a) INSTITUTUL METEOI­OIOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 11 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 22 grade, iar minima din cursul nopţii de 8 grade. Timpul probabil de miine . Vremea devine uşor instabilă Cer variabil, mai mult noros. Ploaie sub formă de aversă însoţită de descărcări electrice. Vi­zul va prezenta intensificări de scurtă du­rată. Temperatura în scădere uşoară, minima va oscila Intre 6—8 grade, iar maxima Intre 14—16 grade. Pentru 28, 29, 30 morile . Vremea de­vine instabilă cu cerul schimbător Vor cădea ploi sub formă de avers"- tint potrivit. Temperatura in scădere ușoara.

Next