Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)

1970-06-30 / nr. 5241

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5241 4 PAGINI 30 BANI Marţi 30 iunie 1970 Plenara Comitetului municipal Bucureşti al P. C. R. Ieri după-amiază s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. la care au par­ticipat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului muni­cipal de partid, membrii comisiei de revizie, precum şi numeroşi invitaţi din activul comitetelor de partid ale sectoarelor, din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Plenara a dezbătut şi aprobat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii în domeniul investi­ţiilor. Tovarăşul Virgil Cazacu, secretar al Comitetului municipal de partid, a informat activul despre activi­tatea Biroului Comitetului municipal de partid de la ultima plenară pînâ în prezent. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii : Ni­­colae Matei, prim secretar al Comitetului de partid al sectorului 4, Marin Vintilă, secretar al Comitetului de partid al D.G.C.M., Florin Tănăsescu, directorul Insti­tutului de cercetări și proiectări electrotehnice, Nicolae Țigănilă, directorul întreprinderii „Electrotehnica", Ste­lieri Grinde­anu, director general al uzinelor „23 August", Gheorghe Dumitru, prim secretar al Comitetului de par­tid al sectorului 3, Marin Grigore, director general al Centralei industriale electronică şi automatizări, Nati Tucman, director general al Trustului­­ construcţii, Vic­tor Crocoş, director general al I.C.S.I.M., V. Rusanovschi, director al I.P.I.U., Pop Simion, vicepreşedinte al Comi­tetului executiv al C.P.M.B., şi Nicolae Bălan, director tehnic al I.C.M.R. In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Dumitru Popa, prim secretar al Comitetului municipal de partid, s-a referit la sarcinile organelor şi organizaţiilor de partid, ale beneficiarilor, proiectanţilor şi constructorilor pen­tru realizarea integrală a planului de investiţii pe 1970. Viza în 1970, pînă la 31 mai a.c. au fost date in folosinţă 2 794 aparta­mente. î.a unele obiective social-culturale stadiile de realizare a lucrărilor nu corespund graficelor stabilite, exis­tând incertitudini în ce priveşte res­pectarea termenelor de predare. Ră­­mînerile in urmă se datoresc neasi­gurării documentaţiilor şi a detaliilor de execuţie, neeliberării amplasamen­telor sau întîrzierilor în obţinerea a­­vizelor necesare începerii lucrărilor, restanţelor in execuţia lucrărilor la întreprinderile 1, 2 şi 5 din cadrul Direcţiei generale de construcţii montaj. Sarcinile privind creşterea produc­tivităţii muncii, pe primele 4 luni, nu au fost realizate de unităţile de construcţii montaj cu pondere însem­nată in planul municipiului. Principalele concluzii desprinse din analiza activităţii comitetelor de di­recţie şi a organizaţiilor de partid din întreprinderile de construcţii montaj evidenţiază localizarea cau­zelor răminerilor în urmă în dome­niile : organizarea producţiei şi a muncii urmărirea execuţiei lucrărilor, introducerea progresului tehnic, e­­ficienţa muncii de partid. (Continuare In pag. a 2-a) O sarcină economică de primă importanţă: Realizarea exemplară a planului de investiţii construcţii montaj 33,7%, comparativ cu 31,7%, respectiv 29,4%, în perioada corespunzătoare a anului precedent, în luna mai, ritmul mediu realizat de 7,51% este egal cu cel din luna aprilie, dar inferior nivelului me­diu planificat de 8,3 la sută. Din cele 53 capacităţi industriale principale, prevăzute a fi puse în funcţiune in 1970, pină la 31 mai au fost date în exploatare 9 capacităţi, dintre care 5 în devans­a 4 cu peste 180 de zile fiecare şi una cu 30 de zile. La unele capacităţi, ce urmează a fi predate pînă la finele anului, stadiile de realizare a lucrărilor pre­zintă insă rămineri în urmă, nefiind asigurate condiţiile necesare pentru respectarea termenelor planificate, da­torită : neasigurării utilajelor şi insta­laţiilor tehnologice, necontractării pînă in prezent a unor utilaje din ţară şi import, neeliberării ampla­samentelor din incintele întreprinde­rilor, neasigurării integrale a docu­mentaţiilor şi detaliilor de execu-Din planul anual de investiţii de 11 870 milioane lei, pînă la 31 mai a.c. s-a realizat 35,6% din core la­ţie, răm­înerilor în urmă în execuţia lucrărilor de construcţii montaj. Realizarea planului de investiţii la obiectivele social-culturale şi locuinţe se prezintă astfel : faţă de un număr de 24 391 apartamente, 900 locuri în creţe, 260 locuri în case de copii și 84 săli de clasă, planificate a se rea­ INDUSTRIA CAPITALEI IN PRIMUL SEMES­RU 400 MILIOANE LEI PRODUCŢIE GLOBALĂ SUPLIMENTARĂ La Direcţia municipală de statistică s-au încheiat, ieri, calculele preliminare privind realizarea planului pe primul semestru. Valoarea producţiei suplimentare ce se va înregis­tra la sfîrşitul acestei zile — a treia de muncă in avans — va depăşi 400 milioane lei la p­roducţia globală şi 360 mi­­oane lei la producţia marfă. Aces­te valori se materiali­zează în însemnate cantităţi de produse, printre care: peste 2100 tone de ţevi din oţel, peste 1000 tone de laminate fi­nite, aproape 13 000 mc de pre­fabricate din beton armat, 150 tone de articole sanitare din porţelan şi faianţă, peste 1,5 milioane cărămizi şi blocuri ceramice etc. O contribu­ţie deosebită la obţinerea acestor succese au adus uzina „Neferal“, întreprinderea de prefabricate „Progresul“, Fa­brica de elemente pentru au­tomatizări, uzina „Metalica“, Uzina de radiatoare, echipa­ment metalic, obiecte şi ar­mături sanitare, întreprinderile din platforma industrială Pi­pera şi altele. Este demn de semnalat fap­tul că, în comparaţie cu a­­ceeaşi perioadă a anului tre­cut, producţia realizată pre­zintă o creştere de circa 12 la sută. Re­por­terii noştri au constatat ieri că, la ghişeele publice, exista Relatam, în două articole publicate anterior, unele aspecte care grevau timpul cetăţeanului venit să solicite serviciile Direcţiei de telecomunica­ţii a municipiului sau ale gh­işeelor spaţiilor locative ale consiliilor popu­lare. După o judicioasă analiză, fac­torii de răspundere din instituţiile respective au găsit soluţii adecvate care, coroborate cu alte măsuri me­nite să ducă la economisirea timpu­lui solicitanţilor, au creat condiţii fi­reşti in relaţiile cetăţean-instituţie. Fără îndoială, in fiecare instituţie de larg contact cu publicul există posibilităţi neexplorate. Aceasta a fost şi tema anchetei efectuate în ISISE INSU EXPLOATATE IN INCA ADMINISTRATIVĂ cursul dimineţii de ieri de redactorii noştri. Experimentul a dat rezultate bune. Pe cînd generalizarea ? Cu prilejul altor anchete remarcasem că la unele circumscripţii financiare pu­blicul pierdea mult timp pentru îndepli­nirea diferitelor formalităţi. La ultima noastră vizită am constatat că operaţiu­nile decurgeau corespunzător. — Cărui fapt i se datorează acest re­viriment ? l-am întrebat pe şeful circum­scripţiei financiare a sectorului 2, Ale­xandru Ionescu. — În urma unor propuneri ale noas­tre, precum şi a semnalelor presei, Di­recţia impozite şi taxe din Ministerul Finanţelor a aprobat — experimental — să se simplifice metodologia efectuării plăţilor. Astfel s-a renunţat la nota pe care o întocmea operatorul de rol. In cele şase luni de experimentare am a­­juns la concluzia că noul procedeu este mai practic, mai ales pentru cetăţeni, cărora li se reduce, cu peste 40 la sută timpul afectat, anterior, întocmirii for­melor de plată. Este de sperat că Mi­nisterul Finanţelor va extinde aplicarea acestui sistem, tipărind şi chitanţierele necesare. Desigur, se impun şi anumite măsuri organizatorice. Dimineaţa, la un consiliu popular de sector Solicitanţii veniţi la biroul de com­bustibil al Consiliului popular al sectoru­lui 8 au trebuit să facă cale întoar­să, deoarece, pentru ziua de luni, pro­gramul de funcţionare este limitat între orele 11 — 12,30 şi 16—19. în ce priveşte informarea cetăţenilor care vin la con­siliul popular aceasta este incompletă, în holul clădirii există cîteva anunţuri unde se pot citi ce acte sunt solicitate pentru formalităţile secţiei financiare, serviciului de arhitectură şi sistemati­zare, secţiei combustibil etc. Sunt însă şi servicii care au sediu­ în altă parte. A. A. Radu, Gh. Niculița, P. Di­­nescu, P. Calapodescu, E. Chiu­­aru, A. Vrănescu (Continuare in pag. a 3-a) VIZITA SARAM RAMM, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Dineu în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împă­răteasa Farah au oferit luni un di­neu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, alte persoane oficiale ro­mâne. De asemenea au luat parte mi­nistrul afacerilor externe al Iranu­lui, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Ma­iestăţile Lor Imperiale în vizita lre România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări d in timpul dineului, mulţumind pentru amabila invitaţie de a­zi­(Continuare in pag. a 4-a) O dată cu reluarea traficului de transport în comun pe bd. Ana Ipă­­tescu, călătorii au fost întîmpinaţi aici şi de o nouă şi modernă „mini­­sală" de aşteptare, perfect integrată în cadrul arhitectonic. Anul acesta, I.T.B. va monta — în colaborare cu consiliile populare ale sectoarelor — mai multe cabine, de diferite tipuri, pentru călători, pe principalele sale trasee. ALCOA şi EXMIBAL-două faţete ale aceleiaşi afaceri „Curioasele" tranzacţii cu aluminiul costarican şi nichelul guate­malez P­e străzile din San José, capi­tala Costa Ricăi, mii de ma­nifestanţi şi-au exprimat re­cent indignarea faţă de hotărîrea parlamentului de a ratifica o nouă concesiune acordată lui ALCOA (Aluminium Company of America). Gaze lacrimogene, ciocniri între po­liţie şi demonstranţi, automobile in­cendiate, zeci de răniţi şi sute de arestări. Iată bilanţul acestor de­(Continuare in pag. aia) 1,5 milioane lei, aceasta este va­loarea producţiei suplimentare — instalaţii de automatizare pentru echiparea noilor obiective indu­striale şi panouri electrice de ac­ţionat strunguri — realizată, în această lună, de colectivul uzinei „AUTOMATICA“. ■ LA SI ■ LA SIm 21« Adunare „Zilei festivă dedicată învăţătorului“ Azi dimineaţă, la Operă a avut loc festivitatea sărbătoririi „Zilei învăţătorului”. Au participat cadre didactice din unităţile de învăţa­­mînt ale Capitalei, profesori univer­sitari, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt şi cultură din Bucu­reşti, invitaţi. A luat cuvîntul tov. Dumitru Popa, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, care a felicitat cadrele di­dactice pentru rezultatele obţinute în nobila activitate de instruire şi edu­care a tinerilor. In numele Ministerului Invăţâmîn­­tului, cadrele didactice bucureştene au fost salutate de prof. Mircea Ma­­liţa, ministrul învăţâmîntului. Din partea dascălilor au luat cuvîntul prof. emerit Alexandrina Tutoveanu şi prof. Gabriel Mateescu. Cadrele didactice din Bucureşti au adresat o telegramă conducerii de partid, secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă adeziunea to­tală la politica partidului, hotărîrea unanimă de a munci şi în viitor cu aceeaşi rivnă şi conştiinciozitate pentru pregătirea şi formarea mul­tilaterală a generaţiilor viitoare. A urmat un spectacol la care şi-au dat concursul artiştii Ion Voicu, Ni­colae Herlea, Elena Cernei, Irina Răchiţeanu Şirianu, corul „Ma­drigal”, corpul de balet al Ope­rei române, ansamblul „Periniţa“, solişti ai Teatrului de operetă etc. i­fiilsiis de ilustrite iii, m 420 ie IiMfiiI (majoritatea) ' ;hl D ! CE? • Ministerul Poştelor şi Telecomuni­caţiilor a pregătit pentru sezonul tu­ristic actual circa 9.000.000 cărţi poş­tale ilustrate, cu vederi din Capitală şi principalele oraşe ale ţării, din localităţile şi zonele turistice d­in 420 imagini diferite. Se remarcă o grijă sporită pentru calitatea tiparului, a imaginii (ma­rea majoritate au fost imprimate în culori)­, precum şi pentru compozi­ţie. Spre deosebire de anii prece­denţi, au fost realizate mai multe montaje care vor să sintetizeze ceea ce este mai caracteristic intr-o anu­mită localitate. In plus, a fost edi­tată şi o nouă emisiune de plicuri poştale cu vederi din staţiunile de pe malul mării. Dar, fiindcă mai există şi un dar... apreciind strădania editorilor şi a machetatorlor de a realiza combi­naţii de efect, ancadramente atrăgă­toare etc., nu putem să nu ne ex­primăm surprinderea pentru faptul că majoritatea imaginilor le-am vă­zut şi anul trecut, şi acum doi ani, şi... mai de mult. Litoralul, adevărat şirag de perle arhitectonice, este, oare, reprezentat fidel în cărţile poştale ilustrate ? Ce şi-ar putea alege tu­ristul care-şi petrece vacanţa la mare ? Fotografiile citorva hoteluri, vederi de pe plajă, imagini lipsite de personalitate, valabile şi pentru Con­stanţa, şi pentru Mamaia, şi pentru Gh. Dorneanu (Continuare in pag. a 3-a) I ew EBff gxraa IAPROPO DE. 1 ­ ZIUA I FĂURARILOR CONSTANTIN PAUNESCU Astăzi e „Ziua învăţătoru­lui". Profesiunea aceasta no­bilă se supune unei du­ble optici. Sub cristalinul cel de toate zilele, apar ca nişte făpturi mai mult modeste, cu cutele hotăririlor permanente, engramate pe frunte, pe faţă. Nimic nu-i deosebeşte, in în­făţişarea exterioară, de alţi semeni. Sub ochiul veacului şi sub focarul zodiei progresului uman, imaginea lor capătă insă reflexe fantastice. Prin forţa şi meşteşugul cotidian de mo­delare a conştiinţei umane. Din perspectiva acestor răspunderi majore, ce le re­vin in opera de făurire con­ştientă a omului nou, slujito­rii şcolii sunt înconjuraţi de grija deosebită a partidului şi statului, de calda încredere a întregului nostru popor. In zilele noastre, imaginea apostolică, naiv sentimentală, a învăţătorului este topită in a­­ceea a luptătorului dăruit pe de-a-ntregul și generos unei o­­pere de maximă încordare, de (Continuare In pag. o 2 a) 1 “ I 1 I I B I I E I I I I I 1 1 I I i I I i 1 ! I 1 I I Iî Amfiteatre sub soare Peste 6000 studenţi bucureşteni la acţiuni de munca patriotică p­­entru unii, se­siunea de exa­mene mai con­tinuă, cu tot cortegiul ei de eve­nimente mari şi mici ce se consumă în austeritatea amfitea­­trelor şi laboratoare­lor. Pentru alţii, în­cepe vacanţa cu nu ştiu cite promisiuni într-un simplu bilet de tren sau de tram­vai. Pentru cei care se îmbarcau ieri şi azi în Gara de Nord, dînd plecării trenu­rilor un farmec a­­parte, vara dema­rează altfel. Cu o veritabilă expediţie într-o geografie a ţării unde începe vremea recoltelor, unde pulsează viaţa şantierelor. Aşadar, viitori in­gineri şi profesori, agronomi şi construc­tori, medici şi arhi­tecţi au luat startul. Se ştie : punctul ter­minus al călătoriei va fi o întreprinde­re agricolă de star­t la Buciumeni şi Studenţii de la Acade­mia de studii econo­mice au plecat în jude­ţul Constanţa, Chirnogî, Nazarcea şi Dorobanţu, To­pom şi Slobozia, Malu şi altele. Sau mari şantiere — şo­seaua naţională Bucu­reşti — Piteşti, hi­drocentrala de pe Lotru. De bună sea­mă, curiozitatea e trează şi n-are cum să rămînă nesatisfă­­cută. Expediţia stu­denţilor, evident, im­plică şi explorarea. Dar dincolo de acest inedit, punctul ter­minus are o semni­ficaţie mai adincă. N-ar fi exagerat să afirmăm că, pentru „expediţionari“ echi­valează cu un amfi­teatru şi un labora­tor „sui generis“, unde ipotezele se ve­rifică într-o manieră specială. Căci este vorba de a simţi la faţa locului, prin tot ceea ce dă percepţia nemijlocită, opera­ţiile de loc simple prin care bobul de­vine recoltă, stropul de apă se traduce în kilowaţi sau faţa unei (Continuare in pag. a 4-a) Cartea de a melomanuli VIOREL COSMA Trebuie ei pornesc de la o realitate, spre a convinge de necesitate. Trec­en de zile prin faţa magazinului „Muzica“ şi nu simt chemarea de a pătrunde in acest splendid „pantheon“ al cârţii mu­zicale, fiindcă vitrina pare împietrită de mereu aceleaşi titluri, In ciuda noi­lor apariţii. Mă refugiez In pasajul Kre­­tzulescu, In cea mai tainică şi mută li­brărie din Capitală — In anticariatul de acolo — unde se află o bogăţie rară de titluri, mai ales lucrări de sin­teză. Este adevărat că „păcătuiesc“ a­­proape toate prin lipsa de actualitate, prin concepţia depăşită de informaţie şi redactare, dar nu de puţine ori ele interesează prin superioritatea ideii, a temei. In fond, de ca să nu satisfacem setea de cunoaştere a omului contem­poran prin cîteva titluri indispensabile oricărui meloman 7 Sint atft de multe aceste cărţi de căpiuil incît să nu le putem edita 7 Nu dispunem de muzico­logi capabili să le redacteze . Fenome­nul pare destul de complex, iar teama de răspundere, lipsa de iniţiativă, ne­cunoaşterea exactă a cererii pieţei de (Continuare in pag. a 2 a) ÍBEE! Ieri, pe Aeroportul Internaţional Bucu­­reşti-Otopeni a aterizat avionul „Tri­­dent-Two“, aparţinînd societăţii aeriene engleze pentru Europa B.E.A., care inaugurează linia internaţională directă Londra — Bucureşti. Cu acest prilej au sosit în ţara noastră un grup de ziarişti şi reprezentanţi ai diferitelor agenţii de turism din Marea Britanie care v vor vi­zita România. De asemenea a sosit la Bucureşti şi dl. Roy Walls, directorul comercial al B.E.A., pentru semnarea contractului comercial încheiat intre societatea britanică şi TAROM.

Next