Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)
1970-06-30 / nr. 5241
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5241 4 PAGINI 30 BANI Marţi 30 iunie 1970 Plenara Comitetului municipal Bucureşti al P. C. R. Ieri după-amiază s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. la care au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului municipal de partid, membrii comisiei de revizie, precum şi numeroşi invitaţi din activul comitetelor de partid ale sectoarelor, din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Plenara a dezbătut şi aprobat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii în domeniul investiţiilor. Tovarăşul Virgil Cazacu, secretar al Comitetului municipal de partid, a informat activul despre activitatea Biroului Comitetului municipal de partid de la ultima plenară pînâ în prezent. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii : Nicolae Matei, prim secretar al Comitetului de partid al sectorului 4, Marin Vintilă, secretar al Comitetului de partid al D.G.C.M., Florin Tănăsescu, directorul Institutului de cercetări și proiectări electrotehnice, Nicolae Țigănilă, directorul întreprinderii „Electrotehnica", Stelieri Grindeanu, director general al uzinelor „23 August", Gheorghe Dumitru, prim secretar al Comitetului de partid al sectorului 3, Marin Grigore, director general al Centralei industriale electronică şi automatizări, Nati Tucman, director general al Trustului construcţii, Victor Crocoş, director general al I.C.S.I.M., V. Rusanovschi, director al I.P.I.U., Pop Simion, vicepreşedinte al Comitetului executiv al C.P.M.B., şi Nicolae Bălan, director tehnic al I.C.M.R. In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Dumitru Popa, prim secretar al Comitetului municipal de partid, s-a referit la sarcinile organelor şi organizaţiilor de partid, ale beneficiarilor, proiectanţilor şi constructorilor pentru realizarea integrală a planului de investiţii pe 1970. Viza în 1970, pînă la 31 mai a.c. au fost date in folosinţă 2 794 apartamente. î.a unele obiective social-culturale stadiile de realizare a lucrărilor nu corespund graficelor stabilite, existând incertitudini în ce priveşte respectarea termenelor de predare. Rămînerile in urmă se datoresc neasigurării documentaţiilor şi a detaliilor de execuţie, neeliberării amplasamentelor sau întîrzierilor în obţinerea avizelor necesare începerii lucrărilor, restanţelor in execuţia lucrărilor la întreprinderile 1, 2 şi 5 din cadrul Direcţiei generale de construcţii montaj. Sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, pe primele 4 luni, nu au fost realizate de unităţile de construcţii montaj cu pondere însemnată in planul municipiului. Principalele concluzii desprinse din analiza activităţii comitetelor de direcţie şi a organizaţiilor de partid din întreprinderile de construcţii montaj evidenţiază localizarea cauzelor răminerilor în urmă în domeniile : organizarea producţiei şi a muncii urmărirea execuţiei lucrărilor, introducerea progresului tehnic, eficienţa muncii de partid. (Continuare In pag. a 2-a) O sarcină economică de primă importanţă: Realizarea exemplară a planului de investiţii construcţii montaj 33,7%, comparativ cu 31,7%, respectiv 29,4%, în perioada corespunzătoare a anului precedent, în luna mai, ritmul mediu realizat de 7,51% este egal cu cel din luna aprilie, dar inferior nivelului mediu planificat de 8,3 la sută. Din cele 53 capacităţi industriale principale, prevăzute a fi puse în funcţiune in 1970, pină la 31 mai au fost date în exploatare 9 capacităţi, dintre care 5 în devansa 4 cu peste 180 de zile fiecare şi una cu 30 de zile. La unele capacităţi, ce urmează a fi predate pînă la finele anului, stadiile de realizare a lucrărilor prezintă insă rămineri în urmă, nefiind asigurate condiţiile necesare pentru respectarea termenelor planificate, datorită : neasigurării utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, necontractării pînă in prezent a unor utilaje din ţară şi import, neeliberării amplasamentelor din incintele întreprinderilor, neasigurării integrale a documentaţiilor şi detaliilor de execu-Din planul anual de investiţii de 11 870 milioane lei, pînă la 31 mai a.c. s-a realizat 35,6% din core laţie, rămînerilor în urmă în execuţia lucrărilor de construcţii montaj. Realizarea planului de investiţii la obiectivele social-culturale şi locuinţe se prezintă astfel : faţă de un număr de 24 391 apartamente, 900 locuri în creţe, 260 locuri în case de copii și 84 săli de clasă, planificate a se rea INDUSTRIA CAPITALEI IN PRIMUL SEMESRU 400 MILIOANE LEI PRODUCŢIE GLOBALĂ SUPLIMENTARĂ La Direcţia municipală de statistică s-au încheiat, ieri, calculele preliminare privind realizarea planului pe primul semestru. Valoarea producţiei suplimentare ce se va înregistra la sfîrşitul acestei zile — a treia de muncă in avans — va depăşi 400 milioane lei la producţia globală şi 360 mioane lei la producţia marfă. Aceste valori se materializează în însemnate cantităţi de produse, printre care: peste 2100 tone de ţevi din oţel, peste 1000 tone de laminate finite, aproape 13 000 mc de prefabricate din beton armat, 150 tone de articole sanitare din porţelan şi faianţă, peste 1,5 milioane cărămizi şi blocuri ceramice etc. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese au adus uzina „Neferal“, întreprinderea de prefabricate „Progresul“, Fabrica de elemente pentru automatizări, uzina „Metalica“, Uzina de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare, întreprinderile din platforma industrială Pipera şi altele. Este demn de semnalat faptul că, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia realizată prezintă o creştere de circa 12 la sută. Reporterii noştri au constatat ieri că, la ghişeele publice, exista Relatam, în două articole publicate anterior, unele aspecte care grevau timpul cetăţeanului venit să solicite serviciile Direcţiei de telecomunicaţii a municipiului sau ale ghişeelor spaţiilor locative ale consiliilor populare. După o judicioasă analiză, factorii de răspundere din instituţiile respective au găsit soluţii adecvate care, coroborate cu alte măsuri menite să ducă la economisirea timpului solicitanţilor, au creat condiţii fireşti in relaţiile cetăţean-instituţie. Fără îndoială, in fiecare instituţie de larg contact cu publicul există posibilităţi neexplorate. Aceasta a fost şi tema anchetei efectuate în ISISE INSU EXPLOATATE IN INCA ADMINISTRATIVĂ cursul dimineţii de ieri de redactorii noştri. Experimentul a dat rezultate bune. Pe cînd generalizarea ? Cu prilejul altor anchete remarcasem că la unele circumscripţii financiare publicul pierdea mult timp pentru îndeplinirea diferitelor formalităţi. La ultima noastră vizită am constatat că operaţiunile decurgeau corespunzător. — Cărui fapt i se datorează acest reviriment ? l-am întrebat pe şeful circumscripţiei financiare a sectorului 2, Alexandru Ionescu. — În urma unor propuneri ale noastre, precum şi a semnalelor presei, Direcţia impozite şi taxe din Ministerul Finanţelor a aprobat — experimental — să se simplifice metodologia efectuării plăţilor. Astfel s-a renunţat la nota pe care o întocmea operatorul de rol. In cele şase luni de experimentare am ajuns la concluzia că noul procedeu este mai practic, mai ales pentru cetăţeni, cărora li se reduce, cu peste 40 la sută timpul afectat, anterior, întocmirii formelor de plată. Este de sperat că Ministerul Finanţelor va extinde aplicarea acestui sistem, tipărind şi chitanţierele necesare. Desigur, se impun şi anumite măsuri organizatorice. Dimineaţa, la un consiliu popular de sector Solicitanţii veniţi la biroul de combustibil al Consiliului popular al sectorului 8 au trebuit să facă cale întoarsă, deoarece, pentru ziua de luni, programul de funcţionare este limitat între orele 11 — 12,30 şi 16—19. în ce priveşte informarea cetăţenilor care vin la consiliul popular aceasta este incompletă, în holul clădirii există cîteva anunţuri unde se pot citi ce acte sunt solicitate pentru formalităţile secţiei financiare, serviciului de arhitectură şi sistematizare, secţiei combustibil etc. Sunt însă şi servicii care au sediu în altă parte. A. A. Radu, Gh. Niculița, P. Dinescu, P. Calapodescu, E. Chiuaru, A. Vrănescu (Continuare in pag. a 3-a) VIZITA SARAM RAMM, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Dineu în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Maiestăţile Lor Imperiale în vizita lre România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări d in timpul dineului, mulţumind pentru amabila invitaţie de azi(Continuare in pag. a 4-a) O dată cu reluarea traficului de transport în comun pe bd. Ana Ipătescu, călătorii au fost întîmpinaţi aici şi de o nouă şi modernă „minisală" de aşteptare, perfect integrată în cadrul arhitectonic. Anul acesta, I.T.B. va monta — în colaborare cu consiliile populare ale sectoarelor — mai multe cabine, de diferite tipuri, pentru călători, pe principalele sale trasee. ALCOA şi EXMIBAL-două faţete ale aceleiaşi afaceri „Curioasele" tranzacţii cu aluminiul costarican şi nichelul guatemalez Pe străzile din San José, capitala Costa Ricăi, mii de manifestanţi şi-au exprimat recent indignarea faţă de hotărîrea parlamentului de a ratifica o nouă concesiune acordată lui ALCOA (Aluminium Company of America). Gaze lacrimogene, ciocniri între poliţie şi demonstranţi, automobile incendiate, zeci de răniţi şi sute de arestări. Iată bilanţul acestor de(Continuare in pag. aia) 1,5 milioane lei, aceasta este valoarea producţiei suplimentare — instalaţii de automatizare pentru echiparea noilor obiective industriale şi panouri electrice de acţionat strunguri — realizată, în această lună, de colectivul uzinei „AUTOMATICA“. ■ LA SI ■ LA SIm 21« Adunare „Zilei festivă dedicată învăţătorului“ Azi dimineaţă, la Operă a avut loc festivitatea sărbătoririi „Zilei învăţătorului”. Au participat cadre didactice din unităţile de învăţamînt ale Capitalei, profesori universitari, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt şi cultură din Bucureşti, invitaţi. A luat cuvîntul tov. Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, care a felicitat cadrele didactice pentru rezultatele obţinute în nobila activitate de instruire şi educare a tinerilor. In numele Ministerului Invăţâmîntului, cadrele didactice bucureştene au fost salutate de prof. Mircea Maliţa, ministrul învăţâmîntului. Din partea dascălilor au luat cuvîntul prof. emerit Alexandrina Tutoveanu şi prof. Gabriel Mateescu. Cadrele didactice din Bucureşti au adresat o telegramă conducerii de partid, secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă adeziunea totală la politica partidului, hotărîrea unanimă de a munci şi în viitor cu aceeaşi rivnă şi conştiinciozitate pentru pregătirea şi formarea multilaterală a generaţiilor viitoare. A urmat un spectacol la care şi-au dat concursul artiştii Ion Voicu, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Irina Răchiţeanu Şirianu, corul „Madrigal”, corpul de balet al Operei române, ansamblul „Periniţa“, solişti ai Teatrului de operetă etc. ifiilsiis de ilustrite iii, m 420 ie IiMfiiI (majoritatea) ' ;hl D ! CE? • Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor a pregătit pentru sezonul turistic actual circa 9.000.000 cărţi poştale ilustrate, cu vederi din Capitală şi principalele oraşe ale ţării, din localităţile şi zonele turistice din 420 imagini diferite. Se remarcă o grijă sporită pentru calitatea tiparului, a imaginii (marea majoritate au fost imprimate în culori), precum şi pentru compoziţie. Spre deosebire de anii precedenţi, au fost realizate mai multe montaje care vor să sintetizeze ceea ce este mai caracteristic intr-o anumită localitate. In plus, a fost editată şi o nouă emisiune de plicuri poştale cu vederi din staţiunile de pe malul mării. Dar, fiindcă mai există şi un dar... apreciind strădania editorilor şi a machetatorlor de a realiza combinaţii de efect, ancadramente atrăgătoare etc., nu putem să nu ne exprimăm surprinderea pentru faptul că majoritatea imaginilor le-am văzut şi anul trecut, şi acum doi ani, şi... mai de mult. Litoralul, adevărat şirag de perle arhitectonice, este, oare, reprezentat fidel în cărţile poştale ilustrate ? Ce şi-ar putea alege turistul care-şi petrece vacanţa la mare ? Fotografiile citorva hoteluri, vederi de pe plajă, imagini lipsite de personalitate, valabile şi pentru Constanţa, şi pentru Mamaia, şi pentru Gh. Dorneanu (Continuare in pag. a 3-a) I ew EBff gxraa IAPROPO DE. 1 ZIUA I FĂURARILOR CONSTANTIN PAUNESCU Astăzi e „Ziua învăţătorului". Profesiunea aceasta nobilă se supune unei duble optici. Sub cristalinul cel de toate zilele, apar ca nişte făpturi mai mult modeste, cu cutele hotăririlor permanente, engramate pe frunte, pe faţă. Nimic nu-i deosebeşte, in înfăţişarea exterioară, de alţi semeni. Sub ochiul veacului şi sub focarul zodiei progresului uman, imaginea lor capătă insă reflexe fantastice. Prin forţa şi meşteşugul cotidian de modelare a conştiinţei umane. Din perspectiva acestor răspunderi majore, ce le revin in opera de făurire conştientă a omului nou, slujitorii şcolii sunt înconjuraţi de grija deosebită a partidului şi statului, de calda încredere a întregului nostru popor. In zilele noastre, imaginea apostolică, naiv sentimentală, a învăţătorului este topită in aceea a luptătorului dăruit pe de-a-ntregul și generos unei opere de maximă încordare, de (Continuare In pag. o 2 a) 1 “ I 1 I I B I I E I I I I I 1 1 I I i I I i 1 ! I 1 I I Iî Amfiteatre sub soare Peste 6000 studenţi bucureşteni la acţiuni de munca patriotică pentru unii, sesiunea de examene mai continuă, cu tot cortegiul ei de evenimente mari şi mici ce se consumă în austeritatea amfiteatrelor şi laboratoarelor. Pentru alţii, începe vacanţa cu nu ştiu cite promisiuni într-un simplu bilet de tren sau de tramvai. Pentru cei care se îmbarcau ieri şi azi în Gara de Nord, dînd plecării trenurilor un farmec aparte, vara demarează altfel. Cu o veritabilă expediţie într-o geografie a ţării unde începe vremea recoltelor, unde pulsează viaţa şantierelor. Aşadar, viitori ingineri şi profesori, agronomi şi constructori, medici şi arhitecţi au luat startul. Se ştie : punctul terminus al călătoriei va fi o întreprindere agricolă de start la Buciumeni şi Studenţii de la Academia de studii economice au plecat în judeţul Constanţa, Chirnogî, Nazarcea şi Dorobanţu, Topom şi Slobozia, Malu şi altele. Sau mari şantiere — şoseaua naţională Bucureşti — Piteşti, hidrocentrala de pe Lotru. De bună seamă, curiozitatea e trează şi n-are cum să rămînă nesatisfăcută. Expediţia studenţilor, evident, implică şi explorarea. Dar dincolo de acest inedit, punctul terminus are o semnificaţie mai adincă. N-ar fi exagerat să afirmăm că, pentru „expediţionari“ echivalează cu un amfiteatru şi un laborator „sui generis“, unde ipotezele se verifică într-o manieră specială. Căci este vorba de a simţi la faţa locului, prin tot ceea ce dă percepţia nemijlocită, operaţiile de loc simple prin care bobul devine recoltă, stropul de apă se traduce în kilowaţi sau faţa unei (Continuare in pag. a 4-a) Cartea de a melomanuli VIOREL COSMA Trebuie ei pornesc de la o realitate, spre a convinge de necesitate. Trecen de zile prin faţa magazinului „Muzica“ şi nu simt chemarea de a pătrunde in acest splendid „pantheon“ al cârţii muzicale, fiindcă vitrina pare împietrită de mereu aceleaşi titluri, In ciuda noilor apariţii. Mă refugiez In pasajul Kretzulescu, In cea mai tainică şi mută librărie din Capitală — In anticariatul de acolo — unde se află o bogăţie rară de titluri, mai ales lucrări de sinteză. Este adevărat că „păcătuiesc“ aproape toate prin lipsa de actualitate, prin concepţia depăşită de informaţie şi redactare, dar nu de puţine ori ele interesează prin superioritatea ideii, a temei. In fond, de ca să nu satisfacem setea de cunoaştere a omului contemporan prin cîteva titluri indispensabile oricărui meloman 7 Sint atft de multe aceste cărţi de căpiuil incît să nu le putem edita 7 Nu dispunem de muzicologi capabili să le redacteze . Fenomenul pare destul de complex, iar teama de răspundere, lipsa de iniţiativă, necunoaşterea exactă a cererii pieţei de (Continuare in pag. a 2 a) ÍBEE! Ieri, pe Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni a aterizat avionul „Trident-Two“, aparţinînd societăţii aeriene engleze pentru Europa B.E.A., care inaugurează linia internaţională directă Londra — Bucureşti. Cu acest prilej au sosit în ţara noastră un grup de ziarişti şi reprezentanţi ai diferitelor agenţii de turism din Marea Britanie care v vor vizita România. De asemenea a sosit la Bucureşti şi dl. Roy Walls, directorul comercial al B.E.A., pentru semnarea contractului comercial încheiat intre societatea britanică şi TAROM.