Informatia Bucureştiului, august 1970 (Anul 18, nr. 5269-5293)

1970-08-04 / nr. 5271/1

i ­ ^uuuumuu%u%m%%%uuu%%%%m%uumumuu%*; \ 5 Ctitorie­­ contemporană Las privirea să curgă liberă sub cerul parcă fără­ orizont. Pe 3500 de metri, pista aero­portului se­­fugăreşte sub roţi, din­ impresia unei fiinţe vii, alune­coase. incit te-aştepţi să scape, la un mo­ment dat, sub pămînt. Luciul ei, în lumina generos revărsată, mă obligă să-mi amintesc de­­un timp al anului trecut cînd treceam printre mormanele de pămînt răscolit, cu in­ginerul Diomede Istră­­tescu, șeful șantierului. Ceea ce văd acum — pistele de rulare, plat­formele, aerogara cu trei corpuri pentru pa­sageri, zonele anexe (industrială, deservire a mărfurilor, de carbu­ranţi) — erau atunci mai mult o idee arhi­tecturală. O idee pe care oamenii şantieru­lui nr. 3 Otopeni — aparţinînd de întreprin­derea de construcţii speciale şi transportu­lui Bucureşti — o con­verteau în forme şi vo­lume de o marcantă originalitate. Nu era atunci o vre­me cine ştie cit de fier­binte, mi se pare chiar că era o primăvară cu vînturi iuţi şi umezeală, dar stăruia în toată munca acelor con­structori o asemenea frusteţe şi tensiune, in­cit începusem să mă simt inutil. Dinţi de fier puternici se înfi­geau cu furie în coaja pămîntului, muşcînid-o adine­­­schele, uneori ciudat de întortocheate, căutau febrile văzdu­hui ; maşini, încărcate ochi cu mortar şi con­ducte şi armături, se încrucişau in toate părţile. Atmosfera de ■ şantier, cu acel nerv frust al mişcării, ce e­­vită stările de contem­plaţie, domina, între oamenii­ aceia, preocu­paţi de ale lor, intr-o solidaritate de lucru cum rar văzusem, veni­sem eu să scriu un re­portaj... Din mîinile acelor oameni s-a ivit pano­rama arhitecturală ce o contempla acum. Iată, îmi spun, cum ştiu cei ce se cheamă cu adevărat meşteri să to­pească, să adune, să înlănţuie, să combine — într-o alchimie doar de ei cunoscută — cofraje şi cărămizi, tuburi şi sticlă, cabluri şi beton, armături şi marmură, scoţînd din ele aseme­nea minunăţii m­­oder­­ne. Iată, îmi zic, cu ochii la turnul de con­trol — acest „creier“ electronic al marii porţi aeriene — cu ochii la aerogară, la aero­portul ce poate primi orice gigant al aerului, cit de comună mi se pare însuşirea omului de a scoate apă din piatră seacă ! Şi, totuşi, cit de vrednică de lău­dat ! Acum aeroportul e destul de liniştit, res­piraţia n-are oboseală. Intîmplarea face să pic într-un moment cind nu pleacă și nu ateri­zează nici un avion. Cîteva păsări de oțel stau liniștite mai la o parte, așa că pot să mă gîndesc — după imaginea ce mi se o­­feră — cam ce înseam­nă să faci­­anual 23 de milioane de­­kilometri pe meridianele a patru continente. Nouăspre­zece capitale din­­Eu­ropa şi bazinul orien­tal al Mediteranei, îmi spunea comandantul ae­roportului, sunt „racor­date“ la acest circuit aerian. Iar dacă vreţi o imagine mai plastică a distanţelor, îmi zicea altcineva de acolo, a­­tunci gîndiţi-vă că a­­cestea înseamnă, ocolul pămîntului de 572 ori pe la ecuator. Cam în fiecare zi, deci, se face o dată și jumătate oco­lul pămîntului, iar un ocol se efectuează în 80 de ore de zbor, a­­dăuga dînsul. îmi no­tez aceste date și-mi propun să stau cîndva de vorbă (acum nu-l găsesc) cu pilotul ro­mân care, primul la noi, a traversat Paci­ficul. Cred că trebuie să fie ceva de mare curaj şi sper să nu mă înşel. Prea, mulţi oa­meni, de mare ţinută profesională, nu vor să mai­ facă aluzie la a­­semenea substantive banalizate prin repeti­ţie. Ce curaj ? Ce e­­roism ? — zic ei. Ni­mic mai mult decit treabă făcută ca lu­mea, cu simţ. Dar, ori­cu­ am fi de reticenţi, trebuie să acceptăm că aici la Otopeni, atîţia oameni pe care nu­-i mai ştiu acum au fă­cut o demonstraţie de profesie, de disciplină a muncii. De respon­scibi­­litate. O suprafaţă enormă a fost scoasă din restu­rile ei şi aşezata pe alte temelii. Totul a Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a lll-a) FRONTISPICIU ’70 A­­ş vrea să stabilim de la în­ceput axiomele discuţiei, în primul rînd aceea că eco­nomic nu înseamnă sărac şi, în al doilea, că economisirea reprezintă un act de preţuire­­ şi respectare a valorilor materiale. . Se vorbeşte deseori — şi pe bună dreptate — despre aspectul econo­mic al activităţii noastre in nemi-L __________________________________ Apropo de Economie VIRGIL BRĂDĂŢEANU mărate domenii, urmărim, şi pre­ţuim „economicul“ în ceea ce fa­cem, în tot ceea ce are in ve­dere eficienţa, ţinem■ seama de el pe toate planurile existenţei, şi e firesc să fie aşa, de vreme ce rezultatul îl reprezintă creaţia — sau irosirea — de bunuri, ale indivizilor sau ale colectivităţii. In societatea noastră, in plină dezvoltare pe plan material şi spiritual, în viaţă nouă, in care aspectul definitoriu îl reprezintă construcţia pe o multitudine de planuri, problema are însemnă­tate deosebită. A construi cu gri­jă pentru economic — să zicem — locuinţe înseamnă apartamente mai multe, înseamnă condiţii mai bune de viaţă pentru un număr sporit de oameni. A construi ast­fel înseamnă a nu face risipă de materiale, înseamnă­­a nu exage­ra in cine ştie ce viziuni arhi­tectonice, înseamnă a folosi cu chibzuială terenul, clădirea, utila­jul, înseamnă — evident — un (Continuare în pag. a lll-a) ju ...«■** ■Ar* ?­ .■ zi 2 „ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI VA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5271 / 1 4 PAGINI 30 BANI Marţi 4 august 1970 100 DE CERCETĂTORI NE-AU ÎMPĂRTĂŞIT OPINIILE In cursul lunii iulie redacţia a între­prins o amplă anchetă, în rîndul cerce­tătorilor ştiinţifici din Capitală. Obiecti­vul principal al­ acestei acţiuni a fost de a cunoaşte cît mai multe păreri 113 legă­tură cu modul în care se desfăşoară co­laborarea dinttre cercetarea ştiinţifică şi producţie. Aşadar, chestionarele au cuprins în­trebări privind : valoarea tematicii a­­bordate ; modul în care este folosit po­tenţialul uman şi material din institute ; în ce grad s-a realizat o apropiere a cercetării de necesităţile producţiei şi ale dezvoltării economiei , cum sunt ma­terializate rezultatele cercetării etc. Am primit o sută de răspunsuri in­dividuale sau colective, provenind din şase institute cu profil diferit. Din discuţie au reieşit cîteva concluzii deosebit, de preţioase şi, evident, cea mai importantă e faptul că aplicarea sistemului contractual reprezintă un ca­dru optim pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice. în unanimitate, cercetătorii au subliniat avantajele incontestabile ale acestui sistem, menţionînd că el asigură nu numai o împletire armonioasă între năzuinţele omului de ştiinţă şi cerinţele societăţii, ci şi împlinirea ideii ştiinţi­fice prin posibilitatea de valorificare a ei în practică. De asemenea, am reţinut atenţia pe care cercetătorii o acorda propriei­­ lor pregătiri profesionale — responsabilitatea cu care e privit acest act., „Oricît de bine ar fi organizat un institut, dacă oamenii angrenaţi în rezolvarea sarcini­lor nu dovedesc un înalt grad de com­petenţă, succesul e diminuat la jumă­tate­* — ne declară cîţiva participanţi, aparţinînd I.P.A. „Clarviziunea şi com­petenţa colectivului de specialişti sunt hotărîtoare“ — opinează un alt specia­list. Şi conchide: „ridicarea continuă a calificării profesionale individuale, coro­borată cu preocuparea pentru sudarea unui colectiv cu adevărat competent, re­prezintă o preocupare permanentă“. Participanţii au reliefat grija pe care o manifestă conducerile institutelor, or­ganizaţiile de partid faţ­ă de orientarea actului de cercetare, au evidenţiat efi­cienţa colaborării cu sectorul productiv , colaborarea constând atît în schimbul de opinii cu reprezentanţii producţiei cît şi în folosirea utilajului b uzinal în pro­cesul de experimentare ş.a.m.d.. Raportînd, insă, ceea ce se întreprinde, la capacitatea reală a institutelor de cer­cetare — pe de o parte, iar pe de alta la interesele majore ale economiei na­ţionale, rezultatul anchetei nu prezintă Anchetă realizată de Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a II-a) PROBLEMATICA INDUSTRIALĂ - „RAMPĂ DE LANSARE" IDEALĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Din spital in spital, pentru o intervenţie urgentă Intr-un articol publicat în urmă cu cîtva timp, relatam o întîmplare cu totul ieşită din comun.. O acci­dentată fusese purtată pe la nu mai puţin de 6 spitale pînă să i se acor­de asistenţa necesară. Anchetînd la semnalul ziarului, această gravă abatere de la deontologia medicală, Direcţia sanitară a Capitalei a dis­pus sancţionarea medicilor şi a altor salariaţi, inclusiv a directorilor spi­talelor respective, care, în loc de a asigura imediat primul ajutor bolnavei, determinaseră antrenarea acesteia într-un veritabil carusel al nepăsării faţă de minime obligaţii profesionale. Totodată — ni se co­munica — au fost stabilite măsuri de natură să ducă în viitor la evitarea repetării unor asemenea situaţii. I­ATA-NE însă nevoiţi să revenim pe aceeaşi temă, în seara zilei de 29 iulie, la ora 19, un cetăţean, Dinu Dumitru (din Ploieşti, str. Caporal Dumi­­trescu nr. 91) a fost victima unui acci­dent de circulaţie petrecut în apropie­rea intersecţiei calea Văcăreşti — şos. Olteniţei. Rănit, a fost transportat ime­diat, de către posesorul unui autoturism, la cel mai apropiat spital : „Gh. c. p. (Continuare în pag. a ll-a) Expoziţii reale, şi un public pretenţios O expoziţie bună“ este un inventar­­ de idei, o confruntare de lucrări, pretext de a pune în evidenţă­ ar­tişti, opere noi sau de mult uitate. Dar, ba­re net -n, can­taţiî şi noutăţii unei expoziţii îl constituie publicul. Au fost expoziţii pe care acesta, cu îndrep­tăţită apreciere, le-a primit cu indiferenţă, fiind frecventate doar de cite cinci pînă la zece vizitatori pe zi, in timp ce altele, cum au fost expozi­iile „Arta neagră“, „Picasso“, sau cum este cazul recentei expoziţii „Brâncuşi“ au cunoscut între două şi trei mii vizitatori zilnic. Publicul aşteaptă de la o expoziţie ca ea sâ-i suscite privirea şi imaginaţia, fiind sensi­bil la prezentările noi şi atrăgătoare. în acest, sens păstrez regretul că, o dată or­ganizate şi trimise in străinătate, cineva ex- MIRCEA DEAC poziţii rare şi unice prin conţinutul lor de o importanţă artistică şi naţională cu totul excepţionale nu­­ au fost înfăţişate şi pu­blicului bucureştean, aşa cum s-a î­­timplat cu vasta expoziţie „Ro­mânii în România“, deschisă doar la Köln şi Roma sau, mai mo­dest, ca proporţii, dar de o strălucire artisti­­că cu totul remarca­­bil, „Pictura pe sticlă“ care, după un circuit în străinătate, in a­­proape zece oraşe, a fost retrimisă în depo­zitele muzeului „Erni­kent­hal“, deşi modul său de organizare şti­inţifică, pe zone şi sti­luri, selecţia riguroasă ar fi trezit un mare interes în rîndurile crescînde ale colecţio­narilor şi iubitorilor a­­cestui gen de artă. In spiritul aceleiaşi idei, sperăm ca expoziţia „Tezaure de artă veche“, ce se bucură de un meritat succes în sălile muzeului „Pe­tit Palais“ din Paris, datorită şi celebrei „Cloşca cu puii de aur“ şi altor comori arheo­logice descoperite în ultimii ani, să fie pre­zentată şi întruna din sălile bucureştene, după întoarcerea sa de la Stockholm. (Continuare în peg. a ll-a) # Rampă mobilă pentru posesorii de autoturisme Cooperativa meşteşugărească „Metalica“ a organizat fabricaţia unor ingenioase rampe mobile pentru autoturisme. Este vorba de un dispozitiv uşor, cu gabarit re­dus, care se fixează pe roţile ve­hiculului făcîndu-l să se ridice pe verticală, pentru a se putea efectua diverse reparaţii şi lucrări de întreţinere. Noul produs poate fi solicitat de automobilişti, la comandă, apelindu-se la numărul de telefon 13.06.06. Răspuns la semnalele ziarului Măsuri pentru îmbunătăţirea transportului pe calea ferată De la Regionala de căi ferate Bucureşti sîntem informaţi asu­pra unor măsuri ce au fost luate pentru îmbunătăţirea condiţi­ilor de servire a călătorilor în staţiile de cale ferată şi agenţiile de voiaj din Bucureşti, precum şi pentru transportul călăto­rilor spre litoral., Programul de lucru al agenţiilor de voiaj C. F. R. In scopul servirii călătorilor în condiţii mai bune, toate agenţiile de voiaj din Capitală şi de pe li­toral vor funcţiona zilnic între o­­rele 5,30 şi 22,30. Pentru descon­gestionarea caselor ,lte bilete ale a­­genţiilor de voiaj din Griviţa şi calea Victoriei, au fost deschise şi două uni­tăţi de cartier : agenţia de voiaj CFR din bd. Dimitrov nr. 96 şi a­­genţia Puişor din calea 13 Septem­brie nr. 69 (în localurile oficiilor poştale respective). Peste cîteva zile (pînă la 15­ august a.c.) se va des­chide şi agenţia de voiaj CFR Mili­tari, in localul autogării Militari din bd. Păcii. Au fost luate de asemenea măsuri ca în perioadele mai solicitate ale zilei, la staţiile din Bucureşti Nord şi Constanţa, să funcţioneze în piua (Continuare în pag. a lll-a) Ce materiale moderne oferiţi şcolarilor? Ne răspunde ing. ION IOV, t­irectorul întreprinderii „Didactica" — în contextul modernizării şco­lii de toate gradele, perfecţionarea mij­loacelor de predare ocupă un loc bine definit. Azi, învăță­­mîntul este tot mai pregnant adoptat la ritmul de progres al ştiinţei contempo­ didactice g­ rave, mijloacele au­­dio-vizuale silit or­ganic integrate în procesul de învăţă­mânt — ceea ce vi­zează orientări noi în procedeele şi me­todica de predare. Răspunzind acestor deziderate, întreprin­derea noastră işi or­ganizează producţia în raport de cerinţe­le şcolii, urmărind să pună la dispoziţia profesorilor şi elevi­lor materiale didac­tice, noi şi perfecţio­nate. Noutăţile survenite în conţinutul învăţă­­mântului ,constituie o preocupare per­manentă pentru spe­cialiştii­­ întreprinderii şi creatorii de mate­riale didactice. In acest an au fost rea­lizate o seamă de materiale didactice calitativ superioare, în aşa fel concepute incit pot reduce tim­pul de pregătire a demonstraţiilor prac­tice. Apoi, produsele anului 1970 sînt mai rezistente (nu au fra­gilitatea celor fabri­cate pînă acum), şi pot realiza un nu­măr mai mare de experienţe (după principiul grupărilor în combine, truse etc.), în acelaşi timp fiind utilizabile şi di­ferenţiat, în şcolile generale, profesionale sau în licee. Printre materialele didactice recent rea­ Ileona Barbu (Continuare în pag. a 11-a) Lingă expoziţii cu colecţiile articolelor de bumbac, „arbitrii“ frumosului şi ai calităţii îşi... adjudecă sortimentele ciştigătoare ! In pavilionul „C“ din cadrul Complexului de expoziţii din piaţa Scinteii. comimiA comractările . Eforturile co­lectivelor de muncă ale unită­ţilor de construc­­ţii-montaj din Capitală — în­dreptate spre re­alizarea unor lu­crări de calitate şi cu un preţ de cost cît mai re­dus — s-au mate­rializat prin în­scrierea în bilan­ţurile economice, pe şapte luni ale anului, a unor e­­conomii la capi­tolul materiale în valoare de 86,5 milioane lei concretizate în 2 741 tone metal, 904 m.c. material lemnos, 2 789 to­ne ciment, 2,5 milioane cără­mizi ş.a.­­ • Noutăţi turistice • Au început înscrierile pentru petrecerea reve­lionului peste ho­tare • Croaziere pe Dunăre • Se­rii de 6 zile în tabere de odihnă. • Azi dimineaţă, la sediul filia­lei O.N.T. din calea Victoriei nr. 100, au început înscrierile pentru petrecerea revelionului în R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Informaţii suplimenta­re se pot obţine la sediul filialei. • La aceeaşi agenţie se pri­mesc, începînd de azi, înscrieri pentru croaziera pe Dunăre cu motonava „Carpaţi“, cu plecarea în 16 octombrie a.c. pe itinerarul Bucureşti - Giurgiu-Belgrad-Buda­­pesta-Bratislava. Înapoierea de la Bratislava la Bucureşti, cu trenul. De asemenea, se primesc înscrieri pentru excursia din 18 octombrie pe itinerarul Bucureşti—Bratisla­va, cu trenul, înapoierea de la Bratislava, prin Budapesta-Bel­grad-Giurgiu, cu motonava „Olte­niţa“. „ La solicitarea întreprinderilor, instituţiilor şi­ şcolilor se organi­zează excursii peste hotare de la o zi pînă la 15­ zile, pe diferite itinerare. • La sediul din calea Victoriei nr. 100, s-au pus in vinzare locuri pe litoral în serii de 6 zile cu ca­zarea în corturi de 2 persoane in tabere de pe litoral cu ple­carea în 13, 19, 25 și 31 august. 5 și 11 septembrie. Continuă înscri­erile pentru excursiile organizate cu prilejul zilei de 23 August, la cabanele de pe Valea, Prahovei, în nordul Moldovei, Delta Dunării şi la cabana de la Ilgani. I . Zilnic curse autorapide Bucureşti — Constanţa — Eforie Sud începînd de mîine, 5 august, pe traseul BUCUREŞTI—CONSTAN­ŢA—EFORIE SUD circulă, zilnic, o cursă autorapidă de călători. Plecarea din Bucureşti, agenţia de voia­j d­in calea Victoriei nr. 2, la ora 5,40. Sosirea la Constanţa la ora 11,30, iar la Eforie Sud la 12,20. Plecarea din Eforie Sud spre Bucureşti la ora 15,30, sosirea în Capitală la ora 22,20. Cursa opreş­te numai în localităţile : Slobozia, Giurgeni, Constanţa, Eforie Nord Bucureşti. August 70 Foto : N. Dumitrescu Verificarea anuală a autovehiculelor se desfăşoară în Cercul vicios al aproximaţiei şi improvizaţiei După cum în genere se ştie, noile reglementări ale circulaţiei pe căile publice prevăd obligaţia ca toate autovehiculele să fie supuse anual unei verificări tehnice amănunţite , efectuate în unităţi specializate — în urma căreia posesorilor li se eliberează o dovadă ce atestă perfecta stare a maşinii. Operaţiunea trebuie execu­tată pînă la 1 iunie a fiecărui an. Numai în mod excepţional anul acesta s-a stabi­lit pentru vehiculele proprietate de stat sau ale organizaţiilor obşteşti termenul de 30 iunie, iar pentru cele proprietate personală — limita de 30 septembrie. Evident, controlul anual nu exclude verificarea periodică, în garaje, a maşinilor. Măsura in sine — survenită în contextul unei sporiri a accidentelor provocate de defecţiuni tehnice — este extrem de binevenită, fiind de natură să revitalizeze responsabilitatea faţă de securitatea traficului rutier. CUM SE APLICA, INSA, ŞI CU CE REZUL­TATE ? V­om relata, pentru început, o situa­ţie paradoxală, referitoare la ve­hiculele­ proprietate de stat. Deşi termenul de 30 iunie a trecut de mult, o bună parte din aceste maşini nu au fost supuse verificării şi, ca atare, circulă fără dovada respectivă. „Explicaţia“ ? Dacă unităţile mari (I.T.B., O.N.T., I.T.A. etc.) au posibilitatea să execute controlul în cadrul propriilor autobaze, care sunt dotate corespunzător, nu acelaşi lucru se petrece cu maşi­nile aparţinînd garajelor cu un parc redus şi care nu dispun de aparatura necesară. Acestor unităţi l s-a recoman­dat să apeleze la întreprinderile înzes­trate cu dispozitivele speciale. In fapt, insă, multe asemenea apeluri s-au sol­dat cu refuzuri nete, autobuzele mari pretextînd că nu dispun de capacitate de lucru. In măsura în care realmente aşa stau lucrurile, este necesar ca foru­rile de resort să recurgă la alte soluţii, mai judicios,gândite, astfel ca verificarea autovehiculelor să se poată efectua. Totodată, însă, apare necesar ca Inspec­toratul general al miliţiei să fixeze altă limită pentru verificarea acestei cate­gorii de maşini, termenul iniţial — 30 iunie — dovedindu-se nerealist faţă de situaţia existentă. S­ă vedem ce se întimplă și ca auto­mobilele proprietate personală. Aparent, faptul că pînă la expi­rarea termenului de 3o septembrie mai e destulă vreme, ar putea acredita ideea că, în acest sector, lucrurile merg mai bine, existlnd răgazul suficient.­­ Totuși, o vizită întreprinsă, împreună cu maiorul I. Ciubotaru­, din serviciul circulaţie al I.M.M.B., prin cîteva uni­tăţi specializate,, ne-a dezvăluit o sea­mă de inadvertenţe. Unele ţin direct de proprietarii­ maşinilor. Pînă în prezent, doar foarte puţini s-au prezentat pentru efectuarea controlului, ceea ce va duce, evident, la o supraaglomerare — în Petru Calapodescu (Continuare în pag. a lll-a) I • 86,5 milioane lei , economii de materiale I­I I I • Galeriile de artă foto­grafică din str. Brezoianu 23—25 vor găzdui, începînd de mîine (ora 18,30), o expozi­ţie de fotografii ce va reuni lucrări aparţinînd artiştilor V. T. Crainic şi din Oradea. SPORT • „Cupa Cehoslovaciei“ la fot­bal a fost cucerită de formaţia Gotwaldov, care în finală a în­trecut cu 4—3 (0—0) pe Slovan Bratislava. • Proba de dublu bărbaţi din cadrul turneului de tenis de la Louisville a revenit cuplului New­­combe-Roche, învingător cu 8-6, 5—7, 6—4 în faţa perechii Laver- Emerson . • Turul ciclist al Scoţiei a luat sfârşit cu victoria rutierului polo­nez Matusiak, urmat de Bolik (Cehoslovacia) la 2:29 şi Janbro­­ers (Olanda) la 2:42. Pe echipe au învins cicliştii cehoslovaci. • în „Cupa Rappan“ s-au dis­putat noi întâlniri. La Cracovia, Wisla a învins cu 5—1 pe Winter­thur (Elveţia), iar la Innsbruck, echipa locală Wacker a fost între­cută cu 3—2 de Polonia Bytom. St. Weiss ERA ADDONIZIO S-A ÎNCHEIAT LA NEWARK „Hi­gh Addonizio nu va mai fi niciodată primar la Newark“ , scrie un ziarist francez. Au fost suficienţi opt ani ca administraţia acestui oraş american, girată de Addonizio, să se prăbuşească în corupţie şi teroare. Opt ani în care primăria din Newark s-a aflat la discreţia Mafiei. Un juriu federal a confirmat recent cele 64 de capete de acuzare ridicate împotriva fostului primar şi a unora din complicii săi. Urmează acum să se afle la cîţi ani va fi condamnat. (Continuare în pag. a IV-a)

Next