Informatia Bucureştiului, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 5347-5371)

1970-11-21 / nr. 5364

• La festivalul In­ternaţional al filmu­lui de scurt-metraj de la Leipzig, care începe astăzi, cine­matografia noastră este reprezentată de trei filme documen­tare şi un film de animaţie : Mai mnult copiii de Florica Heiban. Pe cimpul alb de Al. Sirbu, Eroii nu mor nici­odată de Virgil Ca­­lotescu şi Pe-un pi­cior de plai de Şte­fan Munteanu. • conducerea U C.M.R.-metal a definitivat progra­mul privind lărgi­rea gamei de pres­tări servicii, In spe­cial In cartierele noi. Astfel, In ca­drul complexului co­mercial nr. T din Drumul Taberei vor lua fiinţă unităţi de separat ceasor­nice, de depanat aparate electronice, de întreţinere a obi­ectelor de uz casnic ete. In complexul comercial Grindului- Cristeiului va fi or­ganizat un centru de mobilă şi tapiţe­rie. De asemenea, În cartierele Pante­­limon, Armata Po­­porului. In piaţa din faţa uzinei „23 Au­gust*­ urmează să ia fiinţă centre de reparat articole de uz casnic radio — T.V., lăcătuşărie, re­paraţii mecanice. In­stalaţii dectro-sani­­tare. • La Casa de cultură S.P e t ö f 1 Sándor^ Va avea loc astăzi (ora 18) un concert susţinut de corul mixt „Er­kel Ferenc“, din Budapesta, condus de Maklari József, laureat al premiu­lui Liszt. • Miine diminea­ţă (ora 11) aceeaşi casă de cultură va fi gazda unor rap­sozi populari şi elevi al liceelor de Artă şi Pedagogie, din Tg. Mureş, care vor Interpreta cîntece populare din Aluniş, Mătrici şi Pasăreni. • „SISTEMUL PORŢILOR DE FIER“ ...este Intitu­lată noua mărci poştală specială e­­misă de Ministerul Poştelor şi Teleco­municaţiilor pentru a populariza uria­şele înfăptuiri din marele defileu al Dunării în desenul acestei mărci este înfăţişat barajul de la Gura Văii şi cele două ecluze, aflate, una pe malul ro­manesc şi cealaltă pe malul iugoslav. • INTILNIRI CU CITITORIL Mline, la ora 11, In cadrul „Decadei cărţii ro­mâneşti“, Editura Militară lansează la librăria „M. Sado­­veanu“ două noi apariţii , „260 de zi­le In faţa morţii“, al cărui autor, lt. col. Ion Gta. Pană, va fi prezentat de conf. univ. Dumitru­ Almaş şi „Propoziţii“ (volum de aforis­me) de lt. col. Mir­­cea Cârloa­iţă, pre­zentat de s­cri­orul Ion Grecea. • „EXRAMA“ Sub auspiciile Institu­tului de arte plas­tice Sf. Grigores­­cu*­ la Galeria­la- Underu, din str. Dr. Sion nr. 4, s-a des­chis expoziţia Inti­tulată „Exrama” In cadrul căreia cinci tineri plasicieni — Nicolae Ovejan, Ion Dreptu, Eugen Stănculescu, Sabin Ştefănuţă şi Ma­rius Rădulescu — expun, fiecare, In jur de zece lucrări In cele mai felurite tehnici. INSTITUTUL ME­­TEOROLOGIC CO­MUNICA­T Azi, la ora 8, tn Bucureşti, temperatura aerului a fost de 8 grade. Maxima de ieri tn aer a fost de 10 de grade, iar minima din cursul nopţii de * grade. Timpul probabil de mline ! Vreme relativ călduroasă. Seara fl dimineaţa ceaţă. Temperatura aerului va fl cu­prinsă noaptea In­tre I fl 8 grade, iar maxima va crește pină la­­8—18 grade. lte Comenzi MIHAI STOIAN lată o Intlmplare strict auten­tică : un trecător se opreşte la vitrina centrului de pe calea Victoriei nr. 124, al cooperativei „Meseriaşii cizmariModele fru­­ntoase, preţuri acceptabile, intră. Un bărbat nu prea inuit, în halat alb, învârteşte nişte hirtii, dă apoi un telefon, consultă un chitan­ţier, în sfirşit îl vede pe client şi-l întreabă ce doreşte. Own doreşte o pereche de cizme cu carimb scurt Nimic mai uşor , i se arată mai multe m­odate, i se ia măsura din... scris, pe o hirtie, un şablon de canon indi­că, pe aceeaşi hirte, şi pioni al încălțămintei. Ce mai, zice clientul, organizai­e perfectă ■ termenul de ridicare a comenzii: tură tb zile. Precis? Precisi După ' ura er­ea for, ba chiar a ifi zile neritut e prevăzător și deprins cu u­za sa de punctualitate „stn3- •'*che~­a meseriașilor) intră din nou In unitate. Uă bonul (avans point), dar acelaşi bărbat în ha­la alb copleşit şi de astă dată de hirţoagele lui dragi, ridică din umeri : „Nu le-au adus încă“. „Ce înseamnă nu le-au adus ? Cine trebuia să le aducă ?“ Inu­til de retranscris dialogul. Pe scurt, atelierul e departe de cen­tru, niciodată nu există siguranța transportului in termen, de vină (Continuare in pag. a lll-a) ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5364 6 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 21 noiembrie 1970 VA PREZENTĂM Unitatea de mobilă Ştefăneşti La extremitatea nordică a cartierului Colentina a intrat în producţie, o nouă şi modernă unitate industrială­­ secţia de mobilă Ştefăneşti, a Întreprinderii „Arta mobilei“. Construcţia (executată de un colectiv al şantierului nr. 1 din cadrul I.C.M. 5) constituie Insă, prin dimensiuni şi dotare tehnică, o fabrică In adevărata accepţiune a cu­vin­tului — cu un proces tehnologic complex, de sine stătător. In legătură cu profilul unităţii şi stadiul actual al lucrărilor, adjunctul şefului de secţie, tov. PETRE VANEA, ne-a dat următoarele relaţii : — Fabrica are­­ linii tehnologice dota­te cu utilaje de Înaltă tehnicitate — prese hidraulice, maşini de şlefuit şi rindeluri, freze — pe care se confecţionează lunar aproximativ 70 000 elemente şi suban­sambluri de garnituri--de mobilă (dormi­toare, sufragerii, fotolii, recamb­uri, scau­ne șa.) care, In final, sunt expediate pentru finisare altor unităţi. In circuitul tehnologic este Integrată și o uscătorie cu opt celule, avlnd o capacitate de aproape 100 mc material lemnos. De a­­semenea, noua unitate dispune de o rampă acoperită destinată conservării materialelor degradabile — pal, furnir, zegras etc., de un depozit descoperit In suprafață de aproximativ 2 400 mp. — deservit de Unii de vagonete și de o centrală termică proprie. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! De la iniţiativă la aplicare Un traseu ce trebuie să excludă barajul", inoperativităţii întrecerea socialistă re­prezintă, în ultimă instan­ţă, o intensă angajare conştientă a resurselor de creativitate proprii colecti­velor de muncă. Nu avem intenţia să emitem o defi­niţie, dar acest adevăr este inseparabil efortului convergent pentru ca im­perativul „mai mult, mai repede, mai bine !“ să ca­pete cotidian noi materia­lizări. Procesul de auto­­depăşire pe care îl gene­rează întrecerea implică perfecţionarea întregii ac­tivităţi productive. Fluxul iniţiativelor astfel declan­şat poate fi asemuit unui adevărat „tezaur de inte­ligenţă", menit să alimen­teze progresul producţiei, creşterea eficienţei econo­mice. Firească deci întru­­totul grija deosebită ce Şantierul noii FABRICI DE CALCULATOARE ELECTRO­NICE reprezintă, am putea spune, un exemplu în mate­rie de organizare. Aici, s-a materializat un deziderat mai vechi al constructorilor şi anume acela ele a executa mai mntii lucrările de sub cota zero (reţele de apă, canali­zare, conducte pentru căldură) şi căile de acces în soluţie I definitivă şi apoi lucrările la I obiectivul propriu-zis. Aseme-I nea organizare nu este de fell spectaculoasă, ci absolut nor-r mală, dictată de derularea fi­rească a fazelor de execuţie. Şi totuşi în practică nu am întilnit pînă acum decit jumă­tăţi de măsură, ceea ce am­plifică substanţial semnifica­trebuie să înconjoare ge­neza şi fructificarea idei­lor purtătoare de nou. Ce relevă din acest punct de vedere practica­­­ţia reuşitei pe care o consem­năm. Din discuţia cu ing. MIHAI ŢENEA, director tehnic la Trustul de construcţii-montaj nr. 1, reţinem unele elemen­te : — Modul în care se desfă­șoară lucrările pe șantierul Fabricii de calculatoare elec­tronice este foarte apropiat de formula optimă, adică de res­pectarea riguroasă a succe-Gabriela Bucur Florin Rădulescu-Botică Florentin Popescu Mihai Bratescu (Continuare in pag. a V-a) Pas spre formula optimă Acad. Ştefan MILCU despre EDIŢIA JUBILIARĂ a Bienalei internaţionale de artă fotografică a medicilor Mline.- la ora 12, are loc In sala din str. Brezoianu vernisajul celei de a 10-a Bienale Internaţionale de artă fotografică, organizată de Fotoclubul medicilor, bienală al cărei preşedinte de onoare este academicia­nul ştefan Milcu. Vechi şi pasionat munucitor al apara­tului fotografic, membru de onoare al Fotoclubului medicilor, domnia sa a avut amabilitatea să adreseze cititorilor „Informaţiei“ citeva cuvinte în legătură cu evenimentul de mline .­i Bienala constituie o manifestare de prestigiu. O confirmă in primul rind faptul că a ajuns cu succes la cea de a zecea ediţie. Iar numeroasa participare a unor medici — In acelaşi timp artişti fotografi de renume — cu lucrări de o deosebită valoare conferă acestui salon un caracter cu adevărat jubiliar. Amănunte legate de acest salon i-am solicitat dr. Napoleon Flandin, preşedintele Fotoclubului . Octavian Andronic (Continuare in pag. a 11-a) IX.P.A.­20 Institutul de cercetări şi proiectări alimentare împli­neşte două decenii de activitate, perioadă in ser* au fost înregistrate o seamă de succese ce au contribuit la dezvoltarea și perfecţionarea industriei alimentare. Dintre numeroasele soluţii tehnice care şi-au aflat materializarea In producţie amintim : o nouă tehno­logie de decalcifiere a zemurilor din industria zahă­rului, prin folosirea răşinilor schimbătoare de ioni; tratamentul termic al grunslor (pe aspi ridicarea valorii lor tehnologice) ; uHfi­­zarea mucegaiurilor amiloptice in locul Aradului din orz ; introducerea in pro­ducţie a unui procedeu nou de fermen­tare continuă a melasei etc. Meritorii sunt şi realizările in domeniul proiectării a nod unităţi industriale, semnătura spe­cialiştilor Institutului fiind pusă pe do­cumentaţiile unor importante combinate şi fabrici de produse alimentare «ilo­­zuri şi altele. Desigur, la sărbătorirea a douăzeci de ani de activitate, in revistă pot fi trecute numeroase laturi ale mus- Florentin Popescu (Continuare In pag. a lll-a) Numărul stu­­denţior­lvatari ai complexului Gro­­ză­veşti se ridică la peste 3000. Dar de multă vre­me, lipsa unor chioşcuri sau uni­tăţi pentru ziare, papetărie, ţigări, frizerie, coafură, produse de cofe­tărie etc. se face tot mai simţită. S-a construit a­­cest frumos oră­şel, omiţindu-se însă „micile ac­cesorii“ mai sus amintite. Şi sti­ Când se va deschide un mini-complex de deservire la „Grozăveşti“ i­ denţii sunt nevoiţi — pentru un sim­plu ziar — să ia tramvaiul pină la cel mai apropiat chioşc. Am sesizat de multe ori a­­cest neajuns, dar fără rezultat (ex­­ceptînd promisiu­nile de remediere). Adresăm astăzi această întrebare tovarăşilor Aurel Vilaia, şeful ser­viciului probleme sociale studenţeşti, din Ministerul In­­văţămintului. Consiliul Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti la prima reuniune Luni dimineaţă se va desfăşura prima reuniune a Consiliului Co­­mitetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, consti­tuit recent. Pe agenda de lucru a reuniunii figurează dezbateri pe marginea proiectului planului de măsuri privind manifestările cultural-artistice ce vor avea loc în cinstea aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Se va discuta, de asemenea, programul tematic al activităţii Consiliului pe perioada decembrie 1970 — decembrie 1971. • NOI TIPURI DE TELEVIZOARE. In cadrul ac­ţiunii de diversificare a producţiei, la uzina „Electro­nica“ a început fabricaţia a două noi tipuri de tele­vizoare : „Modern" şi „Clasic”. Primul are diagonala ecranului de 47 cm, iar al doilea, de 59 cm. Noutatea şi în acelaşi timp nota comună a acestor televizoare — o constituie prezentarea simetrică, în sensul că tubul cinescop este plasat în centrul casetei; comenzile sunt situate în partea dreaptă a panoului frontal, iar difuzorul în partea stingă. Pri­mele exemplare au şi fost livrate comerțului. In prezent, uzina fa­brică patru tipuri de televizoare (celelalte două fiind „Venus“ și ,,Miraj“). In fotografie, un aspect de la banda de montaj a televizorului „Modern“. Ecranul sâptaminii viitoare ZONA ÎNCHISA — producţie de debut a tinărului cineast maghiar Zsolt Kezdi-Kovacs, asistent al lui Miklós Jancso. Filmul, care a reprezentat În acest an cinematografia maghiară la Festivalul International de la Locarno, ii are printre interpreţi pe Mari Töröcsik, Rudolf Somogyvary şi András Kozak. UNGHIUL DE CĂDERE — evocare a apărării retro­gradului revoluţionar atacat în 1919 de bandele contra­revoluţionare ale Iul ludeniei realizată de regizorul sovietic Gh­enadil Kazanski, în distribuţie : P. Kaşla­­kov, G. Kulikov şi A. Senghelala. OMUL DIN SIERRA — producţie S.U.A. de Sidney J. Furie. Western interpretat de Marlon Brand şi John Saxon şi Emilio Fernandez. CINEMATECA : Continuă „PARADA FILMULUI MU­ZICAL“ cu ecranizarea operetei Vânzătorul de păsări (luni ora 16,30). Preludiul gloriei (Joi, In matinee)! Toată lumea râde, cântă şi dansează şi Circul, marile comedii muzicale ale lul Grigori Alexandrov (dumi­nică), începe medalionul „REN® CLAIR“. In program: Pălăria florentină (miercuri ora 21), Cei doi timizi (jol ora 21). Sub acoperişurile Parisului (vineri ora 21), Milionul (sâmbătă, ora 21), și A noastră-I liberta­tea (duminică, orele 18,48 și 21). Cadru (în filmul „Zonă închisă“ pe Masă rotundă teme medicale Luni 28 noiembrie, la ora 18, la amfiteatrul spitalului Colţea­na avea loc partea a doua a mesei rotunde organizată de USSM — secţia de medicină generală, dedicată trata­mentului medicamentos Intern şi chi­rurgical ci ulcerului gaatric şi duo­denal. Conducătorul discuţiei **M .M. S. gtolchiţiL Atelier pentru proiectarea de mobilier In cadrul sectorului de proiec­tare al UCECOM a luat fiinţă un atelier care se ocupă de elabo­rarea proiectelor pentru noi ti­puri de mobilier, ca şi pentru diferite alte produse din lemn. Delegaţia de partid şi guvernamentală, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ şi-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Mii de locuitori ai Sofiei au ve­nit, azi dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită oficială in Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, mem­bru al Biroului Politic, al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, Ivan Po­pov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secre­tar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ve­­nelin Kotev, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bocov, membri ai Secre­tariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Gahovski, preşedintele Biroului A­­dunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Ku­­lişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezi­diului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Sofia al Partidu-lui Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular oră­şenesc Sofia, membri ai Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, ai Prezidiului Adună­rii Populare şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bul­gari şi străini.­­ De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comite­tului Central al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, mem­bru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar* Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afac­erilor externe, Konstantin Telalov, şeful Secţiei de politică externă şi re­laţii internaţionale a C.A. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bul­gariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei So­fia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în­ revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele ofi­ciale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută apoi pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răs­punde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei care îl aclamă îndelung, flutură steguleţe româ­neşti şi bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba“ („Prie­tenie veşnică“). Este ora 9:00 dimineaţa. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Condu­(Continuare in pag. a Vl-a) ! TELEGRAMĂ In drum spre ţară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, de la bordul avionului, următoarea telegramă: Tovarăşilor TODOR JIVKOV, Prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Părăsind teritoriul Republicii Populare Bulgaria, vă adresez încă o dată mulţumiri cordiale pentru primirea tovărăşească şi ospitalita­tea de care ne-am bucurat în tim­pul vizitei de prietenie în ţara dv. Doresc să îmi reafirm convinge­rea că rezultatele convorbirilor pe care le-am purtat, încheierea nou­lui Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România GHEORGHI TRAIKOV, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria şi Bulgaria vor contribui la dez­voltarea relaţiilor de stimă recipro­că şi prietenie frăţească între ţările şi partidele noastre, în interesul ambelor popoare, al cauzei gene­rale a socialismului şi păcii. Folosesc acest prilej pentru a vă transmite dv. şi întregului popor bulgar urări de noi succese în edi­ficarea socialismului, în înflorirea şi propăşirea patriei. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România Sistematizarea Capitalei — operă urbană colectivă Medicii igienişti au unele amendamente«»­ Dr. Şerb«.® Stoice*«® * Parcajul înseamnă un foc unde autoturis­mul trebuie să staţioneze temporar şi nicidecum foc de garare în­delungată. De ce staţi nevoia aces­tei precizări ? Fiindcă, in condiţiile în care indicele de motorizare creş­te de la o zi la alta, schiţa de sistematizare abordează foarte ti­mid problema garajelor, încercînd, exclusiv, rezolvări pe seama parca­jelor. Dr. Andrei Kelemen : De acord cu dv. , nu-i o rezolvare ! Micro­­raioanele 4, 5, 6 din Drumul Ta­berei ne arată destul de clar cu ce preţ nu obţin astfel de „rezolvări“ , raportul dintre terenurile de par­care şi locurile de joacă pentru copii este de 3:1. Mîine, dacă vom merge pe aceeaşi idee, se va ajunge ca autoturismele să ocupe toate spaţiile libere din jurul blocurilor. Dr. Simon A dl Herzog : După pă­rerea mea, urbaniștii trebuie să Cornelia Simionescu (Continuare In pag. a lll-a) RADU ABAGIU, adjunct al ministrului comerţului inte­rior „în scopul promovării formelor rapide de servire a cumpărătorilor, al aprovizionării continue a popu­laţiei cu mărfuri proaspete, In tranşe mici, al prezentării produselor in condiţii superioare de igienă, Mim­(Continuare in pag. a V-a) FLORIN PAVELESCU adjunct al ministrului industriei alimentare „Diversificarea producţiei sub for­mă preambalată şi porţionată a con­stituit obiectul a numeroase studii care au fost dezbătute atit in colecti­vul de conducere al Ministerului In­dustriei Alimentare, cit si in colegiul (Continuare in pag. a V a) NICOLAE STANCIU vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al C.P.M.R. „In sectorul de mărfuri alimentare volumul şi structura produselor pre­ambalate nu se ridică la nivelul ce­rerilor formulate de comerţ cu oca­zia contractărilor. Astfel, faţă de (Continuare în pag. a V-a) ia imisie: De ce nu se întreprind măsuri mai energice pentru diversificarea şi lărgirea gamei de produse preambalate şi porţionate ?" - ne răspund. Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste Ro­mânia, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Ger­mane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Ger­mane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lu­nii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica De­mocrată Germană. ■ Expoziţie precontractuală In vederea contractărilor de confecţii pentru trimestrele II şi III 1971, direcţia tehnica a M.I.U. a organizat o serie de prezentări de modă. După ce au fost vizionate diverse colecţii la Ploieşti, Si­ghişoara şi Deva, ieri a avut loc, la Pa­vilionul central al complexului expozi­­ţional din „Piaţa Scînteii“, o intilnire a reprezentanţilor M.I.U. şi M.C.I. In discu­ţie se află aproximativ 2 400 de modele prezentate de 17 combinate din Bucu­reşti şi din ţară. In fotografie , citeva dintre exponatele realizate de Combinatul de confecţii şi tricotaje București. INFORMAŢIApat®a­sflofei Se va putea, oare, stăvili mareea neagră, această „maladie a civilizaţiei contempo­rane“ ? S-ar părea că da, deşi un asemenea­ ­ optimism nu este Îm­părtăşit de toată lu­mea. Fapt este că acest fenomen nociv, care altădată provo­case doar semnalele Se ştie că Anglia şi Franţa au avut de suferit din cauza lul, In martie 1987, după naufragiul petrolierului „Torrey Canyon“ , statele Unite In 1969, datorită erupţiilor necontrolabile In platforma submarină californiană, Canada in februarie a.c. etc. Episodul naufragier al petrolierului „Pacific Glory“, lingă coastele engleze, este foarte proaspăt... Dr. Necheş Continuare tn pag. a VI-a) de alarmă ale oameni­lor de ştiinţă, este in prezent examinat cu deosebită seriozitate de guvernele multor ţări.

Next