Informatia Bucureştiului, noiembrie 1972 (Anul 20, nr. 5965-5990)

1972-11-08 / nr. 5971

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-1­A ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul­­ XXI Nr. 5971 4 PAGINI 30 BANI 1 Miercuri 8 noiembrie 1972­­ ______________________________ ____________________________________ A FI ECONOM - TRĂSĂTURĂ ETICĂ A ADEVĂRATULUI GOSPODAR! LA UZINA DE UTILAJ CHIMIC „GRIVITA ROŞIE* există intense preo­cupări pentru creș­terea beneficiilor. Din datele statis­tice rezultă că in perioada celor 3 trimestre s-au rea­lizat beneficii su­plimentare de a­­proape 10 milioane lei. Numai prin reducerea cheltuie­lilor materiale de producţie s-au ob­ţinut economii de peste 1,8 milioane lei. In fotografie : secţia cazangerie. I I­I I I I­I­I I Doi —din cîteva mii Maria Baciu a lucrat 28 de ani fără întrerupere. La început în condiţii foarte grele, la fos­tele ateliere APACA, iar apoi în moderna şi impunătoarea Fabrică de confecţii şi trico­taje Bucureşti. Nici acum, la bătrîneţe, cînd se bucură de roadele muncii depuse pînă la virsta pensionării, nu acceptă sa stea degeaba. E preşedintă unui comitet de cetăţeni din circum­scripţia nr. 42, sectorul 6. Constantin Donciu lucrează în producţie doar de un an şi ci­­teva luni. A absolvit o facultate din ramura industriei uşoare în 1971, iar acum e inginer la fa­brica „Tricotajul roşu“. Doi oameni, două experienţe de viaţă, o singură şi convin­gătoare rezultantă, nu te poţi realiza decit prin muncă. Doi oameni, doi membri ai unei echipe de activişti obşteşti, care, duminică dimineaţa au stat de vorbă cu vreo 12 tineri neînca­draţi in producţie. In majori­tatea cazurilor, tinerii i-au as­cultat cu atenţie, le-au pus în­trebări, apreciind ca foarte uti­lă acţiunea întreprinsă în între­gul oraş. Despina Barbu din str. Sirenelor nr. 20 şi priete­na ei Nadia Şerban de la nr. 27, absolvente a 10 clase, au spus că în cel mult o săptă­­mână nu vor mai fi în situația să răspundă „nu lucrez nicăieri“. I I I II 1 I­I „Ai meseriei" Cînd am Intrat pe poarte casei cu nr. 33 din str. Sachelarie Visariom o femeie, în virată, cu fața paldă, ieșea grăbita. Avea în mină o plasă cu citeva sticle pe care mergea să 1® vîndă pentru a cumpăra lapta fiului său, Dumitru Georgescu, care — la acea oră — tacă dormea. Da. Dumitru Georgescu, în virstă de 24 de ani, fără ocupaţie stabilă, deşi are la bază o meserie atît de căinată şi apreciată, este matriţei, trăieşte din munca bătrinei sale ma­me, muncitoare la fabrica „Delleia". „Gogoşile“ pe care a încercat să le ofere membrilor colectivului care l-au vizitat, n-au avut alt efect decit că l-au făcut să roşească. Da, sil ro­şească, măcar acum, în faţa opiniei publice ! — Fratele tău,­ Nicolae, a muncit şi la acelaşi timp a urmat şi termi­nat Academia de ştiinţe economice — i-a spus Mihai Neacşu, deputat la circumscripţia 82. — Mama dumitale, poate fi min­­dră și de meritul familiei, da Au­rel* care la virata de numai XS (Continuare în pag. a ll-a) I.« Reducerea cheltuielilor la mia de lei • In acest an, întreprinderile componente ale Centralei industriale de mecanică fină şi scule au depus eforturi susţinute pentru creşterea eficienţei economice în activitatea productivă. Remarcăm în mod deosebit preocupările pentru reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă. Astfel, pină in prezent, acestea au fost reduse cu 16 lei/mie, din care ponderea cea mai mare­­—aproape 80 la sută —o deţin cheltuielile materiale. Pină la sfârşitul anului, colectivul centralei şi-a propus să obţină o diminuare şi mai substanţială a ponderii cheltuielilor de fabricaţie. ÎN CONTUL ANGAJAMENTELOR 450 DE TONE DE METAL Colectivul uzinei „Semănătoarea“ și-a asumat importante angaja­mente în domeniul reducerii con­sumurilor de materiale. Eforturile depuse, pentru materializarea obiec­tivelor propuse, sunt evidente : de la începutul anului și până în pre­zent s-au economisit 450 tone de metal şi 1851 m.c. de material lemnos. Numai prin folosirea de­şeurilor de la prese la execuţia a 56 de repere pentru combine a re­zultat o economie de 44 kg metal pe fiecare produs. Lemnul folosit cu grijă Lună de lună, trimestru de trimestru, colectivul secţiei montaj de la Uzina mecanică de material rulant înregistrează noi succese în întrecerea socia­listă. Pe lingă îndeplinirea planului de producţie, secţia a obţinut realizări importante la capitolul re­ducerii cheltuielilor de producție. Cu cei 200 m.c. ma­terial lemnos economisiți în ultima perioadă, valoa­rea materialelor economisite se ridică la 400 000 lei. ÎN DEZBATEREA COMUNIŞTILOR STAŢIEI C. F. R. BUCUREŞTI - GRIVIŢA Relaţia cu publicul călător traseul optimizării pe T­rei buna folosire a capacităţii de formare a garniturilor Siguranţă şi confort în circulaţie • Pregătirilor pentru iarnă — atenţie maximă t­renul de Suceava a sosit. A venit cel din Iaşi. A intrat şi acceleratul de Timişoara. Deci, conferinţa comuniştilor de la Staţia C.F.R. Bucureşti-Griviţa poate începe. Fără întârziere, ca şi trenurile care s-au încadrat în gra­fic. Bucur Branişteanu (Continuare in pag. a II-a) Fabrica de nasturi şi mase plastice Bucureşti. Una din modernele maşini automate la care lucrează absolvenţi ai Şcolii profesionale. Cec în alb’ D. Petala d® pe strada Munţii Gurghi­­ului încă nu ştie ce-i munca Ce-i drept, are o viaţă In faţă, dar... — Ii cunosc, a fost elevul nostru — ne-a declarat profesorul Gheorghe Gostache, de la Şcoala generală 167. După absolvire am căutat să-l în­drumăm spre o me­serie. Poate să mun­cească. Eforturile noa­stre încă nu au dat rezultate. La discuţie era şi fratele lui mai mic, elev în clasa a şaptea. Un copil vioi, dornic să înveţe, să mun­cească. Dar ce exem­plu îi oferă fratele mai mare, pentru care de multe ori nopţile sînt mai obo­sitoare decît opt ore de muncă?— In timpul discuţiei cu părinţii lui D. Pe­­tula, în curte a venit şi inginerul Petre O­­prea, de la UMGB, Şeful secţiei turnăto­rie.­­ In uzina noastră lucrează tineri mun­citori de nădejde, că­rora li s-a creat şi posibilitatea să-şi con­tinue studiile. A­­vem nevoie de bra­ţe de muncă. Oricind tinerii se pot angaja, şi cîştigul lunar nu-i va deziluziona. Ori­când, poarta uzinei li se deschide. Le ofe­rim un cec în alb. „Policolor“ - cu planul anual îndeplinit Conducerea uzinei „Folicolor“ •— unitate reprezentativă a industriei bucureştene — ne-a comunicat realizarea planului pe acest al doi­lea an al cincinalului. Pînă la sfîr­­şitul anului colectivul uzinei s-a angajat să realizeze suplimentar la producţia globală 105 milioane Iei, iar la producţia marfă — 165 mili­oane lei. Vor fi produse peste plan 7 200 tone lacuri şi vopsele, 2 500 tone răşini sintetice etc. Tineri, 121000 locuri de muncă vă aşteaptă!­ O ampla a a­cţiune de prospectare a forţei de munca In căutarea echipei obşteşti Cornelia Ştefănescu din str. Uranus nr. 114, absolventă de liceu cu 1 examen de bacalaureat, nu era acasă. I-au spus Insă vecinii că au­­ căutat-o membrii echipei de activişti obşteşti. Şi, auzind despre ce e " vorba, tmara a plecat ea In căutarea celor care se interesau de viitorul ei S nt„ “ „ ? reu?it ,la, examenul susţinut pentru tnvăţămlntul superior.' I Lu m­-am descurajat insă, voi mal încerca. Dar pînă atunci vreau să * IUPR S ^Bă nea «a Vă r°8 Să mă ajutaîi- Cred că a? Putea lucra la | Fără îndoială că dorinţa ei va fi luată In seamă. De profesie... „candidată la studenţie“ ] Cu aceasta se ocupă,­de vreo patru ani, Stela Gheorghiu. Eu atît mai neîntemeiată ni se pare pierderea ei de timp, eu cît şi soţul este nesalariat (student). Din ce trăiesc ? — Ii întreţinem noi, ce să fa­cem — ne spune mama-soacra Dar trebuie să-i găsim şi Stelei ceva, că nu se poate. A fost o perioadă In serviciu, dar a ple­cat I acum vrea să se angajeze iar, dar n-am găsit încă nimic... Punem o întrebare­­ — ba forţele de muncă a fost? — Nu, n-a trecut pe acolo — răspunde mama surprinsă. Vedeți ce simplu «7 I­I I 1 Tîrgu-Mureş C. I. N. O. R. va oferi: Multiple servicii in domeniul informaticii în Capitală va lua fiinţă de la 1 ianuarie 1973 Centrul de informa­tică şi organizare (CINOR) subordo­nat Consiliului popular al munici­piului. El va presta diferite servicii de proiectare şi exploatare a siste­melor de conducere cu mijloace mo­derne de prelucrare a datelor, cum sunt: servicii în domeniul informa­ticii, proiectări de organizare ştiin­ţifică a întreprinderilor, instruirea cadrelor de conducere şi de speciali­tate in domeniul analizei de sisteme, a programării şi exploatării echipa­mentelor de prelucrare a datelor. SEMICENTENARUL PRIMEI LINII AERIENE TRANSCONTINENTALE PARIS - BUCUREŞTI - ISTANBUL Astăzi 1» ora 19, la sala de conferinţe a Universităţii populare din str. Biserica Amzei nr. 7 vor avea loc două manifestări: Semicentenarul primei linii aeriene transcontinentale Paris — Bucureşti — Istanbul, realizată de Compania franco-romănă de navigaţie aeriană in 1922. Sărbătorirea a 90 de ani de la naşterea lui Aurel Vlaicu, pionier al aviaţiei româneşti. Vor vorbi dr. Alexandru Danielapolu, membru al Aso­ciaţiei internaţionale a istoricilor de aviaţie şi ing. C. Gheorghiu. Intr-o singură zi, uteciştii din sectorul 3 au plantat 24 000 arbuşti, şi un gard viu lung de circa 5 km, în parcul de pe malul lacului, Pantelimon II. Materialul săditor a fost procurat de către pepiniera „Toboc“ a Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi, care furnizează, zilnic, 400 puieţi de arbori, 500 trandafiri şi altele. De remarcat că plantările ţin seama de crearea unei varietăţi estetice. Astfel pe şoseaua Bucureşti — Alexandria se sădesc stejari roşii, pe autostrada Bucu­reşti — Piteşti — castani, pe str. Luică şi bd. C. Brâncoveanu — frasini, arţari şi salcâmi altoiţi Vi s-au încredinţat documente­­ şi valori­­ deosebit de importante. Cum le păstraţi ? activitatea fiecăruia dintre noi, des­pre grija cu care muncitorul sau in­ginerul, proiectantul sau savantul — într-un cu­vînt CETAŢEANUL — trebuie să drămuiască valorile socie­tăţii, să le gospodărească şi să le protejeze, ferindu-le — şi, într-o ge­neroasă accepţiune etică, afirmaţia capătă dimensiuni sporite — ca pe propriul lor bun, de orice le-ar putea prejudicia. Vrem să aducem, de astă dată, sub lupa exigentă a opiniei publice un aspect aparte a ceea ce numim simţ de răspundere faţă de avuţia naţio­nală, avuţia noastră, a fiecăruia şi a tuturor in acelaşi timp­­ grija faţă de — să te numim aşa, printr-un terrhen de mai largă circulaţie — secretele economiei noastre, faţă de roadele inteligenţei constructive, faţă de ceea ce este — şi tre­buie să rămână — al nostru. Am Petru Calapodescu (Continuare in pag. a III-a) Discutăm — cu din ce In ce mai multă insistență — despre responsa­bilitatea care trebuie să guverneze üM • După realizarea pasajului de pe şos. Afumaţi (Comuna Voluntari) s-a consta­tat că apele pluviale se scurgeau în curţile locuitorilor din zonă. La cererea Direcţiei generale de gospodărie comu­nală, constructorii, din cadrul M.T.Tc., au început lucrările pentru deversarea apelor printr-um canal betonat, potrivit angajamentului luat, canalul urmează să fie terminat pînă la 30 decembrie a.c. • INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA ! Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost d5® 3 grade. Maxima de ieri în aer a fost de H grade, iar minima din cursul nopţii de S grade. Timpul probabil de mîîne . Vreme fru­moasă cu cel mai mult senin. Vînt In general slab. Temperatura minimă va oscila între 3—5 grade, iar maxima între 18—20 grade. Ceață slabă. In cartierul Militar­ a fost construit, de colind, un edificiu destinat unei Instituţii culturale ce dispune de o sală de spectacole, 1500 locuri­, o alta de tso locuri, Încăperi pentru diverse acţiuni specifice, o bibliotecă etc. Iniţial se preco­nizase să fie înfiinţat clubul UREMOAS. Dar a existat şi propu­nerea ca aici sâ-şî afle sediul o cată de­­ cultură a sindi­catelor din sectorul 7, în susţinerea, ei ve­nind faptul că cei ISO 000 salariaţi din sector — 10 000 numai în platforma industri­ală Militari — nu au la dispoziţie un local adecvat pentru astfel de activităţi. In pre­zent lucrările de fi­nisaj sunt pe termi­nate, u­­rmînd ca în scurt timp noul lo­cal să-şi primească be­neficiarii. Dar, care vor fi aceştia, numai salariaţii UREMOAS sau toți din sector — nu se ştie nici pînă acum, întrebăm Con­siliul municipal sindicatelor ctnd va hotărî dezlegarea­­di­lemei“ î ai In ultimii ani peisa­jul comercial al Capi­talei s-a îmbogăţit cu o serie de magazine coordonate direct de întreprinderile produ­cătoare. Scopul creă­rii lor ? înarmarea in­dustriei cu argumente temeinice privind a­­daptarea producţiei în funcţie de evoluţia ce­rerilor. TotaiIată, s-a urmărit crearea unei adevărate emulaţii ca­re să conducă la apa­riţia de produse noi, la diversificarea fon­dului de marfă oferit populaţiei. La ora actuală, nu­mărul magazinelor „de firmă“ a crescut con-E CE SUNT ŞI CE TREBUIE SÂ FIE MAGAZINELE „DE FIRMĂ“ siderabil. Dispun de astfel de unităţi în­treprinderile industriei uşoare, industriei ali­mentare, industriei chimice, materialelor de construcţie, unele întreprinderi ale in­dustriei locale, precum şi cooperaţia meşteşu­xponatele magazinului „Stirex“ atrag aprecieri meritate. Aici se găsesc diferite obiecte din sticlă şi ceramică, realizate în serii scurte. Sunt unificate colecţiile pentru export cu cele pentru piaţa internă. Totodată, cumpărătorii au posibilitatea să comande unicate, a­­cestea fiind executate nu mai puţin de 30 de zile. Tot aici, se onorează comenzile înregistrate la expoziţii. Bunăoară, numai de la expoziţia de sticlărie şi ceramică deschisă în cursul acestei veri, la sala Dalles, s-au consemnat comenzi in valoare de 05 000 lei. Se desfac apoi cele mai recente realizări ale creatorilor de gătească. Pentru înce­put, ne-am propus să ne ocupăm de centrele de desfacere ale in­dustriei uşoare, aces­tea fiind, de altfel, şi cele mai numeroase. Ce şi cum oferă ele cumpărătorilor ? modele, aşa cum se întîmplă de pil­dă acum, cu cele care au cucerit e­­logii in cadrul simpozionului de ce­ramică desfăşurat la Sighişoara. In­tr-un cuvint, e un magazin care işi onorează firma. Acelaşi lucru se poa­te spune despre „Eleeta“, magazi­nul Centralei industriei linii. Mos­trele prezentate permit o bună son­dare a tendinţelor modei. Vitrinele de la „Confecţia“ aparţinind Centra­lei industriei de confecţii Bucureşti, sunt un pas cu gazonul, constituind un element de atracţie pentru cum­părători. La unitatea „Cisnădie" mo­chetele, de diverse culori şi modele, Gabriela Bucur Eugen Eftimiu (Continuare in pag. a III a) I­I Cum se vor desfăşura meciurile diviziei A din Capitală Cele două meciuri de divizia A programate în etapa a X-a în Capi­tală, duminică, se vor desfăşura, din nou, „la concurenţă“ . Rapid va întilni Jiul de la ora 14, pe stadionul „23 August“, iar Dinamo va primi replica echipei C.S.M. Reşiţa, de la ora 14, pe stadionul Dinamo Slut, fireşte, distracţii şi dis­tracţii, adică modalităţi de a ţi petrece plăcut timpul liber, de la participarea la filmele dis­tractive de pe ecran lat, la emi­siunile de divertisment ale tele­viziunii, de la lecturi distractive, la jocuri mecanice sau nemeca­nice şi aşa mai departe, inclu­­zînd aici tot ceea ce e arătat a fi distractiv Că sînt distractive sau nu, este in funcţie de scrii­tori sau realizatori, de organi­zatori sau funcţionari comerciali şi, de asemenea, în funcţie de gustul fiecăruia sau mai degra­bă ele concepţia celui în cauză asupra distracţiei. Astfel am cu­noscut un matematician care se distra citind romane poliţiste şi apropo des*. DiSTRACl­! VIRGIL BRĂDÂŢEANU un autor fie asemenea romane care făcea gimnastica minţii prin exerciţii matematice, cu una sau mai multe necunoscute. Am în­­tîlnit oameni care se „distrau“ cu toată seriozitatea muncind In aer liber după zilele petrecut® in birou, la bancul da lucru din uzină, sau la planşetă. Alţii îşi găsesc distracţia în drumeţie; ad­mirarea unui apus de soare in munţi sau a unui răsărit in cim­­pia întinsă cît vezi cu ochii le aduce destindere fizică şi spi­rituală ca nimic altceva, le dă mulţumiri greu de egalat. : (Continuare In pag. a III a)­swrat mTuiHiniiminuniMF­FORMAŢIA­ PE TOT 1 ni­­­ijmniiiiiimii Fabrici-fantomă de titluri academice Universităţi-fantomă care elibe­rează diplome... legale, lată un paradox semnalat pe unele melea­guri, prioritatea aparţinind, insă, după cît se pare, Angliei. Căci, din cele circa BSD de „Institute superioare" de acest, fel — cu e- histenţia recunoscută, deşi limitata la o simplă parafă — 50 funcţio­nează dincolo de Canalul Mînecii. Fără emoţii, fără examene, fără ani de cursuri şi de laboratoare, Iosîf Cremene (Continuare in pag.­e IV’d .

Next