Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)

1973-11-08 / nr. 6278

CRS crt admit A hotărî­­ a înfăptui începutul unei noi zile de muncă îa întreprin­derea pentru bunuri de consum din cauciuc. în hală, lingă bancurile de lucru, îl lntîlnim pe tov, Claudiu Ivan, directorul întreprinderii. — O fi obișnuită? — întrebăm — Și da și nu. Da — pentru că se încadrează firesc în ciclul productiv. Nu — pentru că ne aflăm în prima săptămînă a cincinalului in patru ani şi trei luni. E vorba de tran­spunerea în faptă a unei hotărîri pe care a luat-o zilele trecute colec­tivul nostru , prin exploatarea raţiona­la a utilajelor, folosirea judicioasă a timpului de lucru, prin creşterea continuă a productivităţii muncii va fi realizată suplimentar — în acest an, pînă la 31 decembrie — o producţie globală *1 marfă în va­loare de 105 şi respectiv 113,3 mili­oane lei. Inovaţii în... premieră Motorul „toarce“ fără înce­tare. Treptat, în jurul «me­reiul, pămîntul, supus d® cu­­pele-excavatoare miniaturale. Iasă loc gol. Aşa, acum e gata. Cu rădăcini cu tot, copacul este săltat, încet, cu grijă din cuibul care l-a adăpostit în pepinieră încă de pe cind era mlăd­iţă. Urcat în camioane, el şi alţii, cu zecite, vor pleca spre marile bulevarde, spre parcuri şi zonele verzi din jurul blocu­rilor, unde vor alcătui perdele de ver­deaţă şi umbră pentru vara viitoare... De fapt, „eroul“ acestor însemnări este maşina pentru săpare automată a arbo­rilor cu balot, inovaţie concepută şi construită, în întregime, în atelierul de reparaţii al secţiei de drumuri şi spaţii verzi, din sectorul 4, de un grup de strungari şi mecanici, condus de Retre Milu, şeful secţiei. Acum asistăm la probe. Sunt de bun augur. Nu vom face o descriere tehnică. Este suficient, însă, să subliniem că — minuită de un sin­gur om — ea înlocuieşte, practic, mun­ca a 30 de oameni, asta însemnând, tot­odată, un număr de 50 de arbori scoşi din pepinieră şi plantaţi, zilnic. Am întîlnit poştaşi... nefericiţi L-am întîlnit azi dim­i­­neaţă pe poştaş cu tolba plină de scrisori şi ziare-Şi cu un aer deconcertat. De ce ? — l-am întrebat. „Pentru că nu mă pricep la rebusuri. Dacă m-aş pricepe, m-aş descurca probabil mai uşor...“ Şi, din­­tr-un­uf in altul mi-a povestit. Cum fiecare adresă trebuie analizată şi— rezolvată. Ca de pildă : bloc O DX 1 prim,­­ scaraF, etaj Vii, ap. 198 ? sau :Se confuzii frecvente între un bulevard și o intrare care poartă același nume. Sau despre alei care se desfășoară pe cîte 2—2 coordonate (ex. aleea Lotri­­oara din Titan, sau Compozitorilor din Drumul Taberei). De ce oare nu se ia­­măsura (simplă, altminteri) de a se înlocui denumirile abstracte din proiect cu altele, mai „umana" ? Mercur în faţa Soarelui Orele astronomilor sînt, du­pă cîte ştiu, tovarăşe Ion Corvin Singeorzan, director al Observatorului astronomic popular, seara, orele stelelor limpezi. Vă întîlnesc, însă, acum Ungă luneta principală. Cărui pri­lej i se datorează prezenţa dumneavoas­tră şi a colaboratorilor, aici, acum 2 — In ziua de 10 noiembrie, dacă ce­rul va fi senin, se va sesiza un feno­men astronomic destul de rar : tre­cerea planetei Mercur prin faţa Soare­lui. Se va observa ca un punct negru tare străbate încet suprafaţa izvorului imn­inii. Primul contact exterior, va fi la d­î d n­­1 i ; primul contact interior : 1 fa SO m 21 s ; ultimul contact interior : 15 fa 16 m 03 s ; ultimul contact exte­rior 15h 17 m 60 s. Pregătim, de pe acum, luneta principală pentru obser­varea fenomenului de către public. Pe care îl dorim cit mai numeros. „Crinul“ şi comerţul, la masa rotundă privire. Mai sunt trei ore şi „tra­tativele“ vor începe. Deo­camdată, se fac ultimele pregătiri. Mostrele sunt cercetate cu o „ultimă" etalare cit mai atrăgător. Aici, la întreprinderea de tricotaje „Crinul” au fost invitaţi, pentru o discuţie la masa rotundă, reprezen­tanţii comerciali ai unităţilor de pro­fil: I.C.S. Textila 1 şi 2, „Victoria", „Bucureşti", „Universal". In cadrul schimbului de păreri preconizat, în­treprinderea producătoare a mult apreciatelor tricotaje va oferi oas­peţilor — prin intermediul mostre­lor — o serie de produse din stocul propriu. Comenzile se vor putea încheia, deci, pe loc, „pe văzute". Aşa da operativitate. Ce ziceţi! trecem, zilele următoare, pe la vre­unul din magazinele susnumite? Se definitivează planul de cercetare pentru anul viitor mm'.b­bv Secretariatul ştiinţific al A­­cad­emiei de ştiinţe medicale. Fire de dosare scrise la ma­şină, planuri tematice, propu­neri... — ...Definitivăm forma fi­nală a planului de cercetare pe anul 1974 ! ne spune dr. Gheorghe Roma­nescu, secretar ştiinţific al Secţiei de medicină preventivă , şi lucrări la sin­teză, care va cuprinde aproximativ 100 de lemn de mare amploare. Dintre cele mai importante,­ valorificarea cercetării-pilot de profilaxie a bolilor cardiovasculare, în­treprinsă de Institutul de medicină inter­nă din Bucureşti, cu scopul ca pînă in 1975 să mai angrenăm alte 3—4 centre din ţară ; îmbunătăţirea mijloacelor de profilaxie a bolilor transmisibile, ţinînd seama de rezultatele încuraja­toare obţinute de vaccinurile româneşti împotriva rujeolei şi gripei ; aplica­rea, în localităţile industriale, a rezul­tatelor unor cercetări complexe privind înlăturarea poluării aerului şi apei. Plus, chiar azi pleacă, la tipar o lucrare , — mult aşteptată de specialişti — pri­vind „Criteriile de apreciere a inca­pacităţii de muncă“, realizată de noi in colaborare cu Ministerul Muncii. « //U" Craiova şi Dinamo eliminate, după drag­urile de ieri Ambele echipe ro­mâneşti angrenate în cupele europene de fotbal au înche­iat, ieri, la egalita­te, meciurile-retur din turul II şi, de­oarece în manşa I pierduseră cu 0—2, au fost eliminate. Trebuie, totuşi, să respectăm eforturile depuse atît la Cra­iova, cît mai ales la Madrid de fotbaliş­tii noştri în vede­rea forţării califică­rii. Studev.Ni au condus cu 1—0 pe STANDARD LIÉGE (marcase Bălan în min. 43), însă la un Hwin contraatac al oaspe­ţilor, Hem­otay a e­­galat şi a calificat astfel pe belgieni... Dar surpriza zilei de ieri ne-a furni­zat-o DINAMO, ca­re s-a comportat ex­celent la Madrid, conducînd cu 1—0 (min. 2, Lucescu) și cu 2—1 (mir. 12, Dudu Georgescu) e­­chipa locală ATLE­­TICO, care a fost nevoită să lupte din greu, de două ori, pentru egalare (min. 9, Ayala și min. 73, Capon). Timp de 69 de minute pe bucu­­reşteni i-a despărţit de calificare doar un singur gol (mai puţin decît pe cra­­ioveni!), ceea ce a conferit meciului o doză de mare a­­tractivitate. Pentru comportare, Dinamo merită toate aplau­zele, pentru că — după evoluţia foarte slabă de la Bucu­reşti — s-a reabili­tat total în deplasa­re, realizînd un meci spectaculos și jucînd un fotbal modern. • Astăzi, pe stadionul Voinţa, de la ora 15, are loc meciul amical de fotbal dintre Voinţa (din divizia C) şi Sportul studenţesc. • Sîmbătă şi duminică, în sala de la stadionul Republicii vor avea loc finalele „Cu­pei României“ la scrimă la toate cele patru probe. • Aseară, în cadrul primei grupe a campionatului naţional de hochei, Dinamo a învins Dunărea Galaţi cu 7—0 (3—0, 1—0, 3—0). • Cu pri­lejul turneului de şah de La Novi Sad, VICTOR CIOCÂLTEA (clasat pe locul III cu 100 m­p) a îndeplinit norma de mare maestru internaţio­nal. • Aseară, în sala Dinamo, în meci restanță pentru campionatul masculin de baschet, Dina­mo a în­ circLmn. rvu^tuaji vin« pe Rapid cu 106—86. • In tur­neul de tenis de la Stockholm, du­blul Năst­ase — Connors a învins, in primul tur, cuplul suedez Ander­­sson — Palmer cu 6—2, 6—2, iar în turneul feminin de la Billingham, Mariana Si­mi­on­eseu a eliminat-o pe Rea­ven (Anglia) cu 6—2, 2—6, 7—5 și Virginia iluziei pe Bayter (An­glia) cu 7—5, 6—3. • în „Cupa cu­pelor“ la baschet masculin, Reisin­­ger Risa Toverit a întrecut, aseară, •la Helsinki, cu 73—75 (partida re­tur, la 14 noiembrie, la București) pe Steaua București. sam Rezultate complete din cupele europene lati. rezultat«!« meciurilor disputate ieri in cupele europene (în paranteze, «corul din manşa t, echipele calificate fiind înscrise eu majuscule); In „C.C.E.*l ÁTLÉTICO MADRID — Dinamo Bucureşti 2—2 (2—fl)- Dyna­mo Dres da — BAYERN MÜNCHEN 3—3 (3-4)1 JVC. Liverpool — STEAUA ROŞIE BELGRAD 1—2 (1—2)!; F.C. BASEL - EC. Bruges 6-4 (1—2); Zaria Vorojilavgrad — SPARTAK TRNAVA 0—X (0—0); Velje B.K Copenhaga - CELTIC GLASGOW 0—X (Q—0); I.S.K.A. SOFIA -— Ajax Amsterdam 2—0 (0—1)!; ÚJPESTI DOSZA — Benfica Lisabona 2-0 (1—1). In. „Cupa cupelor": Glasgow Rangers — BORUSSIA MOENCHENGLADBAOH 3- 2 (0—3); F.C. MAGDEBURG — Bánik Ostrava 3-0 (0—2); Atletico Bilbao - BEROE STARA ZAGORA 1—0 (0—3): Malmoe F.F. — F.C. ZURICH 1—1 (0—0); P.A..O.K. SALONIC — Olympigue Lyon 4—0 (3—3); Rapid Viena — A.C. MILAN 0—2 (0—0); GLÉNTORAN BELFAST — Brann Bergen 3—1 (1—1): SPORTING LISABONA — F.C. Sunderland 2—0 (1—2). In „Cupa U.E.F.A.“! Universitatea Craiova — STANDARD LIEGE I—1 (0-2); Tátrán Preşov — V.f.B. STUTTGART 3—5 (1—3); FORTUNA DÜSSEL­DORF — Admira Viena 3—0 (2—1): Wolverhampton Wanderers — LOKQ.MO TIVBS LEIPZIG 4—1 (0-Î); TOTTENHAM HOTSPUR — F.C. Aberdeen 4-1 (1—1); Racing Bruxelles — VITORIA SETUBAL 2—1 (0—1); HONVED BUDA­PESTA — Lokomotiv Plovdiv 3—2 (4—3); G war dia Varşovia — FEÍJENOORD 1— 0 (1—3); B.K.03 Copenhaga — DINAMO KIEV 1—2 (0—1); O.F.K. Beo­grad — DINAMO TIBILISI 1—5 (0—3); Fenerbahce Istanbul — O.G C. NICE. 2— 0 (0—4); F.C. KÖLN — Olympique Marseille 6—0 (0—2) TWENTE ENS­CHEDE — Panachaiki Patras 7—0 (1—1)!; F.C. Carl Zeiss Jena — RUCH CHORZOW 1—0 (0—3); Hibernian Edinburg — LEEDS UNITED 0—0 (0—0), 4— 5 după penaltiurij Lazio — IPSWICH TOWN 4—2 (0—4). Cu întrecerile de ieri au luat sfârşit jocurile din serii ale „Dinamoviadei“ de volei. De data aceasta, cele două echipe bucu­­reştene aflate în concurs au terminat învingătoare şi şi-au asigurat, astfel, participarea în turneele finale pentru locurile loi. Confirmînd forma bună manifestată în perioada din ajun cu Amrokan, dinamoviştii au dispus şi de Gwardia, cu aceeaşi u­­şurinţă, în mai puţin de o oră. După ce au fost conduse cu 2—1 la seturi, dinamovistele bucureştene şi-au revenit, au luptat cu deosebită însufleţire şi au răsturnat rezultatul în favoarea lor în întilnirea cu Dynamo R.D.G., în­­tr-un final de-a dreptul dramatic (de la 7—14 în setul 8, adversarele au recuperat pînă la 14—14). In urma rezultatelor de miercuri, s-au calificat pentru turneele locurilor I—XV echipele feminine Lewsky Spartak, Dinamo U.R.S.S., Dinamo Bucu­reşti şi Amrokan, precum şi cele masculine, Ruda Hvezda, Dinamo Bucu­reşti, Dinamo U.R.S.S., Amrokan. Celelalte echipe vor lupta pentru locurile V—VIII. Astăzi este zi de pauză. Rezultate tehnice : Femi­nin : Lewsky Spartak Gwardia 3—2, Újpesti Dózsa — Ruda Hvezda 3—1, Dinamo București — Dynamo R.D.G. 3—2, Di­namo d­.R.S.S. — Amro­kan 3—1. Masculin : Am­rokan — Újpesti Dózsa 3—0, Ruda Hvezda — Dy­namo Berlin 3—0, Dinamo București — Gwardia 3—0, Dinamo U.R.S.S. — Lev­­sky Spartak 3—1. Progra­mul de mîine, începînd de la ora 8: Ruda Hvez­da — Dynamo R.D.G. (1), Újpesti Dózsa — Gwardia (f), Dynamo R.D.G. — Gwardia (m), Lewsky Spartak — Újpesti Dózsa (m). De la ora 15 : Amro­kan — Lewsky Spartak (f), Dinamo U.R.S.S. — Dinamo Bucureşti (f), Dinamo U.R.S.S. — Dina­mo Bucureşti (m), Ruda Hvezda — Amrokan (m­). N. MATEESCU „Dinamoviada" de volei Sursa deciziilor eficiente (Urmare din pag. l) ducere din unităţile pe care «Int­ere­sate centralele respective, celelalte răspunsuri aparţin unor factori de răspundere din unităţi mai îndepăr­tate de sediul forului tutelar. Dar să exemplificăm. La între­prinderea de construcţii metalice şi aparataje. Centrala de mecanizare a construcţiilor industriale este per­manent reprezentată de către un specialist căruia îi revine sarcina ca, în colaborare cu organele de resort ale centralei, să rezolve cu promptitudine tot ceea ce condiţio­nează — depăşind posibilităţile între­prinderii — bunul mers al activi­tăţii productive. Aflat zilnic în în­treprindere, el urmăreşte stadiul de execuţie a aparatajelor electrice şi construcţiilor metalice, precum şi li­vrarea lor către noile obiective in­dustriale, conform contractelor. Tot­odată, periodic, cadre din conduce­rea centralei vin în întreprindere, efectuează analize pe diferite teme, stabilesc măsurile ce se impun. Cu cîteva zile în urmă, de pildă, a fost discutată activitatea de modernizare a producţiei, stabilindu-se ca o bu­nă parte din documentaţiile pentru produsele noi să fie executate în colaborare cu institutul de speciali­tate al centralei. Acelaşi sistem de lucru l-am în­tîlnit şi in unităţile Centralei de pre­lucrare a lemnului Bucureşti. Lunar, delegaţi ai centralei — şefi de com­partimente, specialişti — se depla­sează patru—cinci zile în între­prinderi, analizînd cu factorii de răspundere eventualele deficienţe ce se manifestă în activitatea de pro­ducţie, acţionînd direct în sensul e­­liminării lor. Procedîndu-se astfel, creşte operativitatea în finalizarea acţiunilor de îndrumare şi conducere ale organului tutelar, asigurindu-se producţiei o desfăşurare normală, eficientă. Desigur, în practică este necesară şi deplasarea cadrelor din întreprin­deri la organul tutelar. Este, intre altele, cazul unor analize profunde ce angrenează unităţile subordonate centralei, ca de pildă, finalizarea în condiţii­ optime a programelor de cooperare. Cu prilejul unor semenea analize desfăşurate la Centrala industrială de utilaj e­­nergetic, metalurgic, şi maşini de ridicat multe probleme privind activitatea întreprinderii „Steaua ro­şie" şi-au găsit o soluţionare opera­tivă, corespunzătoare. Există însă şi un revers al medaliei. Desele che­mări, deplasările exagerate ale spe­cialiştilor din întreprinderi la cen­trale fac anevoioasă cunoaşterea in profunzime a cerinţelor fabricaţiei, într-o unitate sau alta, localizează analiza în birouri, îndepărtînd-o de locul unde se hotărăşte efectiv soarta producţiei. Or, în perioada actuală — hotărltoare pentru în­făptuirea angajamentelor asumate şi pregătirea producţiei pe 1974 —, ca întotdeauna de altfel, centrul de greutate a activităţii cadrelor de conducere, al specialiştilor din cen­tralele industriale trebuie să îl re­prezinte unităţile direct productive. Aceasta se impune cu atît mai mult subliniati interlocutorii noştri — îa unele unităţi din industria elec­tronica — F.E.A., I.P.R.S.-Băneasa, „Electronica" —­ şi industria uşoară „Tricodava" „Industria iutei", „Tricotajul roşu" — care încă nu au rezolvate o serie de probleme legate de cooperare, comerţ exterior, aprovizionarea tehnico-materială şi finalizarea lucrărilor de investiţii. Eficienţa dialogului întreprindere­­centrală se măsoară, cum este­­şi fi­resc, în eficienţa producţiei, fie că este vorba de îndeplinirea sarcinilor de plan, fie de situaţia economico­­financiară de ansamblu. Subliniem aceasta deoarece mai sunt situaţii când, la solicitările unităţilor, orga­nele care le tutelează nu dau răs­punsul cuvenit, nu acţionează prompt prin adoptarea de măsuri judicioase. Uţi exemplu. La CESAROM — ni s-a relatat — încă din februarie se aşteaptă răspunsul la cererea refe­ritoare la asigurarea materialelor necesare execuţiei, prin forţe pro­prii, a 800 de vagoneţi destinaţi lu­crărilor de dezvoltare a secţiei de tuburi din gresie, iar de zece luni nu s-a clarificat încă o divergenţă cu un furnizor... Cerinţele unităţilor productive a­­dresate forurilor tutelare trebuie să-şi găsească o soluţionare opera­tivă, deciziile adoptate să fie bine fundamentate , pe baza unor prea­labile analize a situaţiei existente. Numai astfel, activitatea productivă se poate desfăşura normal, în condi­ţii de înaltă eficienţă. Ceea ce pre­supune însă o intensă muncă de te­ren a cadrelor din centralele indus­triale, un permanent și aprofundat dialog cu realitatea— aspect pe care, de altfel, ne propunem să-l l­rim în continuare. urmă­ azi in urmă cu cîţiva ani, cu sprijinul ICRAL, lo­catarii imobilului din str. Ion Călin nr. 11 şi-au împrejmuit casa cu un gard nou. Gospodarii s-au îngrijit apoi de zu­grăvirea faţadei, au să­dit multe flori. Dar... de citva timp, şi-a făcut a­­pariţia, la adresa amin­tită, un atelier de tîm­­plărie, aparţinînd coope­rativei „Mobilă şi tapiţe­rie". Lucrătorii au în­ceput să depoziteze, lîngă gard, materiale lem­noase grele , tot intrind de ţie nu-ţi place.. şi ieşind pe poartă cu căruciorul încărcat cu „marfă", au degradat în asemenea măsură gardul şi, poarta, incit nu le mai recunoşti. O asemenea atitudine este, fără doar şi poate, reprobabilă. Acesteia i se adaugă însă lipsa de receptivitate a condu­cerii cooperativei res­pective faţă de semna­lele repetate ale cetăţe­nilor. Să nu le placă oare florile ? Atunci poate o amendă... E. Chiuaru V INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI I I­I i­s I 1 I • Aseară, pe ploaie, Vera Spoială (str. Ma­tei Ambrozie, bloc D 4) a încercat sâ traverse­ze bd. Leontin Sălăjan ■printr­ un loc nemarcat, fiind și neatentă, a fost surprinsă de un autotu­rism , accidentată grav, a decedat la spitaL Semnalăm că asemenea imprudențe s-au consta­tat frecvent în ultimul timp , in decurs , de două zile, 90 de pie­toni au fost sancţio­naţi ,­80—300 tei), de­oarece au traversat stră­zile incorect exprmîn­­du-se accidentări. * Ieri, subofiţerii Tu­dor Roşca şî Constan­tin Dinu, de la circum­scripţia 7, au găsit in Piaţa Unirii o geantă in ea... 13000 tei ţi un CEC de 5 000 lei. Către seară, păgubaşa (I. S. , str. Ion Ghica) şi-a primit banii acasă. • Jocul copiilor cu focul a provocat ieri un incendiu în comuna Glina (locuinţa Măriei Căpăţînă). • Dumitru Grigore (comuna Negoleşti- Dolj) era angajat ca om de serviciu la unitatea IIF din bd. Muncii nr. 90. El a susţinut în faţa unei delegate — Elena Jungu — care venise cu un camion cu pro­duse, că este însărcinat cu primirea mărfii. A re­uşit să o convingă să transporte marfa te Q- bar, unde s-a apucat s-o vîndă pe cont pro­priu. Prejudiciul a fost recuperat de la delegata credulă, insă D. Gr. este căutat deoarece s-a sustras urmăririi penale. Cei care știu unde se află sunt rugați să tele­foneze la 22 22 22. • Garderobieră la res­taurantul „Pajura", Ma­ria Ciupercă a sustras in decurs de 2 luni s­­pro­ape 10000 lei, pro­veniţi din desfacerea produselor de tutungerie. Va fi trimisă în judecată. • 1OO Tete cetăţeni (in majoritate, responsabili cu cărţile de imobil) au participat la o con­sfătuire organiza­tă de circumscripţia 3 la Ca­sa de cultură a sectoru­lui 2. .S-au discutat di­ferite aspecte ale De­cretului 153, Legii nr. 5 etc. O acţiune similară a organizat şi postul de miliţie Voluntari. AFLAM DE LA : . Miliţia Capitalei ^ "I 'M ", DIN JURUL RINGULUI . Echipa reprezentativă de tine­ret a României va evolua, la 1 de­cembrie, în localitatea Creil, în com­pania selecţionatei similare a Fran­ţei. Intîlnirea (în care echipa gazdă va fi întărită cu cîţiva pugilişti se­niori) contează ca revanşă a meciului de anul trecut de la Reşiţa cind re­prezentanţii noştri au învins cu 14—6. Lotul care urmează să facă deplasarea cuprinde pe : F. Ibrahim, I. Sula, V. Ivan, I. Vladimir, Gh. Matache, C. Văcaru, V. Croitoru şi Şt. Florea. Cîteva zile mai tirziu, lo­tul va intîlni la Barcelona o selec­ţionată locală. • La Dublin, la 23 noiembrie, va începe un mare turneu internaţio­nal. Federaţia irlandeză a invitat în mod special şi 6 boxeri români. După toate probabilităţile „cei 6" vor fi aleşi dintre Analiştii „naţio­nalelor“ de la Cluj. • „Joaca de-a programările" a in­trat în obişnuinţa unor antrenori! Concret , la şedinţa de alcătuire a programului „Cupei Voinţa" ei în­scriu un anumit număr de sportivi, ca şi reuniunile stabilite absenţele să se ţină aproape lanţ ! De pildă, J. Piesa a cucerit primul loc la ca­tegoria „muscă" fară să fi susţinut măcar un singur meci (Ti), întrucît M. Corcău, C. Burdihoi, M. Frumoşii nu s-au prezentat nici la cîntarul ofi­cial­­ .Ce ,să­­ credem, atâta timp cît absenţele nu au fost nici măcar... motivate ? Se pare că este vorba — şi nu e cazul să ocolim adevărul de înscrieri formale, fictive, din partea unor antrenori ca Marin Dia­­conescu (Olimpia), Gheorghe Lungu­ (Constructorul) faţă de care forul municipal de specialitate va trebui să intervină cu toată fermitatea. • Astăzi, la Cluj, Combinata bucureşteană Rapid—Metalul va susţine meciul retur din cadrul „Cupei F. R. Box" în compania Combinatei locale C.S.M. — Voinţa. Antrenorii bucureştenilor au pro­bleme în alcătuirea formaţiei în­trucât doi dintre titulari — I. Lun­gu­ şi Al. Moraru — au fost serios „zdruncinaţi“ în meciul­ tur (pier­­zînd prin abandon), iar G. Pensetea nu este încă total refăcut după accidentul suferit la etapa de zonă a campionatului naţional. Să ve­dem in ce măsură vor cîntări în balanţă NUMAI cele 4 puncte in plus luate de bucureşteni în­ con­fruntarea de săptăm­îna trecută. D. Porumbereu De la grădiniţe, la magazine (Urmare din pag. D­vişti şi deputaţi, zecii de mii de ce­tăţeni, la realizarea efectivă a in­vestiţiilor. In afara lucrărilor amintite am executat din bugetul local şi con­tribuţia băneas­câ a cetăţenilor, prin muncă patriotică, la tastarea a 35 de străzi în suprafaţă de 65 000 mp (carosabil şi trotuare), pavarea cu­ bolovani de rîu a străzilor Munţii Carpaţi, Pucheni şi Drumul Coope­rativei, introducerea apei pe trei străzi şi a canalizării pe alte şase străzi, extinderea zonelor verzi cu 220 000 mp etc. Făcînd bilanţul rea­lizărilor de pînă acum, se poate a­­precia că am obţinut rezultate mai bune în acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a sectorului în com­paraţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. — Care sînt preocupările înscrise în prezent pe agenda dv. de lucru ? — Eforturile noastre sînt îndrep­tate spre acele acţiuni menite să contribuie la îmbunătăţirea activită­ţii edilitar-gospodăreşti, la­­ satis­facerea cerinţelor populaţiei în pe­rioada toamnă-iarnă. O primă mă­sură luată în acest scop este aceea ca timpul favorabil să fie utilizat din plin pentru recuperarea rămîne­­rilor în urmă şi terminarea lucră­rilor de reparare şi întreţinere a străzilor şi trotuarelor. Pe un nu­măr de 30 de străzi pe care circulă mijloace de transport in comun vor fi efectuate reparaţii capitale. Ne aflăm şi în plină acţiune de plantare a materialului dendrologic, în parcuri, zone de aliniament şi artere de pe­netraţie se vor planta peste 4 700 ar­bori foioşi, 550 arbori cu balot, 4 850 arbori in boschete, 2 000 pomi fruc­tiferi, 10 800 arbuşti şi peste 20 000 trandafiri. Totodată ne-am propus să amenajăm cinci terenuri de joacă model în parcurile dr. Petru Groza şi Ghencea şi în ansamblurile de locuin­ţe Vicîna, Iacob Andrei şi Sălaj, în etapa ce urmează vom termina lu­crările de introducere a apei pe stră­zile Racoviţă, Nicolae Muscă, Şte­­feşti, Colinei, Cucului şi Luntrei, precum şi cele de canalizare pe stră­zile Sadului, Jibău şi Petre Nen­ciu. Atenţia Comitetului executiv este Îndreptată şi spre supravegherea lu­crărilor de construcţii la blocurile D. şi E. din str. Caporal Bălan, la cele două creşc din prelungirea Fe­rentari şi str. Iancu Jianu ca şi a lu­crărilor de amenajare a unei grădi­niţe în calea Ferentari 2. Totodată, ■ne preocupăm de grădiniţele şi cre­­şele prevăzute pentru anul viitor în str. Ciuboţica Cucului, Lacul Bucu­ra, Lereşti şi Pucheni, însumind a­­proape 2 G00 de locuri, precum şi un internat de 250 locuri pe lingă Şcoala generală nr. 127 din str. Mun­ţii Carpaţi. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei din noul ansamblu de lo­cuinţe Iacob Andrei am­ luat mă­suri de amenajare cu forţe proprii ,a unei micropieţe care va fi dată în folosinţă pînă la 1 decembrie. Reţeaua comercială va fi dezvoltată şi prin redarea în circuitul comercial a­l spațiilor folosite în alte scopuri, urmînd ca pînă la sfirșitul anului să intre în circuit încă 15 unităţi­­co­merciale. ■- 1 (Urmare din pag. I) nr. 3/1972, care interzice şî sanc­ţionează vînzarea de mărfuri di­rect din depozit sau în alte locuri decit cele special amenajate. Vîn­­duse în plină stradă, folosind, evident, vehiculul întreprinderii, nu din dorinţa de a-i servi mai bine pe cumpărători (alţi peste 100 îl aşteptau la unitate), ci din lăcomie, deoarece „favorul“ costa bani, surplusuri substanţiale faţă de preţul oficial. De altfel, vîn­zarea cu suprapreţ, chiar şi la unitatea de desfacere, constituia o adevărată obişnuinţă pentru ges­tionarul necinstit, în loc de 11,10 lei, pentru conţinutul fiecărei bu­telii schimbate, dumnealui încasa imperturbabil şi... operativ cîte PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POPULARE BUCUREŞTI l»ar,to*aia­l—15 noiembrie 1313 «ALA DALUK. BD. N. BALCESCU NR. 1« Joi 8 aov., ora IV. Desefalierea cursu­lui PROB,.EME ALS ŞTIINŢEI ŞI TEH­NICII CONTEMPORANE, (organizat in colaborare cu organizaţia U.T.C. de la Institutul rtc proiectări şi construcţii Bucureşti). Tent® . Cucerirea pe verti­cală a T­errei, spre »dineurile subma­rine . Spre înălţimii® cosmosului. Expun Ing. Mihai Lef£er*BCu, Ion Corvin Sân­­georzan, directorul Observatorului astro­nomic popular Bucureşti. Joi * nov. or» ». CAPITAI­ELE LU­MII CONTEMPORANE : BRASILIA. Pre­zintă prof. dr. Ernesto Silva (Brazilia). Urm­ează protecţii de diapozitive şi un film­ artistic. Vineri 9 nov. or­­it. Cursul CULTURA CINEMATOGRAFICA : CINEAŞTI ŞI VEDETE DE IERI ŞI DE AZI (organi­zat în colaborare cu Arhiva Naţională de filme). Tema : Eterna graţie femnita»: Marilyn Monroe. Expune de: Manuela Gheorghiu, critic de film. Urmează un film artistic. Luni I7 nov, ora 12.00. Cursul EDU­CAŢIE FIZICA ŞI SPORT (Organizat­ă colaborare cu Centrul de cercetări ştiin­­ţifice de pe lânga CMEFS şi Comitetul munieios­ pentru educaţia fizici şi sport). Rolul şi contribuţia antrenoru­lui, sportivul­, medicului în îmbunătă­ţirea continuă a procesului de instruire şi educaţie. Participă conf. univ. dr. Emil Ghibu, prof. Ion Dragan, Cornel Dinu, fotbalist. Urmează un film artis­tic. I,uni la nov. ora 18. Ciclul ARHITEC­TURA Şl urbanism. Roma de ieri Şi de azi. Expune arh. Alexandru Cu­­iescu. Urmează proiecta şi un film. Miercuri , nov. ora 18.30. Cursul LI­TERATURA, Ciclul PANORAMIC AL LITERATURII ROMANE CONTEMPO­RANE. Tema : Tipologii şi conflicte noi in proza contemporană. Expune Mihai Grijiţa, critic literar, redactor şef al edi­turii „Cartea românească“. Urmează lec­turi din opere şi un film artistic. Joi 15 nov. ora 19. Cursul ARTE PLAS­TICE : UN SECOL DE PICTURĂ MO­DERNA. Tema : Contribuţia şcolii en­gleze la estetica secolului al XIX-lea. Constable, Turner, contribuţia lui John Rustem­. Prerafaeliţii. Expune Amelia Pavel, cercetător ştiinţific la Institutul de istoria artei. Urmează proiecţii şi epidiascop. SALA DEM ST*. BISERICA AM/.EI NR. 7 Joi S nov, ora 11.30. Ciclul CELOR TI­NERI IN PRAGUL VIEŢII... (organizat in colaborare cu Comitetul municipal al femeilor Bucureşti). Tema : conştiinţa dragostei , vîrstele dragostei. Expune dr. Adriana Coculascu. Urmează un film artistic. Vineri 9 noi, ora 17. Cursul METODE CANTITATIVE ÎN MARKETING (orga­nizat în colaborare cu Comitetul muni­­c­ipal Bucureşti al. U.T.C. şi Asociaţia Română de mar­eeting). Tema : Elabo­rarea ştiinţifica a deciziilor la marke­ting. Expune prof. univ. dr. Mihai C. Dem­etrescu. Vineri 9 nov. ora V. CLUBUL „TERRA ZW” DIN ŢĂRILE SOCIALISTE Repu­blica Populară Mongolă la cea de a 415-a aniversare. Expune prof. univ. dr. do­cent Nicolae Moraru, radactor şef »­. publicaţiilor pentru străinătate. Urmea­ză un­ program de filme documentare şi un film artistic, SimbiUl 1« nov. ora 10.10. Ciclul PSI­HOLOGIA ÎN EXEMPLE. Tem» . Per­soana — „Eu“ şi alcătuirea psihologică. Expune Radu Cimponeriu, psiholog. Ur­mează filme documentar­e şi discuţii asupra unui test de temperament. Luni 16 nov, ora 18.30. Cursul IN­CURSIUNI IN ISTORIA CIVILIZAŢIEI SI CULTURII UNIVERSALE (Anul Ii). Tema : Asta orientală de la începutul erei noastre pina la sfirşitul secolului al IV-lea. Expune dr. Constantin Daniel, membru şi Asociaţiei de studii orien­tale. Urmează un film artistic. Marţi 13 nov. ora 11. Cursul MAR­KETING INTERNAŢIONAL (organizat în colaborare cu Academia de studii social-politice „Ştefan Gh­eorghiu“ — CEPECA). Tem® . Organizarea şi con­ducerea activităţii de comerţ exterior in R.S. România. Expune Virgil Pascu, ex­pert la Academia „Ştefan Gheorghiu“­­CEPECA . Marţi 13 nov. ora 19. CLUBUL „TER­RA 2000“. Cursul .GEOGRAFIA. lumii CONTEMPORANE. Anul II. Tema : An­titeii, contrasts şi nelinişti. Expune asist. univ. dr. cezar Popescu. urmează pro­­iecţii la epidiascop şi un film artistic. Miercuri X* nov. ora 18.31­. Cursul IN­TRODUCERE IN PSIHOLOGIA DIFE­RENTIALA. Tema : Modelarea în stu­diul personalităţii. Expune prof. uruiv. dr. Paul Popescu-Nevear­u. Urmează un film artistic. doi 13 nov. ora 18.30. Cursul IGIENA ALIMENTAŢIEI (organizat in colaborare cu Comitetul municipal al Luncilor Bucureşti). Tema : Diabetul, boală ere­ditară sau consecinţele unei alimentaţii, dezechailibrate ? Expune dr. Radu piep­­tea. Urmează proiecţii la epidiatipop şi un film artistic. AULA BIBLIOTECII CENTRALE U­ITVEIISITARE, CALEA VICTORIEI NR. *S Joi 3 nov. or» 15.30. Cursul METODE DE CERCETARE A RELAŢIILOR IN­TERNAŢIONALE. Tema : Elemente d­« teoria sistemelor, eu »piteaţi! în teoria relaţiilor internaţionale. Expune cotii, univ. dr. Mih­ai C. Botez. •Marţi 13 nov. ora 17. Cursul DE LA ŞTIINŢA CONDUCERII ÎNTREPRINDE­RII LA ŞTIINŢA CONDUCERII ÎNTRE­GII SOCIETĂŢI SOCIALISTE.­ Tema: în­treprinderea, unitate de bază a societăţii socialiste. Expune prof. unift. dr. Con­stantin Pintilie. • Joi 13 nov. ora­n. Cursul CIVILIZA­ŢIA SOCIALISTA SI VALORILE SALE FUNDAMENTALE (organizat in colabor­­are cu Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C.). Tema : Civilizaţie — civiliza­ţie modernă — civilizaţie socialistă. Ex­pune prof. univ. dr. docent Alexandru Tănase. SALA DIN ŞOSEAUA KISELEFP NR. 5 Luni 12 nov. ora. 18.80. Ciclu! ELE­MENTE GENERALE ŞI SPECIFICE fiN CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA ROMA­NEASCA. Terra : Momente de strălu­cire în evoluţia civilizaţiilor antice de pe cuprinsul patriei noastre. Expune prof. univ. dr. docent Radu Vulpe, mem­bru al Acade­m­ei de ştiinţe sociale ei politice. Urmează un filaj artistic Miercuri 14 nov, oca 18.30. Cursul MO­MENTE DE seama din ISTORIA miş­cării MUNCITOREŞTI REVOLUŢIO­NARE DIN ROMANIA SI A LEGATURI­LOR EI INTERNAŢIONALE a­­organizat in colaborare cu Institutul de studii istorice şi social-politice de "pe lingle C.C. al B.C.R. şi Cabinetul« municipal de partid Bucureşti). Tem» , Partidul Comuntar Român şi ţesăturile sale cu mişcare« comunistă şi muncitoreasca internaţională. Expune Marii Badea, cercetător ştiinţifi­c îa institutul de stu­dii istoriee şi social-politice de pe­­Sn£& C.C. al P.C.R. Urmează un fite artistic. SALA MUZEULUI DU ISTORIE Al. R.S. ROMÂNIA. CALEA VICTORIEI NR. 12 Joi * nov.. Ora h1. Cursul ■j&IN ISTO­RIA POPORULUI ROMAN : STRATE­GII MILITARE SI DATALG CELEBRE (organizat in colaborare ,c­u Muzeul de istorie al R.S. România). Tema : Iancu Corvin de Hunedoara în apărare» csr­­jMtţttor şl s Dunării. Expune general maior Ion Cupşa, doctor îi» ştiinţe isto­rice. Urmează un film «rtistic.şl vizita­re» sălilor muzeului. .roi îs nov., or» n­. cursul istoria ROMÂNIEI ÎN MĂRTURII ORIGINALE (organizat In colaborare cu Muzeul de istorie al R.S. România şi comitetul mu­nicipal Bucureşti al U.T.C.). Tern» Formarea poporului român. Expune prof. dr. Liviu şteffireescu, şef de secţie I» Muzeul de istorie al R.S., Români». Urmează un film artistie­­r vizitaraa sălilor muzeului, muzeul de iSTorii A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI BD. 184*. NR. 2 »mol la nov. ora 11. Cursul DIN ISTO­RIA BUCUREŞTILOR. Tema : Ade­văr şi legend­ă privind începuturile Tîrgului Bucureştilor. Expune Pina H I­­Paticu­, şef de secţie la Muzeul de isto­rie a municipiului Bucureşti. Urmează proiecţii Şi filmul documentar „Curtea veche“. CABINETUL MUNICIPAL DE PARTIT* BUCUREŞTI STR. POVERNEI NR. * Miercuri 14 nov. ora 11.36. Cursul ELE­MENTE DE ŞTIINŢA CONDUCERII ŞI ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI. Tema : Atributele conducerii. Expune Ştefan. Dvactiv economist. Urmează un film a­rtistic. 1 Ceea ce aşteptăm ni se oferă în trenuri?­ ui formare din pag. I­­n factor de primă importanţă, timpul călătoriilor (conform mersului de tren) este, în ma­rea majoritate a cazurilor, res­pectat. Cum am constatat şi în cursul raidului nostru. Dar, mai sunt şi si­tuaţii ca aceea din 31 octombrie : acceleratul 722 de la Galaţi soseşte în Bucureşti Nord cu o întîrziere de 48 de minute. Adică, aproximativ, o treime d­in timpul afectat întreg parcursului. • Trecut 1317 a plecat, pe data de 30 octombrie, din Bucu­reşti Progresul cu 21 minute întirzie­­re. Şi exemplele pot continua. Ni le confirmă — atît pe cele bune cît şi pe cele rele — şi călătorii (Nicolae Cristian — bd. 1 Mai 107, Ion Vişan — muncitor la tesatoria de reion Panduri, Gabriela Gheorghe — bd. Ilie Pintilie 37 ş.a.) intilniti în tre­nul 1317, spre Giurgiu. Şi nu numai dimensiunile timpului călătoriei intră în discuţie, ci şi con­diţiile asigurate pasagerilor în tren. „Plec cu trenturile la diferite ore. Ieri (30 octombrie) cel de 5,54 (1315) nu a fost încălzit“. (Gabriela Gheor­­ghe). Nu este deloc plăcut sa observi că • La garnitura 1320, de pil­­da, la clasa I, canapelele au „eipatrice“ in mai multe locuri (urmare a unor gesturi incalificabile ala unor călători certaţi cu elemen­tare reguli ale disciplinei civice — vagon nr. — 0403) • Ori geamurile la uşile frontale­, acolo unde acestea se deschid, sînt sparte (vagon nr. ■— 2656 ş.a.), ot atît de adevărat este faptul­ că starea trenurilor la sosirea de pe o rută sau alta este, deseori, jalnică şi aceasta nu din vina căii ferate­­ deteriorări mai mici sau mai mari, dar mai ales o stare de necurăţenie în faţa căreia călă­torii — cei care au provocat-o — ar trebui să roşească. Şi, iată, aflăm de la revizia de vagoane Bucureşti — călători, că lipsa de elementară civilizaţie a unora se plăteşte neîn­chipuit de scump. • Lunar, pentru întreţinerea parcului de 1 200 vagoa­ne se cheltuiesc — numai pentru în­locuiri de obiecte deteriorate de pasageri şi salubrizare —, circa 1,5 milioane lei. • Săptăm­îna­ se înre­gistrează 5—6 canapele tăiate, fur­turi de becuri, de tuburi fluorescen­te, dulii. • Un vagon de clasa a II-a costă 1,5 milioane, iar cel de trans­port necompartimentat 1,350 milioa­ne lei. Sume importante pe care lipsa de răspundere a unor călători le augmentează nejustificat prin uzu­ră prematură, prin deteriorări. Şeful coordonator al reviziei, ing. Ion Că­lugăreşti­ ne vorbeşte despre mun­ca grea pe care o au oamenii de aici, despre necesitatea ca Institutul de studii şi cercetări a­ căii ferate să-şi propună intre temere de lucru şi pe aceea a metodelor optime de între­ţinere şi curăţire a vagoanelor în staţiile de revizie. impul călătoriei nu este, din­ păcate, totdeauna, plăcut. Am văzut cîteva cauze. Mai sunt însă şi alteie. Altele, car­e ţin de un respect sporit faţă de noi în­şine — şi asta înseamnă o opinie hotărîtă împotriva tuturor celor care murdăresc (devastează chiar) vagoa­nele trenurilor. Şi aceştia sunt din­tre călători. I­ar se pot numi oare călători ? Iată, de fapt, o temă asupra căreia vom reveni mai pe larg mîine. Ni i Pag. a 3-a 1 I III III I Cind roţile maşinii se învîrtesc în contul... risipei 12 lei. Sau chiar mai mult, ca în cazul cetăţenilor I. Ferentz şi E. Borbath. Aceste aspecte de încăl­care a legii, precum şi altele ase­mănătoare, au făcut ca P.I. să fie reţinut de organele de miliţie, ur­­mînd a fi trimis în judecată. Fără îndoială că el îşi va primi pedeap­sa cuvenită. Dincolo, însă, de a­­cest caz, aşteptăm unele răspun­suri de la conducerea şi organele de control ale întreprinderii de desfacere a produselor petroliere , acestea nu ştiu că, în mod frec­vent, unii gestionari ai centrelor vînd cu suprapreţ, în timp ce cumpărătorii aşteaptă la unităţi ? Nu se ştie oare care este preţul „cvasioficial“ pentru schimbarea unei butelii şi că surplusul intră în largile buzunare ale unor sala­riaţi necinstiţi ? ★ In aceeaşi zi, am fost martori ai altor eludări ale prevederilor legale. Astfel, la ora 12, la centrul 120 — Dămăroaia a! I.D.P.P. se aflau nu mai puţin de 43 maşini ale statu­lui ! Unele staţionau de ore în­tregi, pentru că şoferii intenţionau să-şi schimbe propriile butelii sau ale altora. Iată, succint...cîteva dia­loguri : • — Unde trebuia să fiţi, îa a­ceastă oră, cu autocamionul pentru intervenţii (31-B-6805) al IHEB, to­varăşe Ion Ţăroiu ? — în judeţul Teleorman, stafia Hîrleşti, la vreo... 80 km de Capi­tală. — Aţi tras o fugă pentru... 5 bu­telii ? — Una este a şefului meu, Ion Nedelea. • — Trebuia să­ fiu la staţia „Scînteia“, dar m-am „repezit" pînă aici, cu butelia... — V-aţi... repezit cu maşină (31­8-6707) — laborator special pentru încercarea cablurilor de 110 kilovolţi. La locul dv„ de muncă se ştie unde sînteţi, tovarăşe Va­­leriu Derscanu ? — Se ştie că în... interes de ser­viciu. Nu mai reproducem exemple, dintre multe altele, consemnate " în dimineața de 2 noiembrie. Cazurile sunt cu totul inadmisibile, ca și afacerile unor gestionari de la centrele de desfacere a produse­lor petroliere, care, contravenind legilor în vigoare, vor trebui să suporte rigorile lor.

Next