Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)
1973-11-08 / nr. 6278
CRS crt admit A hotărî a înfăptui începutul unei noi zile de muncă îa întreprinderea pentru bunuri de consum din cauciuc. în hală, lingă bancurile de lucru, îl lntîlnim pe tov, Claudiu Ivan, directorul întreprinderii. — O fi obișnuită? — întrebăm — Și da și nu. Da — pentru că se încadrează firesc în ciclul productiv. Nu — pentru că ne aflăm în prima săptămînă a cincinalului in patru ani şi trei luni. E vorba de transpunerea în faptă a unei hotărîri pe care a luat-o zilele trecute colectivul nostru , prin exploatarea raţionala a utilajelor, folosirea judicioasă a timpului de lucru, prin creşterea continuă a productivităţii muncii va fi realizată suplimentar — în acest an, pînă la 31 decembrie — o producţie globală *1 marfă în valoare de 105 şi respectiv 113,3 milioane lei. Inovaţii în... premieră Motorul „toarce“ fără încetare. Treptat, în jurul «mereiul, pămîntul, supus d® cupele-excavatoare miniaturale. Iasă loc gol. Aşa, acum e gata. Cu rădăcini cu tot, copacul este săltat, încet, cu grijă din cuibul care l-a adăpostit în pepinieră încă de pe cind era mlădiţă. Urcat în camioane, el şi alţii, cu zecite, vor pleca spre marile bulevarde, spre parcuri şi zonele verzi din jurul blocurilor, unde vor alcătui perdele de verdeaţă şi umbră pentru vara viitoare... De fapt, „eroul“ acestor însemnări este maşina pentru săpare automată a arborilor cu balot, inovaţie concepută şi construită, în întregime, în atelierul de reparaţii al secţiei de drumuri şi spaţii verzi, din sectorul 4, de un grup de strungari şi mecanici, condus de Retre Milu, şeful secţiei. Acum asistăm la probe. Sunt de bun augur. Nu vom face o descriere tehnică. Este suficient, însă, să subliniem că — minuită de un singur om — ea înlocuieşte, practic, munca a 30 de oameni, asta însemnând, totodată, un număr de 50 de arbori scoşi din pepinieră şi plantaţi, zilnic. Am întîlnit poştaşi... nefericiţi L-am întîlnit azi dimineaţă pe poştaş cu tolba plină de scrisori şi ziare-Şi cu un aer deconcertat. De ce ? — l-am întrebat. „Pentru că nu mă pricep la rebusuri. Dacă m-aş pricepe, m-aş descurca probabil mai uşor...“ Şi, dintr-unuf in altul mi-a povestit. Cum fiecare adresă trebuie analizată şi— rezolvată. Ca de pildă : bloc O DX 1 prim, scaraF, etaj Vii, ap. 198 ? sau :Se confuzii frecvente între un bulevard și o intrare care poartă același nume. Sau despre alei care se desfășoară pe cîte 2—2 coordonate (ex. aleea Lotrioara din Titan, sau Compozitorilor din Drumul Taberei). De ce oare nu se iamăsura (simplă, altminteri) de a se înlocui denumirile abstracte din proiect cu altele, mai „umana" ? Mercur în faţa Soarelui Orele astronomilor sînt, după cîte ştiu, tovarăşe Ion Corvin Singeorzan, director al Observatorului astronomic popular, seara, orele stelelor limpezi. Vă întîlnesc, însă, acum Ungă luneta principală. Cărui prilej i se datorează prezenţa dumneavoastră şi a colaboratorilor, aici, acum 2 — In ziua de 10 noiembrie, dacă cerul va fi senin, se va sesiza un fenomen astronomic destul de rar : trecerea planetei Mercur prin faţa Soarelui. Se va observa ca un punct negru tare străbate încet suprafaţa izvorului imninii. Primul contact exterior, va fi la dî d n1 i ; primul contact interior : 1 fa SO m 21 s ; ultimul contact interior : 15 fa 16 m 03 s ; ultimul contact exterior 15h 17 m 60 s. Pregătim, de pe acum, luneta principală pentru observarea fenomenului de către public. Pe care îl dorim cit mai numeros. „Crinul“ şi comerţul, la masa rotundă privire. Mai sunt trei ore şi „tratativele“ vor începe. Deocamdată, se fac ultimele pregătiri. Mostrele sunt cercetate cu o „ultimă" etalare cit mai atrăgător. Aici, la întreprinderea de tricotaje „Crinul” au fost invitaţi, pentru o discuţie la masa rotundă, reprezentanţii comerciali ai unităţilor de profil: I.C.S. Textila 1 şi 2, „Victoria", „Bucureşti", „Universal". In cadrul schimbului de păreri preconizat, întreprinderea producătoare a mult apreciatelor tricotaje va oferi oaspeţilor — prin intermediul mostrelor — o serie de produse din stocul propriu. Comenzile se vor putea încheia, deci, pe loc, „pe văzute". Aşa da operativitate. Ce ziceţi! trecem, zilele următoare, pe la vreunul din magazinele susnumite? Se definitivează planul de cercetare pentru anul viitor mm'.bbv Secretariatul ştiinţific al Academiei de ştiinţe medicale. Fire de dosare scrise la maşină, planuri tematice, propuneri... — ...Definitivăm forma finală a planului de cercetare pe anul 1974 ! ne spune dr. Gheorghe Romanescu, secretar ştiinţific al Secţiei de medicină preventivă , şi lucrări la sinteză, care va cuprinde aproximativ 100 de lemn de mare amploare. Dintre cele mai importante, valorificarea cercetării-pilot de profilaxie a bolilor cardiovasculare, întreprinsă de Institutul de medicină internă din Bucureşti, cu scopul ca pînă in 1975 să mai angrenăm alte 3—4 centre din ţară ; îmbunătăţirea mijloacelor de profilaxie a bolilor transmisibile, ţinînd seama de rezultatele încurajatoare obţinute de vaccinurile româneşti împotriva rujeolei şi gripei ; aplicarea, în localităţile industriale, a rezultatelor unor cercetări complexe privind înlăturarea poluării aerului şi apei. Plus, chiar azi pleacă, la tipar o lucrare , — mult aşteptată de specialişti — privind „Criteriile de apreciere a incapacităţii de muncă“, realizată de noi in colaborare cu Ministerul Muncii. « //U" Craiova şi Dinamo eliminate, după dragurile de ieri Ambele echipe româneşti angrenate în cupele europene de fotbal au încheiat, ieri, la egalitate, meciurile-retur din turul II şi, deoarece în manşa I pierduseră cu 0—2, au fost eliminate. Trebuie, totuşi, să respectăm eforturile depuse atît la Craiova, cît mai ales la Madrid de fotbaliştii noştri în vederea forţării calificării. Studev.Ni au condus cu 1—0 pe STANDARD LIÉGE (marcase Bălan în min. 43), însă la un Hwin contraatac al oaspeţilor, Hemotay a egalat şi a calificat astfel pe belgieni... Dar surpriza zilei de ieri ne-a furnizat-o DINAMO, care s-a comportat excelent la Madrid, conducînd cu 1—0 (min. 2, Lucescu) și cu 2—1 (mir. 12, Dudu Georgescu) echipa locală ATLETICO, care a fost nevoită să lupte din greu, de două ori, pentru egalare (min. 9, Ayala și min. 73, Capon). Timp de 69 de minute pe bucureşteni i-a despărţit de calificare doar un singur gol (mai puţin decît pe craioveni!), ceea ce a conferit meciului o doză de mare atractivitate. Pentru comportare, Dinamo merită toate aplauzele, pentru că — după evoluţia foarte slabă de la Bucureşti — s-a reabilitat total în deplasare, realizînd un meci spectaculos și jucînd un fotbal modern. • Astăzi, pe stadionul Voinţa, de la ora 15, are loc meciul amical de fotbal dintre Voinţa (din divizia C) şi Sportul studenţesc. • Sîmbătă şi duminică, în sala de la stadionul Republicii vor avea loc finalele „Cupei României“ la scrimă la toate cele patru probe. • Aseară, în cadrul primei grupe a campionatului naţional de hochei, Dinamo a învins Dunărea Galaţi cu 7—0 (3—0, 1—0, 3—0). • Cu prilejul turneului de şah de La Novi Sad, VICTOR CIOCÂLTEA (clasat pe locul III cu 100 mp) a îndeplinit norma de mare maestru internaţional. • Aseară, în sala Dinamo, în meci restanță pentru campionatul masculin de baschet, Dinamo a în circLmn. rvu^tuaji vin« pe Rapid cu 106—86. • In turneul de tenis de la Stockholm, dublul Năstase — Connors a învins, in primul tur, cuplul suedez Andersson — Palmer cu 6—2, 6—2, iar în turneul feminin de la Billingham, Mariana Simioneseu a eliminat-o pe Reaven (Anglia) cu 6—2, 2—6, 7—5 și Virginia iluziei pe Bayter (Anglia) cu 7—5, 6—3. • în „Cupa cupelor“ la baschet masculin, Reisinger Risa Toverit a întrecut, aseară, •la Helsinki, cu 73—75 (partida retur, la 14 noiembrie, la București) pe Steaua București. sam Rezultate complete din cupele europene lati. rezultat«!« meciurilor disputate ieri in cupele europene (în paranteze, «corul din manşa t, echipele calificate fiind înscrise eu majuscule); In „C.C.E.*l ÁTLÉTICO MADRID — Dinamo Bucureşti 2—2 (2—fl)- Dynamo Dres da — BAYERN MÜNCHEN 3—3 (3-4)1 JVC. Liverpool — STEAUA ROŞIE BELGRAD 1—2 (1—2)!; F.C. BASEL - EC. Bruges 6-4 (1—2); Zaria Vorojilavgrad — SPARTAK TRNAVA 0—X (0—0); Velje B.K Copenhaga - CELTIC GLASGOW 0—X (Q—0); I.S.K.A. SOFIA -— Ajax Amsterdam 2—0 (0—1)!; ÚJPESTI DOSZA — Benfica Lisabona 2-0 (1—1). In. „Cupa cupelor": Glasgow Rangers — BORUSSIA MOENCHENGLADBAOH 3- 2 (0—3); F.C. MAGDEBURG — Bánik Ostrava 3-0 (0—2); Atletico Bilbao - BEROE STARA ZAGORA 1—0 (0—3): Malmoe F.F. — F.C. ZURICH 1—1 (0—0); P.A..O.K. SALONIC — Olympigue Lyon 4—0 (3—3); Rapid Viena — A.C. MILAN 0—2 (0—0); GLÉNTORAN BELFAST — Brann Bergen 3—1 (1—1): SPORTING LISABONA — F.C. Sunderland 2—0 (1—2). In „Cupa U.E.F.A.“! Universitatea Craiova — STANDARD LIEGE I—1 (0-2); Tátrán Preşov — V.f.B. STUTTGART 3—5 (1—3); FORTUNA DÜSSELDORF — Admira Viena 3—0 (2—1): Wolverhampton Wanderers — LOKQ.MO TIVBS LEIPZIG 4—1 (0-Î); TOTTENHAM HOTSPUR — F.C. Aberdeen 4-1 (1—1); Racing Bruxelles — VITORIA SETUBAL 2—1 (0—1); HONVED BUDAPESTA — Lokomotiv Plovdiv 3—2 (4—3); G war dia Varşovia — FEÍJENOORD 1— 0 (1—3); B.K.03 Copenhaga — DINAMO KIEV 1—2 (0—1); O.F.K. Beograd — DINAMO TIBILISI 1—5 (0—3); Fenerbahce Istanbul — O.G C. NICE. 2— 0 (0—4); F.C. KÖLN — Olympique Marseille 6—0 (0—2) TWENTE ENSCHEDE — Panachaiki Patras 7—0 (1—1)!; F.C. Carl Zeiss Jena — RUCH CHORZOW 1—0 (0—3); Hibernian Edinburg — LEEDS UNITED 0—0 (0—0), 4— 5 după penaltiurij Lazio — IPSWICH TOWN 4—2 (0—4). Cu întrecerile de ieri au luat sfârşit jocurile din serii ale „Dinamoviadei“ de volei. De data aceasta, cele două echipe bucureştene aflate în concurs au terminat învingătoare şi şi-au asigurat, astfel, participarea în turneele finale pentru locurile loi. Confirmînd forma bună manifestată în perioada din ajun cu Amrokan, dinamoviştii au dispus şi de Gwardia, cu aceeaşi uşurinţă, în mai puţin de o oră. După ce au fost conduse cu 2—1 la seturi, dinamovistele bucureştene şi-au revenit, au luptat cu deosebită însufleţire şi au răsturnat rezultatul în favoarea lor în întilnirea cu Dynamo R.D.G., într-un final de-a dreptul dramatic (de la 7—14 în setul 8, adversarele au recuperat pînă la 14—14). In urma rezultatelor de miercuri, s-au calificat pentru turneele locurilor I—XV echipele feminine Lewsky Spartak, Dinamo U.R.S.S., Dinamo Bucureşti şi Amrokan, precum şi cele masculine, Ruda Hvezda, Dinamo Bucureşti, Dinamo U.R.S.S., Amrokan. Celelalte echipe vor lupta pentru locurile V—VIII. Astăzi este zi de pauză. Rezultate tehnice : Feminin : Lewsky Spartak Gwardia 3—2, Újpesti Dózsa — Ruda Hvezda 3—1, Dinamo București — Dynamo R.D.G. 3—2, Dinamo d.R.S.S. — Amrokan 3—1. Masculin : Amrokan — Újpesti Dózsa 3—0, Ruda Hvezda — Dynamo Berlin 3—0, Dinamo București — Gwardia 3—0, Dinamo U.R.S.S. — Levsky Spartak 3—1. Programul de mîine, începînd de la ora 8: Ruda Hvezda — Dynamo R.D.G. (1), Újpesti Dózsa — Gwardia (f), Dynamo R.D.G. — Gwardia (m), Lewsky Spartak — Újpesti Dózsa (m). De la ora 15 : Amrokan — Lewsky Spartak (f), Dinamo U.R.S.S. — Dinamo Bucureşti (f), Dinamo U.R.S.S. — Dinamo Bucureşti (m), Ruda Hvezda — Amrokan (m). N. MATEESCU „Dinamoviada" de volei Sursa deciziilor eficiente (Urmare din pag. l) ducere din unităţile pe care «Interesate centralele respective, celelalte răspunsuri aparţin unor factori de răspundere din unităţi mai îndepărtate de sediul forului tutelar. Dar să exemplificăm. La întreprinderea de construcţii metalice şi aparataje. Centrala de mecanizare a construcţiilor industriale este permanent reprezentată de către un specialist căruia îi revine sarcina ca, în colaborare cu organele de resort ale centralei, să rezolve cu promptitudine tot ceea ce condiţionează — depăşind posibilităţile întreprinderii — bunul mers al activităţii productive. Aflat zilnic în întreprindere, el urmăreşte stadiul de execuţie a aparatajelor electrice şi construcţiilor metalice, precum şi livrarea lor către noile obiective industriale, conform contractelor. Totodată, periodic, cadre din conducerea centralei vin în întreprindere, efectuează analize pe diferite teme, stabilesc măsurile ce se impun. Cu cîteva zile în urmă, de pildă, a fost discutată activitatea de modernizare a producţiei, stabilindu-se ca o bună parte din documentaţiile pentru produsele noi să fie executate în colaborare cu institutul de specialitate al centralei. Acelaşi sistem de lucru l-am întîlnit şi in unităţile Centralei de prelucrare a lemnului Bucureşti. Lunar, delegaţi ai centralei — şefi de compartimente, specialişti — se deplasează patru—cinci zile în întreprinderi, analizînd cu factorii de răspundere eventualele deficienţe ce se manifestă în activitatea de producţie, acţionînd direct în sensul eliminării lor. Procedîndu-se astfel, creşte operativitatea în finalizarea acţiunilor de îndrumare şi conducere ale organului tutelar, asigurindu-se producţiei o desfăşurare normală, eficientă. Desigur, în practică este necesară şi deplasarea cadrelor din întreprinderi la organul tutelar. Este, intre altele, cazul unor analize profunde ce angrenează unităţile subordonate centralei, ca de pildă, finalizarea în condiţii optime a programelor de cooperare. Cu prilejul unor semenea analize desfăşurate la Centrala industrială de utilaj energetic, metalurgic, şi maşini de ridicat multe probleme privind activitatea întreprinderii „Steaua roşie" şi-au găsit o soluţionare operativă, corespunzătoare. Există însă şi un revers al medaliei. Desele chemări, deplasările exagerate ale specialiştilor din întreprinderi la centrale fac anevoioasă cunoaşterea in profunzime a cerinţelor fabricaţiei, într-o unitate sau alta, localizează analiza în birouri, îndepărtînd-o de locul unde se hotărăşte efectiv soarta producţiei. Or, în perioada actuală — hotărltoare pentru înfăptuirea angajamentelor asumate şi pregătirea producţiei pe 1974 —, ca întotdeauna de altfel, centrul de greutate a activităţii cadrelor de conducere, al specialiştilor din centralele industriale trebuie să îl reprezinte unităţile direct productive. Aceasta se impune cu atît mai mult subliniati interlocutorii noştri — îa unele unităţi din industria electronica — F.E.A., I.P.R.S.-Băneasa, „Electronica" — şi industria uşoară „Tricodava" „Industria iutei", „Tricotajul roşu" — care încă nu au rezolvate o serie de probleme legate de cooperare, comerţ exterior, aprovizionarea tehnico-materială şi finalizarea lucrărilor de investiţii. Eficienţa dialogului întreprinderecentrală se măsoară, cum esteşi firesc, în eficienţa producţiei, fie că este vorba de îndeplinirea sarcinilor de plan, fie de situaţia economicofinanciară de ansamblu. Subliniem aceasta deoarece mai sunt situaţii când, la solicitările unităţilor, organele care le tutelează nu dau răspunsul cuvenit, nu acţionează prompt prin adoptarea de măsuri judicioase. Uţi exemplu. La CESAROM — ni s-a relatat — încă din februarie se aşteaptă răspunsul la cererea referitoare la asigurarea materialelor necesare execuţiei, prin forţe proprii, a 800 de vagoneţi destinaţi lucrărilor de dezvoltare a secţiei de tuburi din gresie, iar de zece luni nu s-a clarificat încă o divergenţă cu un furnizor... Cerinţele unităţilor productive adresate forurilor tutelare trebuie să-şi găsească o soluţionare operativă, deciziile adoptate să fie bine fundamentate , pe baza unor prealabile analize a situaţiei existente. Numai astfel, activitatea productivă se poate desfăşura normal, în condiţii de înaltă eficienţă. Ceea ce presupune însă o intensă muncă de teren a cadrelor din centralele industriale, un permanent și aprofundat dialog cu realitatea— aspect pe care, de altfel, ne propunem să-l lrim în continuare. urmă azi in urmă cu cîţiva ani, cu sprijinul ICRAL, locatarii imobilului din str. Ion Călin nr. 11 şi-au împrejmuit casa cu un gard nou. Gospodarii s-au îngrijit apoi de zugrăvirea faţadei, au sădit multe flori. Dar... de citva timp, şi-a făcut apariţia, la adresa amintită, un atelier de tîmplărie, aparţinînd cooperativei „Mobilă şi tapiţerie". Lucrătorii au început să depoziteze, lîngă gard, materiale lemnoase grele , tot intrind de ţie nu-ţi place.. şi ieşind pe poartă cu căruciorul încărcat cu „marfă", au degradat în asemenea măsură gardul şi, poarta, incit nu le mai recunoşti. O asemenea atitudine este, fără doar şi poate, reprobabilă. Acesteia i se adaugă însă lipsa de receptivitate a conducerii cooperativei respective faţă de semnalele repetate ale cetăţenilor. Să nu le placă oare florile ? Atunci poate o amendă... E. Chiuaru V INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI I II is I 1 I • Aseară, pe ploaie, Vera Spoială (str. Matei Ambrozie, bloc D 4) a încercat sâ traverseze bd. Leontin Sălăjan ■printr un loc nemarcat, fiind și neatentă, a fost surprinsă de un autoturism , accidentată grav, a decedat la spitaL Semnalăm că asemenea imprudențe s-au constatat frecvent în ultimul timp , in decurs , de două zile, 90 de pietoni au fost sancţionaţi ,80—300 tei), deoarece au traversat străzile incorect exprmîndu-se accidentări. * Ieri, subofiţerii Tudor Roşca şî Constantin Dinu, de la circumscripţia 7, au găsit in Piaţa Unirii o geantă in ea... 13000 tei ţi un CEC de 5 000 lei. Către seară, păgubaşa (I. S. , str. Ion Ghica) şi-a primit banii acasă. • Jocul copiilor cu focul a provocat ieri un incendiu în comuna Glina (locuinţa Măriei Căpăţînă). • Dumitru Grigore (comuna Negoleşti- Dolj) era angajat ca om de serviciu la unitatea IIF din bd. Muncii nr. 90. El a susţinut în faţa unei delegate — Elena Jungu — care venise cu un camion cu produse, că este însărcinat cu primirea mărfii. A reuşit să o convingă să transporte marfa te Q- bar, unde s-a apucat s-o vîndă pe cont propriu. Prejudiciul a fost recuperat de la delegata credulă, insă D. Gr. este căutat deoarece s-a sustras urmăririi penale. Cei care știu unde se află sunt rugați să telefoneze la 22 22 22. • Garderobieră la restaurantul „Pajura", Maria Ciupercă a sustras in decurs de 2 luni sproape 10000 lei, proveniţi din desfacerea produselor de tutungerie. Va fi trimisă în judecată. • 1OO Tete cetăţeni (in majoritate, responsabili cu cărţile de imobil) au participat la o consfătuire organizată de circumscripţia 3 la Casa de cultură a sectorului 2. .S-au discutat diferite aspecte ale Decretului 153, Legii nr. 5 etc. O acţiune similară a organizat şi postul de miliţie Voluntari. AFLAM DE LA : . Miliţia Capitalei ^ "I 'M ", DIN JURUL RINGULUI . Echipa reprezentativă de tineret a României va evolua, la 1 decembrie, în localitatea Creil, în compania selecţionatei similare a Franţei. Intîlnirea (în care echipa gazdă va fi întărită cu cîţiva pugilişti seniori) contează ca revanşă a meciului de anul trecut de la Reşiţa cind reprezentanţii noştri au învins cu 14—6. Lotul care urmează să facă deplasarea cuprinde pe : F. Ibrahim, I. Sula, V. Ivan, I. Vladimir, Gh. Matache, C. Văcaru, V. Croitoru şi Şt. Florea. Cîteva zile mai tirziu, lotul va intîlni la Barcelona o selecţionată locală. • La Dublin, la 23 noiembrie, va începe un mare turneu internaţional. Federaţia irlandeză a invitat în mod special şi 6 boxeri români. După toate probabilităţile „cei 6" vor fi aleşi dintre Analiştii „naţionalelor“ de la Cluj. • „Joaca de-a programările" a intrat în obişnuinţa unor antrenori! Concret , la şedinţa de alcătuire a programului „Cupei Voinţa" ei înscriu un anumit număr de sportivi, ca şi reuniunile stabilite absenţele să se ţină aproape lanţ ! De pildă, J. Piesa a cucerit primul loc la categoria „muscă" fară să fi susţinut măcar un singur meci (Ti), întrucît M. Corcău, C. Burdihoi, M. Frumoşii nu s-au prezentat nici la cîntarul oficial .Ce ,să credem, atâta timp cît absenţele nu au fost nici măcar... motivate ? Se pare că este vorba — şi nu e cazul să ocolim adevărul de înscrieri formale, fictive, din partea unor antrenori ca Marin Diaconescu (Olimpia), Gheorghe Lungu (Constructorul) faţă de care forul municipal de specialitate va trebui să intervină cu toată fermitatea. • Astăzi, la Cluj, Combinata bucureşteană Rapid—Metalul va susţine meciul retur din cadrul „Cupei F. R. Box" în compania Combinatei locale C.S.M. — Voinţa. Antrenorii bucureştenilor au probleme în alcătuirea formaţiei întrucât doi dintre titulari — I. Lungu şi Al. Moraru — au fost serios „zdruncinaţi“ în meciul tur (pierzînd prin abandon), iar G. Pensetea nu este încă total refăcut după accidentul suferit la etapa de zonă a campionatului naţional. Să vedem in ce măsură vor cîntări în balanţă NUMAI cele 4 puncte in plus luate de bucureşteni în confruntarea de săptămîna trecută. D. Porumbereu De la grădiniţe, la magazine (Urmare din pag. Dvişti şi deputaţi, zecii de mii de cetăţeni, la realizarea efectivă a investiţiilor. In afara lucrărilor amintite am executat din bugetul local şi contribuţia băneascâ a cetăţenilor, prin muncă patriotică, la tastarea a 35 de străzi în suprafaţă de 65 000 mp (carosabil şi trotuare), pavarea cu bolovani de rîu a străzilor Munţii Carpaţi, Pucheni şi Drumul Cooperativei, introducerea apei pe trei străzi şi a canalizării pe alte şase străzi, extinderea zonelor verzi cu 220 000 mp etc. Făcînd bilanţul realizărilor de pînă acum, se poate aprecia că am obţinut rezultate mai bune în acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a sectorului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. — Care sînt preocupările înscrise în prezent pe agenda dv. de lucru ? — Eforturile noastre sînt îndreptate spre acele acţiuni menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii edilitar-gospodăreşti, la satisfacerea cerinţelor populaţiei în perioada toamnă-iarnă. O primă măsură luată în acest scop este aceea ca timpul favorabil să fie utilizat din plin pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi terminarea lucrărilor de reparare şi întreţinere a străzilor şi trotuarelor. Pe un număr de 30 de străzi pe care circulă mijloace de transport in comun vor fi efectuate reparaţii capitale. Ne aflăm şi în plină acţiune de plantare a materialului dendrologic, în parcuri, zone de aliniament şi artere de penetraţie se vor planta peste 4 700 arbori foioşi, 550 arbori cu balot, 4 850 arbori in boschete, 2 000 pomi fructiferi, 10 800 arbuşti şi peste 20 000 trandafiri. Totodată ne-am propus să amenajăm cinci terenuri de joacă model în parcurile dr. Petru Groza şi Ghencea şi în ansamblurile de locuinţe Vicîna, Iacob Andrei şi Sălaj, în etapa ce urmează vom termina lucrările de introducere a apei pe străzile Racoviţă, Nicolae Muscă, Ştefeşti, Colinei, Cucului şi Luntrei, precum şi cele de canalizare pe străzile Sadului, Jibău şi Petre Nenciu. Atenţia Comitetului executiv este Îndreptată şi spre supravegherea lucrărilor de construcţii la blocurile D. şi E. din str. Caporal Bălan, la cele două creşc din prelungirea Ferentari şi str. Iancu Jianu ca şi a lucrărilor de amenajare a unei grădiniţe în calea Ferentari 2. Totodată, ■ne preocupăm de grădiniţele şi creşele prevăzute pentru anul viitor în str. Ciuboţica Cucului, Lacul Bucura, Lereşti şi Pucheni, însumind aproape 2 G00 de locuri, precum şi un internat de 250 locuri pe lingă Şcoala generală nr. 127 din str. Munţii Carpaţi. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei din noul ansamblu de locuinţe Iacob Andrei am luat măsuri de amenajare cu forţe proprii ,a unei micropieţe care va fi dată în folosinţă pînă la 1 decembrie. Reţeaua comercială va fi dezvoltată şi prin redarea în circuitul comercial al spațiilor folosite în alte scopuri, urmînd ca pînă la sfirșitul anului să intre în circuit încă 15 unităţicomerciale. ■- 1 (Urmare din pag. I) nr. 3/1972, care interzice şî sancţionează vînzarea de mărfuri direct din depozit sau în alte locuri decit cele special amenajate. Vînduse în plină stradă, folosind, evident, vehiculul întreprinderii, nu din dorinţa de a-i servi mai bine pe cumpărători (alţi peste 100 îl aşteptau la unitate), ci din lăcomie, deoarece „favorul“ costa bani, surplusuri substanţiale faţă de preţul oficial. De altfel, vînzarea cu suprapreţ, chiar şi la unitatea de desfacere, constituia o adevărată obişnuinţă pentru gestionarul necinstit, în loc de 11,10 lei, pentru conţinutul fiecărei butelii schimbate, dumnealui încasa imperturbabil şi... operativ cîte PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POPULARE BUCUREŞTI l»ar,to*aial—15 noiembrie 1313 «ALA DALUK. BD. N. BALCESCU NR. 1« Joi 8 aov., ora IV. Desefalierea cursului PROB,.EME ALS ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII CONTEMPORANE, (organizat in colaborare cu organizaţia U.T.C. de la Institutul rtc proiectări şi construcţii Bucureşti). Tent® . Cucerirea pe verticală a Terrei, spre »dineurile submarine . Spre înălţimii® cosmosului. Expun Ing. Mihai Lef£er*BCu, Ion Corvin Sângeorzan, directorul Observatorului astronomic popular Bucureşti. Joi * nov. or» ». CAPITAIELE LUMII CONTEMPORANE : BRASILIA. Prezintă prof. dr. Ernesto Silva (Brazilia). Urmează protecţii de diapozitive şi un film artistic. Vineri 9 nov. orit. Cursul CULTURA CINEMATOGRAFICA : CINEAŞTI ŞI VEDETE DE IERI ŞI DE AZI (organizat în colaborare cu Arhiva Naţională de filme). Tema : Eterna graţie femnita»: Marilyn Monroe. Expune de: Manuela Gheorghiu, critic de film. Urmează un film artistic. Luni I7 nov, ora 12.00. Cursul EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT (Organizată colaborare cu Centrul de cercetări ştiinţifice de pe lânga CMEFS şi Comitetul munieios pentru educaţia fizici şi sport). Rolul şi contribuţia antrenorului, sportivul, medicului în îmbunătăţirea continuă a procesului de instruire şi educaţie. Participă conf. univ. dr. Emil Ghibu, prof. Ion Dragan, Cornel Dinu, fotbalist. Urmează un film artistic. I,uni la nov. ora 18. Ciclul ARHITECTURA Şl urbanism. Roma de ieri Şi de azi. Expune arh. Alexandru Cuiescu. Urmează proiecta şi un film. Miercuri , nov. ora 18.30. Cursul LITERATURA, Ciclul PANORAMIC AL LITERATURII ROMANE CONTEMPORANE. Tema : Tipologii şi conflicte noi in proza contemporană. Expune Mihai Grijiţa, critic literar, redactor şef al editurii „Cartea românească“. Urmează lecturi din opere şi un film artistic. Joi 15 nov. ora 19. Cursul ARTE PLASTICE : UN SECOL DE PICTURĂ MODERNA. Tema : Contribuţia şcolii engleze la estetica secolului al XIX-lea. Constable, Turner, contribuţia lui John Rustem. Prerafaeliţii. Expune Amelia Pavel, cercetător ştiinţific la Institutul de istoria artei. Urmează proiecţii şi epidiascop. SALA DEM ST*. BISERICA AM/.EI NR. 7 Joi S nov, ora 11.30. Ciclul CELOR TINERI IN PRAGUL VIEŢII... (organizat in colaborare cu Comitetul municipal al femeilor Bucureşti). Tema : conştiinţa dragostei , vîrstele dragostei. Expune dr. Adriana Coculascu. Urmează un film artistic. Vineri 9 noi, ora 17. Cursul METODE CANTITATIVE ÎN MARKETING (organizat în colaborare cu Comitetul municipal Bucureşti al. U.T.C. şi Asociaţia Română de mareeting). Tema : Elaborarea ştiinţifica a deciziilor la marketing. Expune prof. univ. dr. Mihai C. Demetrescu. Vineri 9 nov. ora V. CLUBUL „TERRA ZW” DIN ŢĂRILE SOCIALISTE Republica Populară Mongolă la cea de a 415-a aniversare. Expune prof. univ. dr. docent Nicolae Moraru, radactor şef ». publicaţiilor pentru străinătate. Urmează un program de filme documentare şi un film artistic, SimbiUl 1« nov. ora 10.10. Ciclul PSIHOLOGIA ÎN EXEMPLE. Tem» . Persoana — „Eu“ şi alcătuirea psihologică. Expune Radu Cimponeriu, psiholog. Urmează filme documentare şi discuţii asupra unui test de temperament. Luni 16 nov, ora 18.30. Cursul INCURSIUNI IN ISTORIA CIVILIZAŢIEI SI CULTURII UNIVERSALE (Anul Ii). Tema : Asta orientală de la începutul erei noastre pina la sfirşitul secolului al IV-lea. Expune dr. Constantin Daniel, membru şi Asociaţiei de studii orientale. Urmează un film artistic. Marţi 13 nov. ora 11. Cursul MARKETING INTERNAŢIONAL (organizat în colaborare cu Academia de studii social-politice „Ştefan Gheorghiu“ — CEPECA). Tem® . Organizarea şi conducerea activităţii de comerţ exterior in R.S. România. Expune Virgil Pascu, expert la Academia „Ştefan Gheorghiu“CEPECA . Marţi 13 nov. ora 19. CLUBUL „TERRA 2000“. Cursul .GEOGRAFIA. lumii CONTEMPORANE. Anul II. Tema : Antiteii, contrasts şi nelinişti. Expune asist. univ. dr. cezar Popescu. urmează proiecţii la epidiascop şi un film artistic. Miercuri X* nov. ora 18.31. Cursul INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA DIFERENTIALA. Tema : Modelarea în studiul personalităţii. Expune prof. uruiv. dr. Paul Popescu-Nevearu. Urmează un film artistic. doi 13 nov. ora 18.30. Cursul IGIENA ALIMENTAŢIEI (organizat in colaborare cu Comitetul municipal al Luncilor Bucureşti). Tema : Diabetul, boală ereditară sau consecinţele unei alimentaţii, dezechailibrate ? Expune dr. Radu pieptea. Urmează proiecţii la epidiatipop şi un film artistic. AULA BIBLIOTECII CENTRALE UITVEIISITARE, CALEA VICTORIEI NR. *S Joi 3 nov. or» 15.30. Cursul METODE DE CERCETARE A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. Tema : Elemente d« teoria sistemelor, eu »piteaţi! în teoria relaţiilor internaţionale. Expune cotii, univ. dr. Mihai C. Botez. •Marţi 13 nov. ora 17. Cursul DE LA ŞTIINŢA CONDUCERII ÎNTREPRINDERII LA ŞTIINŢA CONDUCERII ÎNTREGII SOCIETĂŢI SOCIALISTE. Tema: întreprinderea, unitate de bază a societăţii socialiste. Expune prof. unift. dr. Constantin Pintilie. • Joi 13 nov. oran. Cursul CIVILIZAŢIA SOCIALISTA SI VALORILE SALE FUNDAMENTALE (organizat in colaborare cu Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C.). Tema : Civilizaţie — civilizaţie modernă — civilizaţie socialistă. Expune prof. univ. dr. docent Alexandru Tănase. SALA DIN ŞOSEAUA KISELEFP NR. 5 Luni 12 nov. ora. 18.80. Ciclu! ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE fiN CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA ROMANEASCA. Terra : Momente de strălucire în evoluţia civilizaţiilor antice de pe cuprinsul patriei noastre. Expune prof. univ. dr. docent Radu Vulpe, membru al Academei de ştiinţe sociale ei politice. Urmează un filaj artistic Miercuri 14 nov, oca 18.30. Cursul MOMENTE DE seama din ISTORIA mişcării MUNCITOREŞTI REVOLUŢIONARE DIN ROMANIA SI A LEGATURILOR EI INTERNAŢIONALE aorganizat in colaborare cu Institutul de studii istorice şi social-politice de "pe lingle C.C. al B.C.R. şi Cabinetul« municipal de partid Bucureşti). Tem» , Partidul Comuntar Român şi ţesăturile sale cu mişcare« comunistă şi muncitoreasca internaţională. Expune Marii Badea, cercetător ştiinţific îa institutul de studii istoriee şi social-politice de peSn£& C.C. al P.C.R. Urmează un fite artistic. SALA MUZEULUI DU ISTORIE Al. R.S. ROMÂNIA. CALEA VICTORIEI NR. 12 Joi * nov.. Ora h1. Cursul ■j&IN ISTORIA POPORULUI ROMAN : STRATEGII MILITARE SI DATALG CELEBRE (organizat in colaborare ,cu Muzeul de istorie al R.S. România). Tema : Iancu Corvin de Hunedoara în apărare» csrjMtţttor şl s Dunării. Expune general maior Ion Cupşa, doctor îi» ştiinţe istorice. Urmează un film «rtistic.şl vizitare» sălilor muzeului. .roi îs nov., or» n. cursul istoria ROMÂNIEI ÎN MĂRTURII ORIGINALE (organizat In colaborare cu Muzeul de istorie al R.S. România şi comitetul municipal Bucureşti al U.T.C.). Tern» Formarea poporului român. Expune prof. dr. Liviu şteffireescu, şef de secţie I» Muzeul de istorie al R.S., Români». Urmează un film artistier vizitaraa sălilor muzeului, muzeul de iSTorii A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI BD. 184*. NR. 2 »mol la nov. ora 11. Cursul DIN ISTORIA BUCUREŞTILOR. Tema : Adevăr şi legendă privind începuturile Tîrgului Bucureştilor. Expune Pina H IPaticu, şef de secţie la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti. Urmează proiecţii Şi filmul documentar „Curtea veche“. CABINETUL MUNICIPAL DE PARTIT* BUCUREŞTI STR. POVERNEI NR. * Miercuri 14 nov. ora 11.36. Cursul ELEMENTE DE ŞTIINŢA CONDUCERII ŞI ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI. Tema : Atributele conducerii. Expune Ştefan. Dvactiv economist. Urmează un film artistic. 1 Ceea ce aşteptăm ni se oferă în trenuri? ui formare din pag. In factor de primă importanţă, timpul călătoriilor (conform mersului de tren) este, în marea majoritate a cazurilor, respectat. Cum am constatat şi în cursul raidului nostru. Dar, mai sunt şi situaţii ca aceea din 31 octombrie : acceleratul 722 de la Galaţi soseşte în Bucureşti Nord cu o întîrziere de 48 de minute. Adică, aproximativ, o treime din timpul afectat întreg parcursului. • Trecut 1317 a plecat, pe data de 30 octombrie, din Bucureşti Progresul cu 21 minute întirziere. Şi exemplele pot continua. Ni le confirmă — atît pe cele bune cît şi pe cele rele — şi călătorii (Nicolae Cristian — bd. 1 Mai 107, Ion Vişan — muncitor la tesatoria de reion Panduri, Gabriela Gheorghe — bd. Ilie Pintilie 37 ş.a.) intilniti în trenul 1317, spre Giurgiu. Şi nu numai dimensiunile timpului călătoriei intră în discuţie, ci şi condiţiile asigurate pasagerilor în tren. „Plec cu trenturile la diferite ore. Ieri (30 octombrie) cel de 5,54 (1315) nu a fost încălzit“. (Gabriela Gheorghe). Nu este deloc plăcut sa observi că • La garnitura 1320, de pilda, la clasa I, canapelele au „eipatrice“ in mai multe locuri (urmare a unor gesturi incalificabile ala unor călători certaţi cu elementare reguli ale disciplinei civice — vagon nr. — 0403) • Ori geamurile la uşile frontale, acolo unde acestea se deschid, sînt sparte (vagon nr. ■— 2656 ş.a.), ot atît de adevărat este faptul că starea trenurilor la sosirea de pe o rută sau alta este, deseori, jalnică şi aceasta nu din vina căii ferate deteriorări mai mici sau mai mari, dar mai ales o stare de necurăţenie în faţa căreia călătorii — cei care au provocat-o — ar trebui să roşească. Şi, iată, aflăm de la revizia de vagoane Bucureşti — călători, că lipsa de elementară civilizaţie a unora se plăteşte neînchipuit de scump. • Lunar, pentru întreţinerea parcului de 1 200 vagoane se cheltuiesc — numai pentru înlocuiri de obiecte deteriorate de pasageri şi salubrizare —, circa 1,5 milioane lei. • Săptămîna se înregistrează 5—6 canapele tăiate, furturi de becuri, de tuburi fluorescente, dulii. • Un vagon de clasa a II-a costă 1,5 milioane, iar cel de transport necompartimentat 1,350 milioane lei. Sume importante pe care lipsa de răspundere a unor călători le augmentează nejustificat prin uzură prematură, prin deteriorări. Şeful coordonator al reviziei, ing. Ion Călugăreşti ne vorbeşte despre munca grea pe care o au oamenii de aici, despre necesitatea ca Institutul de studii şi cercetări a căii ferate să-şi propună intre temere de lucru şi pe aceea a metodelor optime de întreţinere şi curăţire a vagoanelor în staţiile de revizie. impul călătoriei nu este, din păcate, totdeauna, plăcut. Am văzut cîteva cauze. Mai sunt însă şi alteie. Altele, care ţin de un respect sporit faţă de noi înşine — şi asta înseamnă o opinie hotărîtă împotriva tuturor celor care murdăresc (devastează chiar) vagoanele trenurilor. Şi aceştia sunt dintre călători. Iar se pot numi oare călători ? Iată, de fapt, o temă asupra căreia vom reveni mai pe larg mîine. Ni i Pag. a 3-a 1 I III III I Cind roţile maşinii se învîrtesc în contul... risipei 12 lei. Sau chiar mai mult, ca în cazul cetăţenilor I. Ferentz şi E. Borbath. Aceste aspecte de încălcare a legii, precum şi altele asemănătoare, au făcut ca P.I. să fie reţinut de organele de miliţie, urmînd a fi trimis în judecată. Fără îndoială că el îşi va primi pedeapsa cuvenită. Dincolo, însă, de acest caz, aşteptăm unele răspunsuri de la conducerea şi organele de control ale întreprinderii de desfacere a produselor petroliere , acestea nu ştiu că, în mod frecvent, unii gestionari ai centrelor vînd cu suprapreţ, în timp ce cumpărătorii aşteaptă la unităţi ? Nu se ştie oare care este preţul „cvasioficial“ pentru schimbarea unei butelii şi că surplusul intră în largile buzunare ale unor salariaţi necinstiţi ? ★ In aceeaşi zi, am fost martori ai altor eludări ale prevederilor legale. Astfel, la ora 12, la centrul 120 — Dămăroaia a! I.D.P.P. se aflau nu mai puţin de 43 maşini ale statului ! Unele staţionau de ore întregi, pentru că şoferii intenţionau să-şi schimbe propriile butelii sau ale altora. Iată, succint...cîteva dialoguri : • — Unde trebuia să fiţi, îa această oră, cu autocamionul pentru intervenţii (31-B-6805) al IHEB, tovarăşe Ion Ţăroiu ? — în judeţul Teleorman, stafia Hîrleşti, la vreo... 80 km de Capitală. — Aţi tras o fugă pentru... 5 butelii ? — Una este a şefului meu, Ion Nedelea. • — Trebuia să fiu la staţia „Scînteia“, dar m-am „repezit" pînă aici, cu butelia... — V-aţi... repezit cu maşină (318-6707) — laborator special pentru încercarea cablurilor de 110 kilovolţi. La locul dv„ de muncă se ştie unde sînteţi, tovarăşe Valeriu Derscanu ? — Se ştie că în... interes de serviciu. Nu mai reproducem exemple, dintre multe altele, consemnate " în dimineața de 2 noiembrie. Cazurile sunt cu totul inadmisibile, ca și afacerile unor gestionari de la centrele de desfacere a produselor petroliere, care, contravenind legilor în vigoare, vor trebui să suporte rigorile lor.