Lumea, iulie-septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3294-3372)
1929-07-01 / nr. 3294
fcțIMEA Zburătorii C —— im—TiTnm aa—IB» S’a sărbătorit éri viată țara aviația. Sărbătorim mașina, dar mai ales omul care o utilizează între mintea care a imaginat aeroplanul și între voința care conduce, pe care a preferat»? Nu este vorba de o erarhizare a funcțiilor. Este mai mult o dozare a specificului omenesc. Imaginația lucrează adesea fără profit dar și fără risc. Realizarea însă întâmpină rezistența lucrurilor, a semenilor și a colectivităților. E de durată. Primul constructor al aeroplanului și toi ceilalți cari l-au perfecționat, merită toată admirația noastră. Recunoștiință pentru triumful cauzei, pentru consolidarea victoriei — o datorăm toată piloților care, In fiecare zi, repetă marea experiență a detașării omului de pământ Milioane de generații s’au strecurat având mereu și permanent senzația comuniunii cu țărână.' Am moștenit în sânge această soliditate; suntem pământeni de la începuturile biblice (chiar și atunci când plutim pe apă). Piloții creiază zilnic o nouă școală și sădesc ln noi un nou sentiment. Ne pregătesc pentru ziua de mână, când ne vom simți tot așa de siguri în aer, ca și pe pământ. Vom fi atunci tot atât de oamieni, pe cât suntem azi numai pământeni. Vom integra ființa umană in cuprinsul întregului volum cosmic. Stăpânind toate elementele componente ale universului, omul nu ar trebui să fie prea mândru. Va putea suporta cu oarecare șansă, abea, comparația cu păsările IM Pașă. D. general Moșoi a rămas cu deprinderile din vremea războiului, când își putea permite pe lângă toate eroismele, toate satisfacțiile ! Senator, crede că poate continua aceiaș viață de favorit al soartei. Certurile cu X, înțelege să le lichideze în plin Senat, punând țara să plătească notele respective ale unei ședinți inutile și peproductive. D. general Moșoi are ceva de pașă, cu deosebire că haremul d-sale e invadat de dușmani !... Libertate La prima vedere, s-ar părea paradoxală atitudinea comunităților evreești, care protestează contra prea marei libertăți ce vrea să acorde guvernul, cultului mozaic. Noul proect pornește de la o veche poruncă romană : divide et impera. Dând posibilitate de a se constitui cât mai multe comunități după diferite rituri, comunitățile, în loc să se organizeze, se vor dezorganiza. Guvernul acordând "prea mare libertate", reduce în realitate, eficacitatea ei. De când e lumea se știe că mai binele este dușmanul binelui. Conflict Cu privire la unele diagnoze higienice, cică, ar fi un conflict între medicii umani și cei veterinari. Cine are dreptate ? Greu de dat răspunsul. Clienții celor dintăi se pot plânge. Dar unde este omul care că înțeleagă glasul necuvântătorilor clienți ai celorlalți ? Veterinarii au învățat din practică de a nu asculta pe nimeni ! Nivel La o singură comisiune de bacalaureat din localitate, rezultatul probei scrise, a fost dezastruos. La toate celelalte, succese surprinzătoare. Au fost atât de prost pregătiți candidații primei comisiuni, sau au fost prea generoși proferorii din celelalte comisiuni? S’ar părea iar că Ó*au fost la nivel, unii și alții nenorocire, încă nu fiindcă din nivelul bacalaureatului,s’a stabilit Credit Trece vara șî încă nu s’aq putut pune bazele Creditului Agricol. Delegații noștrii cutreeră Parisul și Londra, în căutare de bancheri fictimi. Noi le oferim în garanție un pământ și un popor — și bancherii se îndoesc dacă pot să ne Încredințeze o semnătură. In tot cazul de înființare a Creditului Agricol, depinde în mare parte și creditul guvernului . O anchetă în Basarabia poate procura material abundent și variat pentru cel ce-și propune să prezinte aspecte actuale ale provinciei de dincolo de Prut. E ciudat că de la un județ altul, basarabenii prezintă deoasebiri distincte ca obiceiuri și trai. Dacă în unele ținuturi se constată o vie atracțiune pentru pentru alcoolism, în alte inuturi alcoolismul prezintă o proporție similar de redusă. In ceia ce privește cultura, aceasta variație și antagonism între diverse regiuni ale Basarabiei este de asemenea izbitor. Tot așa și în privința stării economice și financiare, într’o parte regiuni sărăcite, înfometate , în altă parte se constată activitate intensă comercială fără obiectele violente ale crizei economice actuale.• Voiu arăta în alt număr ce înseamnă a sosi noaptea la Bălți, mai ales pe timp de ploaie, a putea să parvii în centrul orașului, înseamnă să parcurgi 2, kilometri pe o infernală beznă, înotând în movoie și prin . bălți. Centrul orașului este un furnicer în care se agită voiajori, reprezentanți de case comerciale intermediari ete. Iar în prezent se mai alătură acestor grupuri și grupul candidaților la bacalaureat. Problema examenului de bacalaureat din Basarabia are a pune în discuție întreaga situație învățământului din partea locului și a politicei școlare făcute de guverne de la unire încoace. Starea școlilor basarabene este în totul deosebită de aceia a școlilor din restul țărei. A dominat în Basarabia un regim de școală primitivă, neorganizată, superficială, precară în mijloace de învățământ, prevăzut de un corp didactic recrutat din subsolul învățământului și din tot soiul de membri ai altor categorii de funcționari. Cu toate filmele din ultimul tmp ale guvernanților, problema „școalei in Basarabia" este tot nerezolvată. Din convorbirile avute cu câțiva fruntași ai ac-riei basarabene am cules asupra regimului școlar basarabean date uimitoare. In orașul Bălți de exemplu — centru important de activitate și cultură din Basarabia—nu există nici un local propriu de școală. Școlile primare, liceele, etc. sunt toate instalate în clădiri particuare dărăpănate sau— cazul autentic— așezate prin bunăvoința unui minister care a acordat un grajd pentru amenajarea unui cămin... Cât privește sau materialul de laboratoriile experiențe, aceste sunt aproape inexistente. Din aceste lesne de înțeles considerente, e că problema bacalaureatului se pune in Basarabia în condiții specifice. Candidații nu se pot prezenta la acest examen — final, decât cu ceiace le-au putut oferi dascălii lor în anii de liceu. Ultimile perfecționări, modice desigur, aduse în organizarea școlii basarabene înseamnă un progres care s’a resimit imediat în rezultatele recente. Probele scrise la limba română da la examenul de bacalaureat al comisiunei de la Bălți, au uimit chiar pe unii din membrii comisiunei; ele contrastează îmbucurător cu situația în care se prezentau altădată candidații basarebeni. D. prof. universitar C. Brătescu- Cernauji, președintele comisiunei de Bacalaureat din Bălți, a binevoit să ne acorde următoarele declarațiuni: —„Numai din două județe ale Basarabiei, Bălți și Soroca, s’au prezintat 174 de candidați, ceia ce constitue un procent destul de important. Din primelezultate ale lucrărilor scrise, re se remarcă desigur un oarecare rezultat satisfăcător. „In consfătuirea avută cu membrii comisiunei, am hotărât ca să acordăm toată indulgența necesară candidaților basarabeni. Vom examina candidații cu blândeță, apreciind cu toată obiectivitatea" și ținând seamă de starea școlii basarabene în genere. Declarațiile d-lui prof.eseu dovedesc că actuala Eră comisiune a înțeles situația specifică Basarabiei și pornește cu un spirit obiectiv și de echitate în aprecierea candidaților. „Multe povești s’au pus pe spinarea Basarabiei" — ne declară d. Calustru, prefectul județului Bălți—„comunismul în Basarabia este și el o poveste. In massa mare a basarabenilor nu există agitafie comunistă și nici decum spirit de bolșevism. Populația basarabeană e blajină și e refractară ideilor comuniste. Tot tapajul care se face pe socoteala „comunismului" nu constă decât în descoperirea, din când în când, a câtorva elemente izolate, ale căror străduini nu au rezultate efective și alarmante. • Libertatea și ridicarea stării de asediu au contribuit în largă măsură la nimicirea comunismului în Basarabia. Iată ce ne spune primarul de Băli, d. Șt. Pirogan, în această privință: — „Măsurile restrictive de altădată aduceau apa la moară provocărilor comuniste. Constrângerile exercitate de organele administrative întrețineau spiritul bolșevizant, dispărut astăzi. Exagerările deplasate și nelegale ale jandarmului, ele, creiau mediu prielnic comunismului în Basarabia . Astăzi, când s’a repus totul în legalitate, lucrurile s’au schimbat radical. In ce privește Bălții—pot spune că e cel mai romanizat oraș din Basarabia". Vom relata în numerile viitoare alte aspecte ale situației actuale din Basarabia. 1. B. După lectura tezelor dela Bacalaureat.- Regimul școalei dezorganizate.- Românismul in progres. Exagerările jandarmului și comunismul Bisericești — Arhim. Toctist Stupcanu a prezentat I. P. S. S. Mitropolitului Pimen rezultatul examenului de la școala de cântăreți Bisericești. Din 100 de candidați au fost declarați reușiți un număr de 60 de elevi. Restul sunt corigenți și repetenți mntmrn» Cum am cunoscut pe Eminescu Orașul Botoșani care-și dispută cu județul onoarea de a fi fost locul de naștere al lui Mihail Eminescu, au comemorat recent cei 46 ani scurși de la moartea genialului poet. Dintre gesturile omagiale cele mai de amplu efect semnalam, în primul rând, editarea numărului comemorativ din „Cuvântul nostru", lucrat sub îngrijirea d-lor Mihail L. Ciurea și M. I. Țupa, precum și tn condiții tipografice mai modeste, apariția festivă a ziarului „Informatorul". Ambele interesante publicațiie adună date asupra celuia ce a fost „glasul articulat" cel mai expresiv al neamului românesc și dovedesc solidaritatea intelectualilor de toate profesiunile și din toate școlile literare in a întreține cult pios, in inima lor, amintirea nefericitului care ne-a lăsat, ca popor, certificatul de capacitate intelectuală cel mai glorios. Din broșura festivă .Cuvântul nostru", apărută în condiții tehnice admirabile, reproducem articolul colaboratorului nostru, d. Artur Gorovei. Pe vremea când învățam eu la școală, numele lui Eminescu era necunoscut. Nici Lambrior, care prin 1881 îmi era profesor la Liceul Național din Iași, [nu ni vorbea despre Eminescu. Constatând că bagajul nostru literar — cum spunea el singur — este foarte redus, savantul nostru profesor ne-a pus să învățăm, pe de rost, „Tristele“ lui Ovidiu și „Infernul“ lui Dante, traduse de Hasdeu și Nicu Gane, singurii scritori români pe care ni-i recomandase Lambrior. Desigur că peste câțiva ani, Eminescu a fost apreciat în cercul restrâns al „Junimei", iar, pentru publicul cel mare,— judecând după mine, — faima poetului s'a răspândit abia prin 1884, odată cu apariția volumului de poezii, editat de Maiorescu. Eram în Iași, pe Eminescu îl intâlniam pe stradă, când femeile îl ocoleau și-l mai vedeam în restaurantul otelului „ Traian“. , Scarlat Pastia, proprietarul otelului, recomandase personalului din restaurant să nu-l supere pe Eminescu, și să-l lese un pace de câte ori venia în sala restaurantului, unde mânca. Eminescu era un client cu totul deosebit de ceilalți, era un exemplar unic, original. Originalitatea lui nu consta în faptul că nu plătea consumația di in modul cum el mânca. Tăcut, gânditor, privind lumea din sală cu un zâmbet pe care n'ai putea să-l definești, Eminescu se plimbla, cu mâinile la spate, pe aceleași două scânduri ale salei, dela bufet până la ușa cafenelei. Se oprea în dreptul bufetului, ridica încetișor capacul cu sticlă sub care erau așezate farfuriile cu mâncăruri reci, le examina, lua cu mâna o bucată care-i convenea, lăsa capacul, vâra mâncarea în gură, se uita, cu acelaș zâmbet, la lumea din sală, și cu mâinile la spate reîncepea cursa, pe aceleași două scânduri, dela bufet până la ușa cafenelei, mestecând liniștit bucata de carne sau prăjitura pe care le lua, cu aceiași seninătate, când ajungea iarăși în dreptul bufetului, până ce se sătura. Lumea se obișnuise cu apucăturile acestea ale lui Eminescu, pe care-l considera un simplu maniac, fără să file, cel mai mulți dintre clienții restaurantului, că maniacul acesta era un geniu. Prin 1885 eram elev la »Institutele Unite“* și aveam nevoie de o traducere in franțuzește din Tit Liviu. M’am dus s'o caut la bibliotecă. Am rămas surprins găsind acolo, scriind la un birou, pe Eminescu, bănuiam că-l funcționar la Nu bibliotecă. M’am oprit în mijlocul odaiei, și așteptam să se ivească slujbașul căruia să-i cer ceia ce-mi trebuia. După câteva minute, Eminescu și-a ridicat capul, s’a uitat la mine și din ochi m’a întrebat ce doresc. M’am apropiat de biroul lui, și i-am spus că mi-ar trebui o traducere în franțuzește din Tit Liviu. — Trebuie să fie, mi-a spus el, ridicându-se de pe scaun. Când a intrat în camera de alături, mi-am aruncat ochii pe hârtiile de pe biroul lui, lucra la o gramatică sanscrită, a cărei manuscris l-am peste un număr de ani, la văzut biblioteca din Iași, Eminescu mi-a adus Cartea Ce o doriam, și mi-a arătat un loc la o masă, unde să ceti. Câteva zile dearăndul pot am cetit pe Tit Liviu, și de câte ori intram in sala bibliotecii. Eminescu, fără să mai aștepte să fie rugat, imi aducea cartea, priuindu-mă cu ochii lungi, adânc și zâmbind.. De atunci nu ham mai văzut- ARTUR GOROVEI DE PRETUTINDENI NOu.II sacrificați ai aviației Aviatorii spanioli GeJlania, Franco și căpitanul Ruiz de Aida, plecați pe bordul avionului „Numancia" pentru a traversa Atlanticul, s-au prăbușit în Ocean. * SUS: avionul .Numancia" zburând deasupra Atlanticului.■sr--"1 .«»a -— ---- Chinezii și moda Modernizarea Chinei se face cu pași repezi. Recent se anunță din Peking că vreo două mii femei și-au tăiat părul după moda modernă, iar alte doo femei și-au eliberat picioarele de compresiunea bandajelor, pentru a se conforma ultimilor dispozițiuni luate de guvern în vederea modernizării aspectului exterior al chinezilor. S’au acordat 6 luni bărbaților și femeilor pentru a se debarasa de vechile obiceiuri chinezești în ce privește îmbrăcămintea. După acest ultim termen, cei ce nu se vor conforma vor fi amendați și condamnați la închisoare. Maimuța aviatoare .Rough—Neck“ este un superbe cimpanzeu pe care stăpâna lui, aviatoarea Peggy Maner, l-a învățat să conducă avionul. Zilele acestea, aviatoarea făcut o senzațională experiență a cu maimuțaa aviatoare, în fața a 10 mii spectatori. O scară monstră Cea mai lungă scară din lume se găsește în insula St. Elena. Ea pornește din orașul Jamestown și urcă panta denumită „Ladder Hill“. Aceasta uriașă scară, frumos pietruita, are vre-o doo metri înățime. Rețeta — „D-le Doctor, copilul meu a băut din greșală cerneală dintr’o sticlă. Vă implora fi-l salvați de pericol. — „Daț-i să mănânce sugătoare !_MI_______________ Informații — Tribunalul comercial a declarat ori în faliment pe circiumarul Gh. Băisan din str. Țicău. — Terminându-se anul financiar al Primăriei—s’a dispus ca toate încasările din aceasta săptămână să fie adunate pentru plata funcționarilor. Cea mai mare parte a funcționarilor n'au încasat lofurile nici pe luna Mai. — Eri s’a serbat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Bărboiu din localitate. Serviciul divin a fost oficial în prezența a numeroșii credincioși de un numeros Sobor de preoți, în frunte cu pr. N. Todilescu, directorul cancelariei metropolitane. — Comerciantul Avram Heilgen die Piața Halei a reclamat Parchetului pe Comerciantul Paul Goldstein din București și M. Bernstein din str. Costache Negri, ambii faii. Acești comercianți l-au înșelat în ajunul falimentului lor luându-i mari cantități de mărfuri. Reclamantul acuză pe cei doi comercianți că au pregătit falimentul lui M. Bernstein. Când Jack London a dat la iveală teribilul său pamflet, „Poporul abisului“ ce căuta să oglindească starea socială mai mult decât miseria populației de la periferiile Londrei, cetitorii au simit că în (ața fierului și a inepulsabilelor mine de cărbuni, este ceva putred. Astăzi, după ce recent au apărut reportagiile lui Pierre Daye cetitorii își pot perfect da seama de situația nenorocită morală și materială a muncitorilor șomeri englezi. Rezumăm fidel reportagiile scriitorului francez care a cules cu precizie faptele la fața locului. Chestia șomajului în Anglia a ajuns în ultimul timp la punctul culminant. Guvernul socialist al lui Macdonald—de altfel ca și cele de până acum—a fost adânc preocupat de aceasta chestiune.. Până ce st £ vor lua cele mai grabnice măsuri de îndreptare, rămân deocamdată fără mâncare și fără adăpost peste un milion de oameni. Concurența Germanilor, Francezilor și a Belgienilor care pot procura mărfuri pe un preț mai scăzut; stabilizarea lirei la etaj Ionul aur; Independenta Industrială a Dominionurilor care își confecționează singure produsele necesare; încetarea legăturilor comerciale cu China unde mărfurile engleze sunt boicotate (acelaș lucru s’a petrecut și în Rusia); procedeele înapoiate întrebuințate în unele industrii; concurența combustibilului lichid; mașinismul; supraproducția; iată atâtea cauze ale dezastrului ce dacă nu va putea fi împedicat, amenință în bună parte întreaga Europă. Ininntul Sheffield, care in timpul răiboiului a fost marele Actualități Cea mai mare mizerie din lume, e adunată In Anglia — Sute de mii de oameni, cari n’au ce mânca — arsenal al armatelor aliate și carigrafie salariilor ridicate ce se plăteau a devenit suprapopulat, în acest ținut, nu numai bărbații dar femei și copii apăreau prin excepționalul ger al iernei precedente, cu ielele învinețite, fără haine, cu picioarele goale, murdari. In districtul Rhymney din Țara Galilor, mortalitatea infantilă atins fantastica cifră de 139 la alcol. Cauza ? Lipsa de hrană. Și ce au făcut guvernele pentru a ameliora aceasta stare nenorocită a unui milion și patru sute de mii de oameni ce suferă acel unemployment adică șomajul ? Guvernul Baldwin plătea anual suma de 73 milioane lire sterling, șomerilor. Colectele particulare atingeau iarăși cifre fabuloase. Pentru a se putea plăti aceste sume, natural că impozitele au fost mărite, așa încât un profesor de la Universitatea din Cambridge a spus că India este acea ce plătește inactivitatea șomerilor din Țara Galilor." Remedii ? Singurul remediu ar fi reducerea cu 20—25 la sută ceasta nu mai e nevoe să spunem că este o imposibilitate. Muncitorul englez, extrem de specializat, nu va permite niciodată a i se impune o anumită meserie și a fi deplasat ,în colonii. Și în Germania de după războiu flagelul șomajului și-a arătat colții. Guvernul german a întrebuințat in mod fericit pe lucrătorii șomeri la diferite lucrări. Extrema diviziune a muncii și mândria muncitorului englez nu vor permite niciodată întrebuințarea lui la o altfel de muncă aceia ce-i este proprie,decât la Dar pentru că aici acest remediu nu este eficace, unica soluție este sa se aștepte în liniște desfășurarea evenimentelor. Și aici scriitorul francez Pierre Daye se arată optimist. Anglia a mai trecut prin astfel de crize. Dificultăți de acelaș fel a mai încercat Anglia și pe vremea lui Cromwell când scăzuse producția ferului. Comunismul este slab desvoltat in Anglia, socialismul este constructiv și păstrează și el caracteristica generală a englezilor, acea de a fi a populației marii Britanii. A [jeoM[iValur Bolșevismul »aspiră oroare mai ales in urma încercării de grevă generală din 1926. Seproduce treptat, treptat, o mai strânsă legătură de solidaritate între clase, deoarece și cele de sus și cele de jos, se vid deopotrivă de amenințare«”.Deci așteptare, Guvernul Macdonald știe că de faptele sale atârnă soarta a milioane de oameni și va proceda in consecință. Dar până atunci.» că S’a spulberat legenda cum lucrătorul englez ar fi cel mai bine întreținut, ar avea cele mai higionice locuințe...etc. „Ducându-te in East End-ul son* donez...vei constata că nu există in lume un ținut in care ființe umane și libere să se găsească intr’o situație mai lugubră, mai proastă, mai Îndepărtată de orice idee de ligienă și agrement. Și aceasta se petrece tn inima bogatului imperiu care domnește peste o imensă parte a globului* nn prin secol XX, a doua zi după un război victorios, mare*, după nouă cuceriri colo____.__ R»