Lumea, octombrie-decembrie 1929 (Anul 12, nr. 3373-3448)
1929-10-02 / nr. 3373
o o zi se afla Optimism 0. Charles Rist in calitate de observator, are mijloace suficiente de a se informa. Ia dubla postură de observator și expert ne asigură că stabilizarea este asigurată și pe deplin consolidată. Este un mesaj pe care il primim cu plăcere în zile și ceasuri de știri alarmiste. Noua orânduire determinată de împrumutul stabilizării, ne-a dat un arbitru al situației la persoana d-lui Rist. El este oarecum judecătorul dintre partide și guvern și în declarațiile lui, cată să citim o hotărâre. De data aceasta hotărârea se pronunță pentru guvern. Va face d. Vintilă Brătianu apel ? In definitiv, ni se pare, că și d-sale îi pare bine că stabilizarea este asigurată și consolidată ! Dacă Regența a avut buna inspirație de a chema la putere pe național-țărăniștii, d. Rist dovedește tot atâta bună voința de a ajuta la menținerea lor. Rezultat Mă întrebam, în acelaș joc, acum două zile, ce vor face comercianții a doua zi după alegerea de la Camera de comerț? Ce-i va mai preocupa ? Lipsa de afaceri era compensată prin abundența agitației electorale ! De azi înainte ce pasiune îi va mai anima? Pasiunea de a anula alegerea fiindcă unul din aleși, este numai supus român și nu cetățean ? Vrea să zică sistemul „comercianților cu două cetățenii“, după seria „comercianților cu 5 nume“ !... Chibuți Scrutinul de Duminică poate mulțumi pe ambii combatanți. Fiind luptă loială, aproape să nu găsim învinși și învingători. Singurii învinși sunt cei de „al treilea“ care, fără chemare și fără rost, au perdut o partidă în care dacă se mărgineau a fi numai chibiți, nu plăteau sloaba înfrângerii. Ecouri Alegerile de la Camera de comerț neavând învingători și înviși, au doar păcăliți ! Păcăliții sunt doi tineri politiciani din cluburi deosebite care, dorind să fie prea abili, au perdut fericita ocazie de a tăcea exact în ziua alegerii. Astfel că e cazul să spunem când doi se ceartă, al treilea perde. Finanțare Mereu se adună miniștrii și bancherii pentru a discuta modalitatea de finanțare a recoltei. Din aceste nesfârșite discuții, agricultorii recoltează doar promisiuni. Pronosticuri Program Duminică a fost în Iași ziua pronosticurilor. Bineînțeles că unii dintre candidați uitând că au de a face cu alegători comercianți, au bazat pe sută la sută din asigurările date. S’a văzut că au greșit. In lumea comercială, aranjamentele de 50 la sută sunt cele mai frecvente . Aspect Comercianții s’au dovedit „gu* vernamentali“ la alegerile de la Camera de comerț. Numai că nu se prea poate preca care era „guvernul“ și mai ales cine-l reprezenta. D. Goga a expus planul acțiunii politice Întreprinse de partidul poporului, întrunirea din 13 Octombrie urmând să fie încheiată cu o manifestație pe străzi, întrebarea este dacă aceste drumuri duc toate la guvern ? Geometrie. In aceleași declarații de care ne ocupăm mai sus, d. Goga afirmă că geometria dare aplicație în politică. In schimb este mare înrudire cu aritmetica. In politică la fel ca în matematecă, dexteritatea este de a să...operezi. -«wmp&t, LUMEA Nouă modificări aduse învățământului superior — O nouă iege Întocmită de d. ministru N. Costăchescu.- Ce ne declară d. prof. Dragomir Hurmuzescu dri dimineață, a fost primită în audiența de d. prof. N.Costăchescu, ministrul instrucțiunii, o delegate compusă din d-nii. Dr. ing. Cezar Parfeni, conferențțar universitar și inginerii : A. Potop, Gsiginschi și Coman, pentru a-i expune doleanțele absolvenților institutelor tehnice din Iași și București față de actuala reglementare a corpului tehnic din țară. tru Delegația a cerut d-lui minis' Costăchescu soluționarea grabnică a situației acestor absolvenți, cu atât mai mult cu cât primul-minstru, d. Iuliu Maniu, a declarat că la toamnă chestiunea se va rezolva în mod definitiv. In urma expunere d-lui prof. Ing. Pârfeni, d. ministru Costăchescu, a declart: — „Situația absolvenților, cât și a studenților, de la Institutele tehnice, va fi soluționată până cel mai târziu la sfârșitul lunei Noembrie. „Aștept deschiderea sesiunei parlamentare, pentru a depune pe birourile Camerei legea pe care am alcătuit-o în acest sens. Prin aceasta lege intenționez în primul rând, să reglementez întregul învățământ tehnic superor din țara noastră și să anihilez normele din trecut care azi nu mai pot fi explicate. „Toate legile și articolele de lege care defereau până în prezent unele drepturi excepționale numai unei categorii de absolvenți, în special celor de la Politechnică, vor fi abrogate prin dispozițiunile nouei legi. Absolvenții institutelor tehnice al U*iversităților se vor bucura de aceleași drepturi pe care le au inginerii de la Politechnică. In acest mod, fără nici un examen special sau concurs,cți inginerii — absolvenți de la institutele universitare, vor intra direct în corpul tehnic“. Ce ne declară ca profesor Dragomir Hurmuzescu? D. prof. D. „Hurmuzescu, directorul institutului tehnic al Universității din București, fondatorul învățământului [tehnic superior din țară, a ținut să ne facă unele declarații cu privire la noua modificare la învățământului tehhnic superior. — „învățământul tehhnic superior—ne declară distinsul profesor—se va face în viitor numai în Universitate. Au acceptat tolitechnicile din țară, printr’un memoriu adresat recent ministrului instrucțiunii: „Politechnicele urmând a trece la Universitate, ele vor depinde de ministerul instrucțiunii, iar nu de ministerul lucrărilor publice ca până acum. Politechnicile vor fi desființate și înglobate la Facultățile de științi aplicate. Institutul tehhnic universitar din București va fi contopit cu Politechnica din Capitală. Institutul din Iași va rămâne mai departe în forma de organizare actuală. „In modul acesta, întregu învățământ tehhnic din țara noastră va căpăta o bună coordonare, ne mai existând disensiunile între diferitele instituțțiuni dispersate ca până în prezent. „Iată, prin urmare, modalitatea în care dl. ministru Costăchescu intenționează să modifice organizarea învățământului tehnic superior din țară. „Învățământul ingineresc nu se poate face nicăeri mai temeinic decât la Universitate. „Noua reglementare e susținută de un mare număr de specialiști și profesori universitari. Ea va fi introdusă chiar în acest an, după ce legea va fi votată de Parlament, la începutul sesiunei de toamnă“. Legea decretează bătrânețea exact la vrâsta Când omul adună noi ani de experiență și aiizând din izvorul generos al puterii de muncă, se simte în plină maturitate de concepție și executare. Este precis cazul generalului Zadik care azi părăsește conducerea Unității pe care a comandat-o în timp de război și pace, cu mult tact, tragere de inimă și mai ales obiectivitate ! Așa vrea legea, deși oamenii —în cazul nostru — subalterni și camarazi—ar vroi și ar crede altfel ! Generalul Zadik este eșan prin elecțiune și prin consacrarea succesului unei carieri, a cărei maximă de reușită a împlinit-o, în diferite etape trăite în mijlocul nostru, al eșenilor. Șef al statului major al corpului IV de armată, a condus alături de generalul Prezan trupele eșene și moldovene, în prima fază a războiului nostru. Din acel moment s’a impus atenției șefilor, cucerind stelele de aur prin bravură și aplicare stoică a științei militare. Din Iași, și în fruntea trupelor eșene, a plecat ca general comandant de divizie să organizeze Bucovina, alipită prin voința populației de acolo, la Patria mamă. Ca eșan și în fruntea unităților moldovene, s’a întors din nou în mijlocul nostru, comandant al corpului IV armată, în care calitate s'a ilustrat printr'o activitate pe cât de valoroasă, pe atât de discretă. In diversele servicii de Comandament, cuprinse in preocupările d-sale de fiecare zi,— în tot acest interval,—generalul Zada a știut să imprime inițiativelor luate și sancțiunelor aplicate, energie care a mers mână în mână cu un spirit de perfectă legalitate și obiectivitate. Nu-i dar, de mirare că în ziua eșirei la pensie, camarazii, subalternii și eșenii se despart cu inima plină de emoție de omul cuminte căruia viața publică ii deschide larg porțile. JLI’a apucat a pleca de la locul in care s’a ilustrat și alții îl așteaptă cu încredere și nerăbdare. In numărul de mâne ne vom face articol plăcerea de a publica un omagial al distinsului nostru concetățean, d. general Gh. Burghele, Cit.fi in pag. 4-ani&ircaile știri Și’n Olanda se corui erori judiciare, dar se repară In Amsterdam s'a desfășurat foarte recent un proces care pasionat toată țara. In 1923 fu găsit mort un cantonist de cale ferată — nu departe de cantonul lui. Primele cercetări ale poliției au identificat și arestat doi lucrători. Judecați, acuzații au fost condamnați la munca silnică pe Viață. Condamnații au stat în pușcărie 3 ani jumătate. In acest interval s'au ivit la început bănueli, apoi unele indicii precise— că acei condamnați nu sunt vinovați și că altul sau alții ar fi asasinii cantonistului. Procesul a fost clar revizuit. Noul proces a fost reluat de către tribunalul criminal din Amsterdam. . Toate ziarele s’au ocupat pe larg de această afacere, publicul asistă un număr mare, urmărind cu interes desbaterile procesului. S’a putut stabili chiar din primul moment al interogatorului, că un polițist inferior, pentru a se ilustra, a influențat doi martori din localitatea unde s’a comis crima— pentru a depune defavorabil acuzaților. Tot așa și un al treilea martor. In procesul de revizuire, acești martori au revenit, amendând simțitor mărturia lor acuzatoare. Președintele convingându-se că acuzații nu sunt vinovați, i-a pus în libertate provizorie inainte de terminarea procesului. Decizia președintelui a stârnit entuziasm general și în aceiaș zi cei doi condamnați au putut vorbi la Radio, anunțând eliberarea lor și m dțumind publicului pentru partea ce a luat în apărarea cauzei lor. Eroare judiciară — dar reparată. DE PRETUTINDENI4 Un avion pentru... transportul diamantelor E fără îndoială cel mai original avion de până acum. Avionul acesta e destinat numai transportului de diamante intre Alexandrina și Cap. Până în prezent,vionul a transportat diamante în valoare de aproape 5o.ooo.ooo sterline, adică 42 miliarde lei Illie Boll și avioanele Locuitorii din Kansas, (Statele Unite) au adresat un original protest guvernului american. Ei pretind ca deasupra comunelor să nu mai zboare în viitor nici un avion, cel mult să se ridice la maximum de altitudine posibil. Locuitorii din Kansas motivează cererea lor prin acela că oride cât ori zboară un avion deasupra păr unelor boli se sperie. Din cauza aceasta — susțin cetățenii — boii slăbesc văzând cu ochii. Cel mai popular scriitor englez scriitor din Anglia. Cele mai multe voturi, 1190, le-a întrunit scriitorul John Gasworthy. Urmează apoi H.G. Wells cu 993 voturi, Rudyard Kipling cu 555, iar dramaturgul I. M. Barre a obținut numai 286 voturi. Propuneri — De ce nu vrei să te căsătorești cu George ? — Nu e capabil de nimic ! — Dar cu Alfred ? — Alfred ? El e capabil orice ! Humorul zilei" Marele cotidian englez „Manchester Guardian a întreprins printre cetitorii săi o anchetă, pentru desemnarea celui mai popular la pian df Cât de mult mi-ar fi plăcut și aud pe această femeie cântând O revistă pariziană despre d. Otto Briesse <[ — cunoscutul pictor ieșan „ Eminenta revistă de artă „Rex oue du Vraijet du Beau“ care « apare la Paris, consacră un articol semnat de pătrunzătorul crietic Tandele Viata, tablourilor j («pusa de concetățeanul nostru, » pictorul O. Briese, la salonul oficial din București. Reproducem câteva rânduri pentru ca și cetitorii noștri să-și facă o idee de modul în care este privit artistul ieșan în strinătate și ne întrebăm dacă o inteligentă acțiune de a propaga în străinătate și arta plastică a noastră, nu ar contribui la mărirea prestigiului țării mai mult a decât zece delegații, sute de diplomați și nenumărate banchete f< cu declarațiile politice adecjate. i Iată ce spune revista franceză a între altele : rr „La salonul oficial român prinntre cele mai evocatoare picturi Ic a celei ce se cheamă „culoare fr locală“, se numără cu siguranță și și această delicioasă „stradă din o. Mangalia“, opera unui premiu- frigios pictor, O. Briese despre le care sunt fericit a vorbi celitori a« lor mei din Franța și de aiurea“... gi ...„Strada din Mangalia“ de d< notă, în autorul său, un artist de di o rară sensibilitate, de o visiune, cu tot pe atât de precisă pe cât e de sigură și de o factură în care z, poezia cea mai suprinzătoare se înlăturează armoniilor celor mai producătoare, că „La revue du Vraiet du Beau“ di fidelă devisei sale“ este mândră lu a accepta în sânul ei pe O. v. Briese, care se clasează în prigimul rang al pictorilor românei contemporani“. ai Plasamentul statuii lui Mihail Eminescu din partea unui venerabil moldovan primim următoarele: Locul din fața statuii lui Mihail Kogălniceanu pentru așezarea statuii lui Mihail Eminescu este rău ales, din diferite cauze, prima va fi acea a circulației, care sporește considerabil pe fecare zi. Vom cita una din acestea: In dosul monumentului lui Eminescu urmează a se deschide o stradă care va face legătură între Strada Carol și Lascar Catargi. Toate vehiculele venind din Lascar Catargi spre Strada Carol vor găsi în fața ei monumentul lui Eminescu, care le va masca vederea spre Strada Carol, nu vor putea vedea la timp venirea tramvaiului, care trece cu mare viteză, pe aici (la un singur pas de marginea trottarului) vederea fiind limitata, dintr'o perie de căminul studențesc, iar de alta de casele Prăjescu, fac din acest loc o trecătoare periculoasă. Aș vrea să văd statuia marelui nostru Eminescu plasată în grădina din dreapta sau din stânga palatului Universității, cu fața spre Strada Carol. Aici e un loc foarte potrivit pentru așezarea statuilor altor iluștri fii ai țării și ai leșului, ca: Nicu Gane, Alex. Bădărău, Xenopol și alții. Vom face cel puțin ceea ce s’a făcut la Paris în fața Luvrului. Să imităm exemplul 1 O crimă in condițiuni bizare, s’a comis în Tătărași. In odăil* crimei, cercetările au găsit alături de victimă, doar un nebun, ce scria mereu o formulă. După plecarea tuturor, reporterul Sandu Joldea, găsește pa jos o hârtiuță cu un praf verde, fără gust. Duce praful la nas, și aspiră. Ia Io *o*opov Sardu simți un vârtej, ca senzația cuiva care cade de la o mare înălțime. Urechile îi vuiau, ochii vedeau tulbure, și totuși, în subletul și în mintea lui, parcă din ce în ce mai clare, îi veneau J imagini vechi, amintiri de demult, fapte și întâmplări cari se perindau ca niște vedenii, dîntr’un vis, visat cu ochii deschiși. Gândurile cu vorbele lor, erau așa de vii, că parè că le-ar fi rostit cineva, tare, în fața lui, își dădea seama de facultatea asta bizară de a-și educe aminte tot până în cele mai neînsemnate detalii, și concentrându-se, se gândi la crimă, recapitulând viața ultimelor două zile ale lui Radu Potur. Închise ochii.» Intr’o aureolă bizară, vedea, ca la un film de cinematograf, toate detaliile ultimei lui întâlniri cu Radu.. ..Era pe strada Lăpușneanu.. S’au întâlnit amândoi în fața poștei, la chioșcul de gazete.. Radu cumpăra o gazetă nemțească.. Sandu i-o luă din mână, privi câteva titluri și i-o dădu înapoi.. ..Se concentra, disperat până la paroxism, să-și aducă aminte titlurile, toate.. Reuși.. Câteva articole politice, un articol de polemică literară.. Crime.. Sinucideri.. Furturi.. Deodată, văzu clar, în pagina a 3 - a gazelor o notiță mică, fără titlu, pe care n’o citise, dar pe care ochii o văzuseră și mintea o înregistrase. Notița suna: „Misterul forțelor oculte e „destăinuit de dr. Adelheid Eyster în lecțiile practice de „magnetism, sugestiune, fakhism „și magie satanică — se dau „lecții și prin corespondență — „aderenții se pot adresa, în toate „orașele din lume, după o corespondență cu dr. Eysler, cercurilor de credincioși existente „orișiunde. Pentru corespondența: „Dr. Adelheid Eysler Berlin ”-a „Post-Rest“. Sandu Joldea vede clar notița aceia, furișată în coada unei coloane, neobservată aproape. Il vedea pe Radu stând de vorbă, visător ca întotdeauna, și-l vedea despărțindu-se grăbit să vorbească cu un domn care-l strigase dintr’o trăsură. Sandu Joldea nu-l văzuse la față pe domnul acela.. Când a întors capul, trăsura trecuse, și, oprită mai la vale îl aștepta pe Radu.. Sandu îl văzu ajungând la trăsură și urcându-se.. Domnul scoase o mână din trăsură și-l ajută să se suie.. Sandu își aduse aminte că a văzut mâneca unei haine cafenii.. ..Gândul se chinuia să vadă detalii pe care nu le observase.. Tâmplele lui Sandu zvâcneau, dinții îi erau încleștați.. . Manuscrisul cu 104 foi JHil II MII (Emili' — Despre efectul unui oarecare praf verde, și despre încă ceva — REZUMATUL CAP. PRECEDENT care se perindau ca niște veden Aducere aminte pioasă, pentru cel ce a fost Theodor Burada, la deschiderea de azi, a Conser----------------------viitorului-----------------------Solemnitatea de azi dimineață a deschiderea cursurilor, de la Conservatorul din localitate, a fost precedată de un requiem intru slăvirea memoriei celui ce a fost marele animator al vieței muzicale de acum 70 ani, harnicul pedagog muzical al primelor generații de cântăreți și instrumentiști moldoveni. Se cade să se păstreze neîntrerupt glorioasă amintire lui Theodor Borod, fiindcă de numele lui se leagă o inegalat de rodnică activitate pe tărâmul propagărei gustului de muzică, al adunărei de material folcloristic muzical, din țară și celelalte regiuni locuite de Români. Dragostea-i exemplară de muzică l-a stăpânit în tot cursul carierei sale de magistrat, începând de la umilul judecător până ce ajunsese consilier la Curtea de apel din Iași. Dacă meritele lui Theodor Burada, în ce privește aportul său la cultură în genere, rămân să fie scoase în evidență de istoricii viitorului, a arăta ce mult a făcut pentru conservatorul din localitate s’a ales bine momentul deschiderei cursurilor. Cultul la instituții al celora ce le-au ilustrat o rodnică îndrumare pentru generațiile ce se perindă. Și pentru conservatorul ieșan nu este figură mai mare decât Th. Burada. Funcționând ani în șir, începând dela 1860, ca profesor de violină la început, de teorie și solfegii apoi, Th. Burada a introdus cel dintâi tradiția producțiilor publice, a înființat primul cor și a compus primele manuale didactice figurând multă vreme în programa analitică. Absolventul Academiei mihăilene, primul laureat moldovan al conservatorului din Paris, Th. Burada a fost cel mai sârguincios și idealist îndrumător al timidului început de înfiripare a vieței muzicale moldovene. Cu cât vom progresa mai mult în această direcție, cu atât nimbul de pioasă recunoștință din jurul numelui Theodor Burada are a lua tot mai luminos aspect și mai vie actualitate. „In sfârșit,. „Pe degetul cel mic, de la mâna aceia a domnului din trăsură, amintirea revăzu un inel cu o piatră neagră.. Ostenit peste măsură, cu boaba reci de sudoare pe frunte, galben ca un mort și cu cearcăne mari vinete pe subt ochi, Sandu se simți dus ca de un vârtej, ameți și leșină.. Despre un telefon la care se aud multe lucruri și despre d. Bourbonei Marino, un om foarte cumsecade Leșinul ținumut. Când Sandu se deșteptă, afară era noapte bine, de mult, împrejurul lui, Coana Lența și câteva vecine îl boceau, crezându-1 mort. Sandu se sculă cu greutate, iși puse pardesiul, apoi cu o trăsură adusă în grabă, fugi la redacție. Urcă scările rezemându-se de pereți și intră sc >r f / î H V