Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1947 (Anul 3, nr. 384-458)

1947-10-01 / nr. 384

Fapte și comentarii în toate discursurile lui.Thu­­­v *­man subliniază îndeosebi­­ organizarea serviciului de spi­­zi­onaj. Acest serviciu secret este centra­lzi­ s­u b condu- îi cerea departamentului de stat , în persoan­a câtorva s onatori­­ american­i și a vec­hiului duș­ o­man al Uniunii Sovietice pro­­o­fesor Rob­nson, conducător­­ al „secției ruse“.­­ In trecut serviciul de spio­­­­naj se numea Biroul servi­­­­viciului strategic (p.­ss). El­e își recrutează „cadre“ formate­­ din personalul d­r ornatic din s­trâinatate, de exemplu Alan Du Ies (fratele 1 - ațâțătorului) la războiu John Dulles) care în timpul războiului e­ra in­­c­termediarul dintre hitliști­i si trusturile anglo-americane , pregătind un complot cu sco­pul de a scoate basma cur­­tă , regimul lui Hitler și să oprea­­­­sca înaintarea Armatei Roșii I prin concentrare de t­upe­­ nemț­ști, f­ind asigurat că­­ frontul al II-lea va întârzia a i se declanșa.­­ Vedem cin cele de mai sus , trusturile au împiedicat mult sfârșitul răzoiului cu un­­ ceas mai devreme.­­ Sprijinit cu bani grei de­­ monopo­iști acest organ de­­ spionaj își pune ca scop să-și­­ întindă tentaculele pe tot glo­­c­­ul și în special în Balcani, China, Japonia. Serviciul de spionaj ameri­­­­can este organizat după sche­­­ letul Gestapoului, având ace­­­­leași sarcini de provocări și s sabofagii, asasinate, comp­a-­c tux. I S ’a anunțat, cu surse și trâm­­b­i­țe că de Luni s'au pus­­ în vânzare suficiente canti­­­­tăți de țigări din toate can­­­t­tâțile.­­ Iată însă că debitantul de la Primărie, refuză să dea ți­­­­gări Naționale, fără Mârâ­­­­șești sau Carpați.­i — „Luați dvs., jumâtate-ji- « mătate. Administrația ne-a­­ Spus să vindem aspe răs­­i punderea ei“. Ori debitantul minte și a­­­­tunci să fie pedepsit, ori spu­­i­ne adevărul, și în cazul aces­ta surlele și trâmbițele a­­ fost i­­nutile, iar măsura de repa­rare a unor nedreptăți făcute muncitorilor a fost o simplă cârpeală. Așteptăm o precizare a ce­­­lor în drept care să lămurea­scă odată pentru toteauna daca trebuie să fumăm nu­mai ceia ce ne dă C. A. M-ul* * problema agrară in Italia e departe de a fi solu­ționată. In timp ce la mi­nisterul muncii continuă tratativele pentru ap­ana­ rea conflictelor din va ea râului Po, în numeroase regiuni țăranii fără pă­­mânt ocupă moșiile și se pregătesc să le ia în stă­­pănire.­­­­ Pălmașii se organizează pe cale sindica a și atât viața economică și lin ștea socială a peninsulei depind de găsirea unei soluți p­entru țăranii fără pământ. Guvernul italian tratează cu diferita state.­xpedierea unor contingente masive de emigranți. Emigraț­a a constituit totdeauna supapa de siguranță a lin­iei, dar ea s’a s­cu­s de 25 de ani și împrejurările nu sunt prielnice unor strămutări­­ de populație pe scară mare. n curtea atelierelor R. A. T. A., la intrare, stau câteva tractoare ale Ca­merei Agricole, descom­pletate, dar și roți bune, expuse ploilor. Odată cu schimbarea a­­not­ipului Camera Agricolă trebue să se îngrijească de ridicarea acestora din Incinta atelierelor R.A.T A. Știm c­ă Camera Agricolă nu are adăposturi, dar să facă tot posibi­li să nu le lase să ruginească căci din tractoare se pot scoate piese bune. Aflăm că în Ungaria la Bu« **­dapesta s'a pornit o ac­­țiune legală împotriva admi­nistratorilor di­n Ungaria al societății americane »Stan­dard On­­­oenlasd­ «4 as pro*­vocat scăderea producției ne* iiând intenționat ren<L,meniul întreprinderii. Eri spânzurarea lui Petcov , Bu­garia, descoperirea și arestarea complotu­­i anti­­republican în Ceho-Slovacia, ari trim­terea în judecată a administratorilor „Standard Oil" în Ungaria, mâine pro­cesul lui Meniu et comp. do­vedesc că popoarele din SUD­­STUL Europei nu sunt dis­puse sa permită imperialiștilor să-și facă mendrele în acest sector. 45 din mnii oameni au pierit până acum In luptele Grecia. Nu au fost des­tule jertfele date de poporul grec sub dominația­ hitleristă. Armatele de ocupație an­­glo-americane „proteguito”­­ale poporului grec, au ungit și*i lungesc mereu suf­rințele pentru a menține în Grecia un bastion al reacți­­unii anglo-americane susținut de clica trădătorilor greci în frunte cu Tsaldaris. Tragedia po­porului grec găsește ecou în sufletul tu­turor popoarelor dornice de ibertate care cer îndepărta­rea călăilor de la cond­ucere încetarea ostilităților adu­cătoare de ruină și jertfe. P­e vreo săptămână lip­­sesc complect dolarii puți în ser­sorile venite din America. Intr’în timp, scri­sorile veneau întregi (ban­da respectivă care viola plicurile, fusese prinsă). Lipsa care se constată rar, dovedește că o nouă bandă organizată activează Intens. Unde? In străinăta­te, la Constanța, la Bucu­rești, N­î tren. la Iași? In privința Iașului, oficiul poștal local ne asigură că s’au luat toate masurile pentru ca corespondența so­sită din străinătate să nu poată fi violată de vre-un funcționar. Astfel, sacul se primește sig­lat, se întinde într-o ladă de fier a cărei chei sunt Rotite de funcțio­narul respectiv și de sub­­diriginte, iar dessigilarea, verificarea și predarea co­respondenței publicului se face în prezenta unei co­­misiuni. Noi nu putem acuza pre­cis in vina cui cad furtu­rile de do­ari, însă soci­t­m că există mijloace de a le preîntâmpina, pentru că ba­nii ce sosesc aparțin unor oameni nevoiași ce suportă cu greu pierderea. In afară de descoperirea făptașilor, trebuiesc luate aceste măsuri de asigurare a corespondenței de către D­recția Generală P.­­I. T. Altfel pe lângă pagubele suferite se discreditează cinstea și buna funcționare a unui serviciu care nu trebuie­ să aibă nicio la­cună. Suntem siguri că toți ne­­gustorii s’au supărat pe noi pentru reportajul apărut în numărul de ori: „99 la sută din comercianții ieșeni sunt evazioniști fiscali11. Totuși acest reportaj nu-i pornit din fantezia unui ga­zetar, ci este rezultatul unor constatări concrete, dovedite­­­­ prin fapte. Dacă există ceva nereal în ■ reportajul amintit, apoi acest ceva este tocmai procentul­­ de 99 la sută pe care, cu­­ multa largheță l-am stabilit. ’ In realitate acest procent­­ este de 99,9 la sută sau mai , precis, de sută la sută. In cazul că afirmația noas­­­tră este totuși greșită, ținem­­ la dispoziția comercianților i coloanele ziarului, pentru a i publica pe Cei 28 negustori , care au prezentat­­ registre­­ sincere. Numărul acesta re­ i­prezintă 1 la sută din cei­­ 2792 comercianți din orașul 1 1­5‘. iud. Iași. Suntem siguri insă că nu vom primi niciodată numele celor 28, pentru bunul motiv w * că ei nu­ există. Prin urmare, este nelogicî­­ supărarea și, comercianții ar fi trebui să-și repara greșelile­­ și să se apuce de treaba­i­ cinstita. Numai astfel von avea plăcerea să scrim și Ade bine despre ei, cum trei săptămâni, când primele târnăcoape s’au înfipt in ruinele din Piaț­a Unirii, câțiva pes­miști stă­teau deoparte cu mâine e un buzunare și-și dădeau părerii — „Nici intr'un an de zi e, nu curăță ăștia dărâmăturile astea !* — .Ce, crezi că o să facă ceva ?‘ — „PoveștL.a « Și munca a început Dâr­­zenia sindicaliștilor și-a spus cuvântul. Zi de zi și noapte de noapte dărâmăturile s’au micșorat, au dispărut. In ciuda acelora care nu vor să vadă și sc tnțe­­ag că in fira noastră s'au schim­bat mu­te luc­uri și mentali­tăți, munca continuă și va continua. Primele lovituri ale târnă­coape­lor in Piața Unirii nu au fost s­mbot­ee. Bruiele care le mânuiau erau de mult ba­tă­torite de munca zilnică in fabrici și uzine. In primăvară, când seceta­­ părea că vrea să se men­țină și în anul acesta, ofi­ciile economice au luat o justă măsură — să nu se vândă păpușoiul în lapte­— era o măsură care tindei să apere populaț­i de even­tuale lipsuri. Din fericire­ recolta de porumb este a­­nul acesta minunată. Da­torită ploilor îmbelșugate și târzii, există porumb târ­ziu care nu mai are posi­bil­tatea să se coacă. Ești­ jost ca el să fie vândut pe piață. Totuși, datorită unei cu­riozități măsura luată în primăvară a rămas în vi­­goare, iar păpușoii se vând desigur, dar pe sub mână. Din această cauză prețul lor este ridicat. O revenire este necesară. Ce scrie in fiecare zi despre curățenie, despre efortu­ri e pe cue le f ce o parte din popula­ț­a hștiul pen­ru a ieși din mizerie. S­e scrie și despre acel care cu obrăzni­cie conti­nuă să nu ia un con­sideri­r­e opera întreprinsă pentru cur­g­rea orașu­­i. Și totuși încă nu s’a luat nicio măsură de sanc­­­onare a lor. Era diminuaț­i, în plină zi, se putea vedea femeia de ser­viciu a ma­ga­zi­in­ul „Forum” scoțâ­ndu-și gunoa­ele tn stra­­dă. D­acă ar fi amendat pa­­troni magaziin­ul cu prici­na? Dacă ne-am învăța să păstrăm curățenia ? Oare este­ atât de griu? LtTPTA MOf.noVF* ALEXEI TOLSTOI Cu prilej­ul sărbătoririi a 30­­ de ani de la izbucniri a Marei­­ Revoluții din TMemvrie vor­­ fi amintiți In cadrul unor­­ ma­i fest­vitați, marii s­cr­­i­itori ai literaturii sovietice.­­ La solemnitățile jubiliare,­­ printre cei mai buni și ta­­s­tentați scriitori ai țar­i so­­c­ialiste, care au creat opere­­ mărețe, va fi citat și numele­­ lui Alexei Tolstoi. Cărțile sale le cunosc, le iubesc și s­e aprec azâ milioane de oa­­­­meni atât din Uniunea So­­­­vieticâ cât și peste hotare.­­ Tolstoi este „unul dintre cei­­ m­ai buni și populari scriitori­­ ai pământului sovietic, a­­ spus odată Molotov.­­ Complicat a fost drumul­­ creației parcurs de Alexei­­ Tolstoi. El s'a născu­t și­ și-a­­ petrecut anii copilăriei pe­­ moșia nobiliară a tatălui său vitreg, nu departe de Sama­ra (azi Kuibâșev). Prima sa carte de versuri intitulată „L­unca” a publicat-o în 19b7. Versurile lui purtau pecetea poeziei simboliste, la modă pe atunci și reprezentau o imitare naivă a acesteia. Nu mult dupa apariția acestei cărți, Tolstoi, d­eamăgit, a început să strângă exempla­rele ei și să le ardă. După aceasta a început să scrie proză. Renumele literar i-a fost adus de povestirile în care a în ațișat, de pr­o lec­ție, pe moșierii de pe Volga. „Aces­tea erau, spunea mai târziu Tolstoi, povestirile mamei mele, ale robi­lor mele de­­­spre lumea dispărută sau în dispariție a nobililor scă­pătați“. Demascând vechea orâm­duire burghezo-moșiereasca a v­ieții, ridicand-o, To­sto desvaluia și trăsăturile ei pozitive, profund simpatice ale caracterului național rus. Pr­mii ani după re­o­luția din Octomvrie, A. N. Tolsti­i i-a­u trec­ut în străinătate. In opere­le noi din această vre­­me, el înfățișează satire e­­xistența parazitară a emi­granților albi, oa­menilor care și-au trădat patria. Așa sunt: „Ibicus" și­ „Manuscrisul găsit * sub pat* Punct­ul culminant al măes­­triei sale realiste, Tolstoi s- a tins în oper­le sale masive „Petru I.*, „Pâinea", tr­iogia „Cdvarul* , nuvela dra­ma­­­­tică „Ivan cel Gro­­znic*. In ultimii ani ai vii­ț­i, în­­ perioada războiului de apa­­r­ie a Patriei, scriitorul și-a­­ concentrat a­enția asupra u­­neia din cele mai imp­ortante personagii ale istoriei ruse- 1 Ivan cel Groaznic. Pies­le­­ lui Tolstoi despre Ivan cel Groaznic s­ulberă categoric parerea atât de răspândită in trecut că Ivan cel Groaznic era exclusiv personificarea cruzimei și a despotismului. Tolstoi a arătat just că Ivan cel Groaznic, bazându-se pe sprijinul masselor, ducea lup­­ta contra hoeri­lrr acțion ri, care stinghereau desvoltarea progres­ia a statului In zilele războiului de a­­părare a Patriei, Alex­i Tol­­stoi, nu odată cu publicis­­tuf arm­at, a chemat poporul la luptă eroi­c în numele a­­pararii patriei. Intr’unul din articole el scria: „Patria mea, ți-a revenit o grea int­ern­are, dar tu vei ieși din ea victo­rioasă, căci ești puternică, tânără, ești bună, bunătate și frumuseți porți in vi­ma ta. Tu ești plină de sperență în viito­ul luminos, pe care-1 construești cu brațele ta e Vuri­ce, viit­or pentru care mor cei mai buni fii ai tăi“­­Articolele lui ToUto , pub­licate i­ntr’o carte specială Patria“, reprezintă exem­plul strălucit al acestui gen literar, car s’a dezvoltat în anii războiului. Alexei Tolstoi n’a ajuns să trăiască până în z­ia lu­m­noasă a vi­­ter­ei, în care el avea atâta încredere, la care el visa atât de mu­t. El a murit la 23 Februarie 1915, fără a fi putut r­aiiza mute d­e proes­tele sale i­terare, lasâ­nd determinat volumului treilea al romanului „Petru . D­ar și cetare a scris el îi asigură unul din primee locuri în literatura sovietică. A. VOLCOV Toata Spa CFR. Iași printre echipele fruntașe I­șenii au avut ocazia sa vadă echipa divizionară C. F. R. Iași jucând in 2 match- uri de factură deosebită. In primul match, jucat in compania Gloriei din Galați, o echipă care spera să câș­tige prin ținerea picioarelor dversarilor, feroviarii ieșeni au fost obligați să aibe o comportare „specială” față ce „amabilii" oaspeți, cobo­­rând cu aceasta nivelul jo­cului, dezaprobat de publi­cul spectator. Duminica aceasta, C. F. R. Iași a primit replica unei echipe a cărei valoare este incontenstabilă după ultimele 2 rezultate obținute, C.F.R. Târgoviște. Match-ul frumos disputat se datorește fără îndoială ambelor echipe, care au­­ im­­primat o notă dinamică jo­­cului, satisfăcând prin com­portarea jucătorilor și prin factura superioară a matchu­­lui pe cei 2500 de spectatori­, martorii celui mai frumos match din sezon. După acest match, C.F.R­. Iași Își recapătă din nou ve­chea simpatie și încrederea deplină a publicului specta­tor a cărui datorie este să susțină și să încuirajeze o echipă care luptă p­entru a­­păr­area prestigiu­lui foot­­ball -ului ieșan. C. F. R. Iași deține în momentul de oță locul 4 In clasament avân­d 3 jocuri Câștigate și unul nul. La prima ieșire pe teren, jucând în deplasare contra A. R. L. A. S.-ului au tre­buit să cedeze numai dato­rită gh­eronului, iar rezulta­­tul indecis obținut la Câm­­pina împreună cu cele 2 vic­torii i-a asigurat un loc otto­­trabil în classment. C. F. R. Iași va lupta mai departe cu convingerea la,și va menține poziția printre echipele fruntașe, cu care să onoreze întreaga suflare sportivă a orașului nostru. Macaby-„6 Martie“ Vaslui 1-0 Jucând In cadrul campio­­natului districtual Macaby și-a adjudecat o victorie bi­nemeritată In dauna echipei „6 Martie” din Vaslui. A marcat Miky In minuna­tul 47. A arbitrat d. Inginer Bo*­­țan, mulțumitor și corect. Macaby întâlnește un amicala Politehnica Astăzi la orele 16 pe te­­­renul Parcului Sportiv, echi­pele vor alinia următoarele formații: Politehnica : Alexmtru, Hrisan-Crețu, Iacubovs­­chi- Vâlvoi-Pollovici, Talță-Râ­­și­ța-Dr­ak-Tu­dor-Dunca, Macaby , Rotaru­, Boi­seu- Marcu, Andr­i­ș-Giom * H *•­ker, Abrașa-Bodoc-Miki-Wil­­ly-Alecu. Verificarea buletinelor La concursul de pronosti­curi a fost amânată pentru astăzi la orele 11 din cauza match-ului C. F. R. B.­Ferar al cărui rezultat n’a fost aflat. Programul etapei a 6-a a Div. Naț. B seria II este următorul: CFR Trg.—• G­oria CFR STB—CFR Iași, Frafica Ro­mâna— Astra Câmpina, Da­nubiana— IAR, Text­ia B­i­­huși—ARLUS, Astra Moren —Met­­chimic, Politehnica­­ Suceava, Electrica și Marathon învinse Jucând în deplasare Ex­trica a cedat cu 2-0 puterni­cel­e formații CFR. Pașcani Marathon a cedat „Șoimilor" din Podul Bozie cu 1*0 (o-6). k ANGHEL Poporul român și-a luat rămas bun de la membrii sovietici ai Comisiei Aliate — Urmare din pag­­i­a — urâte st­aprâase ale munci­torilor și ostașilor prezenți. Nicio forță să nu poată răsturna caia ce ați realizat — Generalul colonel de tancuri I. Z. Susaikov își ia râmas bun cu cuvinte care sunt in acelaș timp, îndemn­a muncă și urare pentru un viitor fericit întregului popor român. „Astăzi când noi, oame­nii sovietici, părăsim pă­mântul dvs., vă mulțumim pentru acele sentimente care­ le-au­ avut față de poporul nostru și față de mine personal*. Prin mi­e, poporul so­vietic vă dorește să trăiți viață fericită, const­entă, o viață plină de succese, pentru a putea îndepl ni acele sarcini ce și le-a pus poporul ro­mân“. Aceste meleaguri ale Ia­șului v­ii amintesc ziua de 23 August 1944. Am avut fericirea ca în preajma a­­celor zile, să luptăm și să învingem pe cotropit­­rul german, pentru a-l scoate definitiv de pe pământul po­poru­l’ frate nouă, po­porul român. Această mi­siune am îndeplinit-o dând putință forțelor Armatei române să­­ fie aîituri de noi în lupta împotriva fas­­tiși­lor germani". „In această luptă, solda­tul român, p­porul român, du dat dovadă de eroism, tărie și vitejie". „Eu, dragi prieteni, vă urez spor la muncă rodni­că, pentru norocul și feri­cirea poporului dvs. și pen­­tru ca nicio forță să nu poată răsturna ceea ce ai real­zat”. „Părasindu-vă, noi cre­dem ca acea pr­etenie veș­nică a cărei baze a fost pusă cu 3 luni în urmă, nu se va desminți și credem că poporul român s-a con­vins care îi sunt adevăr ți prieteni. Credem de aseme­nea că, tot ce am făcut­­ acești 3 ani, nu poate fi negat sau uitat de nimeni" Omul sovietic ", general Ionașcu adre­­sându-sa generalului Susai­­cov, a spus: „Suntem la sfârș­iul unei etape da colaborare fruc­­tuasâ și la sfârșt­ul unei călători­i cute împreu­n. „Ați văzut pe tot porcur­sul cum s’a manifestat re­cunoștința poporului român- Vâ asigurăm ca pistrâm, dvs. personol ;s armatei sovietice, recunoștința veș­nică și o prietenie indes­­truebb­lă“. „P­e can­d în tara dvs., vă rugăm sa transmit^li mari­or conducători, cdafi­­ca noastră p­ietenie care s’a deschis în luptă și sîc consolidat în pace“. „V­ă rugăm s transmit­e recunoșt­nța noastră marelu om, generalissimu­l' Stalin*. Ultimul a luat cuvântul tov. Minis­tu Oetin, care a concretizat mun­a laborioasa­­ priet­neasca a membrilo soviet­ci din Comis­a Aliată se cont­rol. Ne-ați sprijin­it în munca arca și ne-ați ajutat să ne găsim drumul“. „Am văzut în dvs. fzero­ul v­u, de ce Ins- am»d­­r o­­mul sovietic, omul care Ve ­sd face bine întregii luni omul care iubește pacea, or. me­ui și care­ urăște război­­ și pe acei care luptă pentru un n­u război.“ Va veni ziua când veți vedea într’o mai m­re mă­sură, roadem n unc­i dvs. „Spuntui în țara dvs. cA al opo'ul român este prieten poporului sovi­tic, așa am poporul sovietic ?ș e prietenul poporu­­i românii. Până la pTcarea tr. un­ui, oteneralul Susaicov s­a între­ținut în vagon cu o parte din șefii autorităților ter­ne, care au arătat efortul depus de masa muncitoare >eșana­entru ieșirea din P­ voi. pc a_IGIL<> n­dă Franța, Belgia si Olanda au înaintat­­ la Londra și Washington violente proteste împotriva acordu­lui intervenit Între cele două guverne cu privire la industrializarea Ger­manii­i. Protestele erau de aș­teptat. Tonul­or este tâ­râș ■ de înțeles. In schimb reacțiunea guvernelor din Londra și W­ashington este din cele mai comică­ In exp­lcația lor cele dou­ă guverne au afirmat hot­a­rea de a examina cu toată atenția notele celor trei țări și de a ține cont și de interesele lor. .. In încheiere, Insă, afir­mă : Notele de protest nu vor afecta cu nimic poli­tica anglo-amercană fața de G rmuni­u .4 unei de ce mai este nevoie de o „examinare a­­tenta“ a notelor? Numai dn simplă bă­taie de joc ? Posibilitatea u­­nui conflict armat între cele două domini­­oane ale Indiei a alarmat, o mare parte a presei an­­g­o- nu­rica­ne. Dupa informațiile sosite d­n India rezultă că c­­ar fără declarați a ră zbolului s­tuația este cât se poate de alarmantă incident l< se țin lanț iar­­ numărul vict­imelor este extrem de ridicat. Față de o atare alarmă, guve­rul britanic a ținut s­ă precizeze că Ang’la nu mai are nicio responsabi­­litate în Indii, deoarece ea a predat puter­­e încă d la începutul lunii Au­gust. Fățărnicia și cinismul cu care sunt anunțate aceste lucruri apar de adreptul desgustătoare, pentru c­ă nimeni nu mai are naivitatea să creadă câ Arg la nu mai are «d -­c­o­r sponsabilitate» în In­dia și că «a predat» nn­­ir’udev r toată puterea. Grija Americanilor pentru creșterea cailor este prea bine cunoscută și apreciată. Și într’adevăr nu găsim nimic rău ln această grijă. înțelegem de aceea per­­t de li­ne când fermie­ra , nic l se necăjise gro­zav ei recolta va fi slabă și anima­­le nu vor mai avea rațiile cuvenite de ou­m. Dar, vădiți d-sirti, anui acesta o noua pacoste a­­m­nință pe bieții cai nord- americani. Rico­lta nu este așa de a r i­u­ită (este bineînțeles suficient grâu pentru hra­na tuturor cât­or și vitelor din S­a­ttle, Unii), dar iată fi­nd foametea din Europa nu este exclus ca ceea ce mai rămâne dupa hrana îndestulata a tutu­­ror anima­lior din US.A. și s­a mai exporteze și pat­ru Europeni. Și atunci, bieții fermieri n­u vor avea cu ce să-și facă rezerve pentru hrana oilor și odelor la anul u tor. De aceea, Președintele Truman a convocat o con­­f­rința specială pentru a auzi un raport detailat al d-lui Harriman in această privință. Se pare că până la urmă, Președintele va sfă­tui pe Europeni să-și caute grâu in altă parte. ______P. SEBASTIAN 4.200 ori — Urm­ă­inca voluntară re din pag. I-a — pi­rch­etul de pe jos și ta­vanul. Pentru a reda această sală publiculul t­­șcănean tinerii U.T.M.­ișt­e­ eul me­seriaș­ au început lucrul de acoperire și refer­e a a­­cestei săli iar munca lor e aproape pe terminale. Au depus la această reparație 1.6 o­­re de lucru acope­­r adu-se cu tigii 2.125 m. acoperiș. Deasemeni s’a amenajat terenul de Wolley-Ball în curtea Căminului de uce­nici, Tinerii U.T.M.-iști din Căminul de ucenici își dau cu prisosință contribuț­a lor la munca de refacere a orașului Pașcani. Munca lor de până în prezent și lucrările care le mai au In proect pot servi ca exemplu în munca tut­u­nor tinerilor mtwsstork

Next