Lupta, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 94-105)

1885-09-11 / nr. 98

-V 1 L­APTA -----------------«»■ -«--------------­ ila, studenţii Universităţea din Iaşi trebuiau să plece Joi 5 Septembre carele 4,33 min. armează la Buzeu, unde întălnindu-se cu cei din Bucu­reşti să facă împreună intrarea în Brăila. In a­­cest scop, studenţii ieşeni avînd să petreacă o noapte la Buzeu se adresară la comuna de a­­colo cerând oare­cari înlesniri posibile pentru găzduire. In dragostea lor pentru tinerimea stu­dioasă, autorităţile buzoene se grăbiră a-î...re­fuza cererile. Studenţii fiind convinşi că cetă­ţenii din Buzeu nu pot fi atît de inospitalieri ca pretinşii lor representanţi, se adresară direct la dînşii şi în adevăr Buzoenii au respins îndată că vor fi fericiţi şi prea onoraţi de vizita studenţilor cărora sunt gata a pune ori­ce la dispoziţie. Această deosebire de vederi dintre cetăţenii şi autorităţile buzoene a fost tranşată de gu­­vernu central, care este ţinut în curent cu toate daraverile chiar de un caracter esclusiv comu­nal—ca o dovadă de descentralizare şi indepen­denţa comunelor !.. Din ordin ministerial stu­denţii ieşeni—cu toate protestările lor zadar­nice—fură duşi direct de la Mărăşeşti la Bră­ila, nepermiţînduli-se de a face înconjurul prin Buzeu conform programei lor. Studenţii ieşeni ajunşi Vineri 5 dimineaţă— cam fără voia lor la această oară—în Brăila, fură întâmpinaţi de mai mulţi membrii ai unui comitet de recepţiune, în frunte cu primarul o­­raşului, tînărul G. Berceanu care „în numele „cetăţea muncei şi a democraţiei salută pe lup­tători de muncă şi libertate urîndu-le bună so­­­sire“, îndată apoi urmă încartirarea studenţi­lor pe la diferitele hoteluri şi la 3 jum. p. m., cetăţenii Brăilei cu toate autorităţile comunale, judeţene şi şcolare dimpreună cu studenţii ieşeni primiră la gară pe studenţii de Bucureşti. Primarele salută sosirea lor cu aceleaşi cu­vinte ca şi pe cei ieşeni, omiţînd de astă dată —poate chiar cu intenţiune—un singur cuvînt, numind pe studenţii luptători de muncă iar nu şi de libertate. Trebue scuzat omul, căci Săcă­­şanu, Ocăşanu şi Dracu se aflau la 10 paşi de la el, în trenul ce mergea spre Galaţi, escor­taţi de un agent poliţienesc care îi conducea spre frontieră. Dacă ar­e astfel repet că e scu­zabil căci a avut cel puţin un dram de ruşine, nu mai zic alt­ceva. Tînărul Emil Frunzescu a respuns din partea studenţilor de Bucureşti alocuţiunei ţinută de Primar şi repetind cuvîntul acestui din urmă care a zis că studenţii sunt luptători, muncei zice : „da, luptăm pentru muncă şi vom cata .„să ne interesăm mult de soarta muncitorilor“ D-na Neculau Dimitrie, student din Iaşi, mai pronunţă cîte­va cuvinte şi apoi se făcu intra­rea în oraş, care era frumos împodobit. O mare parte din public înainte de a părăsi peronul cărei salută foarte impresionaţi pe e­­xilaţii Romîni, iar muzica în zona „Deşteaptăte ,Romíne“. Aici e locul de a îndrepta un punct greşit din informaţiunele mele ce v’am trimis telegra­fic pentru numărul precedent a luptei. Săcăşanu, Ocăşanu şi Droc n’au plecat la Bulgaria ci prin Constantinopole la Paris unde îşi vor continua studiile. Aflu din izor sigur că comitetul insti­tuit în Bucureşti pentru ajutorarea expulsaţilor mai nevoeşi a hotărît a trimite fie­cărui cîte 300 lei lunar şi a luat angajamentul solemn că va lucra in toate chipurile pentru curînda lor reînpatriare. Vom vedea. * V1 # Vineri la 7 juni,­oare sala, adică cîte­va oare după recepţiunea lor, studenţii au deschis prima şedinţă a congresului în grădina Mihai Viteazu aranjată foarte bine pentru acest scop. D-na Emil Frunzescu delegatul comisiunei or­­ganizătoare a congresului, luă cel dintăiă cuvîn­tul. El mulţumi mai întăi Brăilenilor pentru primirea strălucită precum şi pentru ospitali­tatea ce acordă tinerimei universitare; găseşte însă nimerit a aminti publicului că studenţii nu pot privi aceste dovezi de simpatii ca un preţ pentru independenţa absolută în lucrările şi des­­baterile lor. De altminterlea nici nu vrea să bănu­iască pe cine­va. El termină propunînd de a se alege ca preşedinte pe d. Gheorghe Cristofor, un tînăr inteligent care a luat de curînd cu mult succes licenţa în drept şi care se distinge mult ca student în litere. Propunerea fiind pri­mită în unanimitate şi cu vii aplauze, d. Cri­stofor luă conducerea desbaterilor. El mulţumi, prin câte­va cuvinte foarte bine simţite, pe co­legii sei pentru onoare ce i-au făcut şi li pro­mise că „va şti să-şi împlinească sarcinele ce-i incumbă. In această primă şedinţă s’au făcut mai multe lucrări pregătitoare, precum, alegerea de secre­tari, etc., diferite comunicări, explicaţiuni etc. Totul s’a petrecut în ordinea şi liniştea cea mai complectă. * * H: S’a observat de sigur că n’am amintit nimic de oficiarea vr’unui Tedem­ la primirea studen­ţilor, nici de obişnuitele telegrame prin care se anunţă pe cei sus puşi de deschiderea congre­sului. Anul acesta am avut fericirea de a vedea o­­mise aceste formalităţi banale ce nu au nici un rost şi care nu se potrivesc de fel cu spiritul liberal şi democratic de care sunt şi trebue să fie însufleţiţi studenţii universitari. Mai e de remarcat în acest an absenţa ono­rabilului Polichroniadis care a perdut de sigur asentimentul şi de la acei cîţî­va tineri cari— amăgiţi un moment de stupidităţile ce veşnic înşiră in aşa numitul seu jurnal—îi dădeau oa­re care umbră de importanţă. E drept însă că tinerimea studioasă rom­înă nu s’a emancipat încă de credinţele religioase neprimind pe stu­denţi evrei in congresul lor. Noi nu ezităm a-i desaproba. Pintre tinerii studenţi evrei sunt destui cari ar merita să participe ori­unde a­­lăturea cu ori­ce student român şi este o ruşine ca credinţele religioase să mai facă astăzi ba­­riere şi scisiuni tocmai acolo unde unirea e mai necesară. * * Astăzi Sîmbătă dimineaţă studenţii au vizitat portul Brăilei şi toate stabilimentele mai im­portante. De la 1 pînă la 4 p. m. s’a ţinut a­­doua şedinţă a congresului în cea mai mare ordine sub intelegenta conducere a d-lui Cristo­for. La ordinea zilei au fost 2 disertaţiuni: 1) Despre Ovidiu şi Bolintineanu ţinută de d. Bălănescu 2) despre dobîndirea tuberculozei prin alimente, ţinută de d. Jocu. După ce a­­ceasta îşî terminase disertaţia un alt domn stu­dent ceru cuvîntul şi combătu mai multe puncte dar tînărul Jocu respunse la toate obiecţiunele —bine­înţăles foarte pe scurt. Voi căuta să-mi procur rezumatele disertaţi­ilor ţinute. Incheia comunicând înformaţiunea că studenţii sunt hotărîţi a discuta şi vota în ultima şedinţă a congresului lor un protest energic în contra expulzăreî celor şese Romîni. Reporter DIN T­AHA. Telegramele ce ne vin azi din străinătate spun, că diplomaţi dau cea mai formală des­­minţire aserţiuni cum că revoluţia din Rume­­lia ar fi rezultatu înţelegeri celor trei împăraţi. Unii merg şi mai departe, declarând că Prinţu Alexandru al Bulgariei, în urma pasului ce a făcut, va fi destituit.—O fi!.. —x— Austro-Ungaria e hotărâtă, se zice, să înain­teze spre Salonic. Dar tractaţii de la Berlin cum remăne, vor întreba uni ?—Un simplu petic de hârtie şi ni­mic mai mult ! Ministeri instrucţiunei va adresa o circulară în privinţa pedepselor disciplinare ce se pot a­­plica şcolarilor. —x — „Romăna“ spune că la plecarea d-lor Ciurcu şi Corneanu s’a petrecut următoru fapt: Pe cănd d. S. I. Vasilescu distribuia nişte poezii făcute în onoarea isgoniţilor, un sbir al poliţiei s’a aruncat asupra sa şi dăndu-î ghion­­turi l’a arestat şi a confiscat toate poeziele. Ni se spune că printre martori acelei scene ierau: d-niî I. Constantinescu, Pavel Andro­­nescu, Ivan Hristovicî, I. Lerescu, P. Millo, Emil Lahovari, Emil Mavrocordat, Filipescu etc. D. Prefect ştie că Constituţiunea permite a se distribui scrieri de felu poeziei în cestiune, de aceia suntem­ siguri că va pedepsi aspru pe comisaru Musceleanu, care este deja cunoscut prin abuzurile săvârşite. (Resboiul) —x— Domnul Brâtianu judecat de Bulgaria Eri, la gara de Nord, puţin nainte d’a pleca trenul, d. Moruzzi, prefectul poliţiei, luănd la o parte pe dl. Al. Ciurcu i-a spus următoarele cuvinte pe care le reproduce „l’Indep. roumaine“ : — D. I. C. Brâtianu m’a însărcinat să-ţi spun că aflând ca te temi să fii arestat în Bul­garia, s’a dus la agintele diplomatic al acelei ţări, d.Natcevicî, care i-a declarat că n’aî a te teme întru nimic. Agintele Bulgariei a adăogat, mi a spus președintele consiliului, că dacă Au­­stro-Ungaria chiar v’ar reclama, guvernul său nu va face infamia d’a vă goni de pe terito­riul său. D. Brâtianu a trebuit să primească această palmă, dată de represintantele Bulgariei care i-a spus în faţă că a făcut o infamie ! Românul —x—■ Ni se comunică, că în faţa gravelor eveni­mente din Rumelia şi Bulgaria, îndată după so­sirea regelui, oamerile vor fi convocate. (Drepturile Omului) -----------------------------------------

Next