Lupta, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 94-105)
1885-09-11 / nr. 98
-V 1 LAPTA -----------------«»■ -«-------------- ila, studenţii Universităţea din Iaşi trebuiau să plece Joi 5 Septembre carele 4,33 min. armează la Buzeu, unde întălnindu-se cu cei din Bucureşti să facă împreună intrarea în Brăila. In acest scop, studenţii ieşeni avînd să petreacă o noapte la Buzeu se adresară la comuna de acolo cerând oarecari înlesniri posibile pentru găzduire. In dragostea lor pentru tinerimea studioasă, autorităţile buzoene se grăbiră a-î...refuza cererile. Studenţii fiind convinşi că cetăţenii din Buzeu nu pot fi atît de inospitalieri ca pretinşii lor representanţi, se adresară direct la dînşii şi în adevăr Buzoenii au respins îndată că vor fi fericiţi şi prea onoraţi de vizita studenţilor cărora sunt gata a pune orice la dispoziţie. Această deosebire de vederi dintre cetăţenii şi autorităţile buzoene a fost tranşată de guvernu central, care este ţinut în curent cu toate daraverile chiar de un caracter esclusiv comunal—ca o dovadă de descentralizare şi independenţa comunelor !.. Din ordin ministerial studenţii ieşeni—cu toate protestările lor zadarnice—fură duşi direct de la Mărăşeşti la Brăila, nepermiţînduli-se de a face înconjurul prin Buzeu conform programei lor. Studenţii ieşeni ajunşi Vineri 5 dimineaţă— cam fără voia lor la această oară—în Brăila, fură întâmpinaţi de mai mulţi membrii ai unui comitet de recepţiune, în frunte cu primarul oraşului, tînărul G. Berceanu care „în numele „cetăţea muncei şi a democraţiei salută pe luptători de muncă şi libertate urîndu-le bună sosire“, îndată apoi urmă încartirarea studenţilor pe la diferitele hoteluri şi la 3 jum. p. m., cetăţenii Brăilei cu toate autorităţile comunale, judeţene şi şcolare dimpreună cu studenţii ieşeni primiră la gară pe studenţii de Bucureşti. Primarele salută sosirea lor cu aceleaşi cuvinte ca şi pe cei ieşeni, omiţînd de astă dată —poate chiar cu intenţiune—un singur cuvînt, numind pe studenţii luptători de muncă iar nu şi de libertate. Trebue scuzat omul, căci Săcăşanu, Ocăşanu şi Dracu se aflau la 10 paşi de la el, în trenul ce mergea spre Galaţi, escortaţi de un agent poliţienesc care îi conducea spre frontieră. Dacă are astfel repet că e scuzabil căci a avut cel puţin un dram de ruşine, nu mai zic altceva. Tînărul Emil Frunzescu a respuns din partea studenţilor de Bucureşti alocuţiunei ţinută de Primar şi repetind cuvîntul acestui din urmă care a zis că studenţii sunt luptători, muncei zice : „da, luptăm pentru muncă şi vom cata .„să ne interesăm mult de soarta muncitorilor“ D-na Neculau Dimitrie, student din Iaşi, mai pronunţă cîteva cuvinte şi apoi se făcu intrarea în oraş, care era frumos împodobit. O mare parte din public înainte de a părăsi peronul cărei salută foarte impresionaţi pe exilaţii Romîni, iar muzica în zona „Deşteaptăte ,Romíne“. Aici e locul de a îndrepta un punct greşit din informaţiunele mele ce v’am trimis telegrafic pentru numărul precedent a luptei. Săcăşanu, Ocăşanu şi Droc n’au plecat la Bulgaria ci prin Constantinopole la Paris unde îşi vor continua studiile. Aflu din izor sigur că comitetul instituit în Bucureşti pentru ajutorarea expulsaţilor mai nevoeşi a hotărît a trimite fiecărui cîte 300 lei lunar şi a luat angajamentul solemn că va lucra in toate chipurile pentru curînda lor reînpatriare. Vom vedea. * V1 # Vineri la 7 juni,oare sala, adică cîteva oare după recepţiunea lor, studenţii au deschis prima şedinţă a congresului în grădina Mihai Viteazu aranjată foarte bine pentru acest scop. D-na Emil Frunzescu delegatul comisiunei organizătoare a congresului, luă cel dintăiă cuvîntul. El mulţumi mai întăi Brăilenilor pentru primirea strălucită precum şi pentru ospitalitatea ce acordă tinerimei universitare; găseşte însă nimerit a aminti publicului că studenţii nu pot privi aceste dovezi de simpatii ca un preţ pentru independenţa absolută în lucrările şi desbaterile lor. De altminterlea nici nu vrea să bănuiască pe cineva. El termină propunînd de a se alege ca preşedinte pe d. Gheorghe Cristofor, un tînăr inteligent care a luat de curînd cu mult succes licenţa în drept şi care se distinge mult ca student în litere. Propunerea fiind primită în unanimitate şi cu vii aplauze, d. Cristofor luă conducerea desbaterilor. El mulţumi, prin câteva cuvinte foarte bine simţite, pe colegii sei pentru onoare ce i-au făcut şi li promise că „va şti să-şi împlinească sarcinele ce-i incumbă. In această primă şedinţă s’au făcut mai multe lucrări pregătitoare, precum, alegerea de secretari, etc., diferite comunicări, explicaţiuni etc. Totul s’a petrecut în ordinea şi liniştea cea mai complectă. * * H: S’a observat de sigur că n’am amintit nimic de oficiarea vr’unui Tedem la primirea studenţilor, nici de obişnuitele telegrame prin care se anunţă pe cei sus puşi de deschiderea congresului. Anul acesta am avut fericirea de a vedea omise aceste formalităţi banale ce nu au nici un rost şi care nu se potrivesc de fel cu spiritul liberal şi democratic de care sunt şi trebue să fie însufleţiţi studenţii universitari. Mai e de remarcat în acest an absenţa onorabilului Polichroniadis care a perdut de sigur asentimentul şi de la acei cîţîva tineri cari— amăgiţi un moment de stupidităţile ce veşnic înşiră in aşa numitul seu jurnal—îi dădeau oare care umbră de importanţă. E drept însă că tinerimea studioasă romînă nu s’a emancipat încă de credinţele religioase neprimind pe studenţi evrei in congresul lor. Noi nu ezităm a-i desaproba. Pintre tinerii studenţi evrei sunt destui cari ar merita să participe oriunde alăturea cu orice student român şi este o ruşine ca credinţele religioase să mai facă astăzi bariere şi scisiuni tocmai acolo unde unirea e mai necesară. * * Astăzi Sîmbătă dimineaţă studenţii au vizitat portul Brăilei şi toate stabilimentele mai importante. De la 1 pînă la 4 p. m. s’a ţinut adoua şedinţă a congresului în cea mai mare ordine sub intelegenta conducere a d-lui Cristofor. La ordinea zilei au fost 2 disertaţiuni: 1) Despre Ovidiu şi Bolintineanu ţinută de d. Bălănescu 2) despre dobîndirea tuberculozei prin alimente, ţinută de d. Jocu. După ce aceasta îşî terminase disertaţia un alt domn student ceru cuvîntul şi combătu mai multe puncte dar tînărul Jocu respunse la toate obiecţiunele —bineînţăles foarte pe scurt. Voi căuta să-mi procur rezumatele disertaţiilor ţinute. Incheia comunicând înformaţiunea că studenţii sunt hotărîţi a discuta şi vota în ultima şedinţă a congresului lor un protest energic în contra expulzăreî celor şese Romîni. Reporter DIN TAHA. Telegramele ce ne vin azi din străinătate spun, că diplomaţi dau cea mai formală desminţire aserţiuni cum că revoluţia din Rumelia ar fi rezultatu înţelegeri celor trei împăraţi. Unii merg şi mai departe, declarând că Prinţu Alexandru al Bulgariei, în urma pasului ce a făcut, va fi destituit.—O fi!.. —x— Austro-Ungaria e hotărâtă, se zice, să înainteze spre Salonic. Dar tractaţii de la Berlin cum remăne, vor întreba uni ?—Un simplu petic de hârtie şi nimic mai mult ! Ministeri instrucţiunei va adresa o circulară în privinţa pedepselor disciplinare ce se pot aplica şcolarilor. —x — „Romăna“ spune că la plecarea d-lor Ciurcu şi Corneanu s’a petrecut următoru fapt: Pe cănd d. S. I. Vasilescu distribuia nişte poezii făcute în onoarea isgoniţilor, un sbir al poliţiei s’a aruncat asupra sa şi dăndu-î ghionturi l’a arestat şi a confiscat toate poeziele. Ni se spune că printre martori acelei scene ierau: d-niî I. Constantinescu, Pavel Andronescu, Ivan Hristovicî, I. Lerescu, P. Millo, Emil Lahovari, Emil Mavrocordat, Filipescu etc. D. Prefect ştie că Constituţiunea permite a se distribui scrieri de felu poeziei în cestiune, de aceia suntem siguri că va pedepsi aspru pe comisaru Musceleanu, care este deja cunoscut prin abuzurile săvârşite. (Resboiul) —x— Domnul Brâtianu judecat de Bulgaria Eri, la gara de Nord, puţin nainte d’a pleca trenul, d. Moruzzi, prefectul poliţiei, luănd la o parte pe dl. Al. Ciurcu i-a spus următoarele cuvinte pe care le reproduce „l’Indep. roumaine“ : — D. I. C. Brâtianu m’a însărcinat să-ţi spun că aflând ca te temi să fii arestat în Bulgaria, s’a dus la agintele diplomatic al acelei ţări, d.Natcevicî, care i-a declarat că n’aî a te teme întru nimic. Agintele Bulgariei a adăogat, mi a spus președintele consiliului, că dacă Austro-Ungaria chiar v’ar reclama, guvernul său nu va face infamia d’a vă goni de pe teritoriul său. D. Brâtianu a trebuit să primească această palmă, dată de represintantele Bulgariei care i-a spus în faţă că a făcut o infamie ! Românul —x—■ Ni se comunică, că în faţa gravelor evenimente din Rumelia şi Bulgaria, îndată după sosirea regelui, oamerile vor fi convocate. (Drepturile Omului) -----------------------------------------