Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)
1887-06-30 / nr. 288
ABUWAMSMTE 19, In tarft . 40lei Unan . V.an . . 20n 3 lunî .• ...................... *. 10» In streinfttate Unan . . 50lei 7*an . . 25n 3 luni . . 15» 15 Bani Numărul BUCURESCI, MARȚI 30 IUNIE și MERCURI 1 IULIE 1887 Awwwami Anunciuri pe pagina III . . A. SE ADRESA In Romania, la administrația ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol REDACŢIA Strada Ştirbey-Vodă, 19. Director politic, G. PANU ADMINISTRAŢIA Bucureşti. — Strada Nouă No. 5.—București O CONSECINŢĂ DIN BULGARIA O SPECIE POLITICA PÂNĂ AZI Justiţia colectivistă Convenţiunea egipteana NOTITE SANITARE Scandalurile Parisului 0 CONSECINŢA Opinia publică a serbat hotărîrea juriului universitar ca un triumf, aplauze frenetice, manifestare, lacrâmi versate, toate acestea arată cât e de setoasă lumea de acte independente, şi cât este de urît guvernul cu marele căpitan în frunte. De cât ştiţi care are să fie consecinţa acestui triumf? Ştiţi cum guvernul are să sărbătorească acest act al universităţilor ? Prin suprimarea juriurilor Universitare şi prin trimeterea profesorilor, pentru motive disciplinare, înaintea tribunalului sau a Curţii de apel. Ignobilul Sturza nu a aşteptat asemenea verdicte pentru a introduce această reformă în legea instrucţiei. El avînd bănuială instinctuală şi ură în contra a tot ce este independent, deja în proectul său de instrucţie a înscris această reformă. In acel faimos proect, să prevede că profesorii vor fi judecaţi de judecătorii de la Curte sau tribunal, nu î mi aduc aminte bine. Şi notaţi că pe când elabora proectul nu fusese nici un caz de dare în judecată pentru motive politice, toate cazurile de trimitere înaintea juriului aveau un caracter pur disciplinar, pentru fapte privitoare la conduita de profesori. Şi totuşi fiind că juriurile nu satisfaceau complet apucăturile sale de răzbunare în contra membrilor corpului profesoral, căzuse de pe atunci în disgraţie! Tot acest ignobil personagiu a inventat—un scop de a eluda legea — procedarea ca să se unească cu minoritatea juriului şi să aplice pedeapsa. Aşa, de exemplu, dacă unul din cinci membrii opinează pentru pedepsirea profesorului, Sturdza a tălmăcit că legea îi dă dreptul de a’l pedepsi de şi patru s’au pronunţat că acela este nevinovat. Cum zic, rezultatul procesului d-lor Mârzescu, Toni şi Pastia va fi că, îndată după deschiderea Camenilor p roiectul nedemnului de la instrucţie va fi luat în dezbateri cel puţin în partea privitoare la pedepsile disciplinare. De altminterea aceasta este procedarea colectivităţei. Şi în chestia regelui tot aşa ea a făcut. Colectiviştii ştiad din propria lor experienţă că ţăreî aceştia nu şi-a tors niminea pe limbă şi că spune îndată ceea ce simţeşte, independent de orîce consideraţie şi de persoane. Deci, când la 1883 pactul între rege şi colectivitate s’a încheiat definitiv prin călătoria aceluia şi a primului ministru la Viena şi Berlin, când regele şi primul ministru s’au înţeles ce politică să urmeze în viitor, deci când unul a asigurat pe cel alt că nu o va schimba ci îl va păstra ca cancelar, să înţelege că colectiviştii s’au gândit la consecinţele unui asemenea pact faţă cu ţara. Ei s’au gândit în mod foarte natural că opoziţia va trece de la faza învinuirea guvernului şi va intra în acea a acuzărei şi a atacurilor contra regelui. Colectiviştii mai ştiau că juraţii, simplii cetăţeni, nu a condamnat pe nici un ziarist pentru atacuri la rege, pentru cuvântul simplu ca el au constatat totdeauna, că ziaristul a avut dreptate să atace pe rege. Ţinând seamă de acestea, colectiviştii au modificat, în contra Constituţiei, art. 24, dând ofensele la adresa persoanei regelui la tribunale şi Curţi. Această reformăşi-a ajuns scopul ce colectiviştii îl aveau. Tribunalele condamnă pe oricine guvernul îl deferă lor pe acest motiv. Ei bine, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu juriurile universitare. Ele vor fi pur şi simplu suprimate şi înlocuite de judecători numiţi, permutaţi, înaintaţi şi destituiţi de guvern. Şi atunci să se ţină corpul profesoral. Atunci vom vedea dacă bărbaţi ca Mârzescu, Toni, Pastia, Cernatescu etc. vor mai putea continua a face parte, ei vor fi invariabil destituiţi, iar toţi Burlă şi burleştii din lume, toţi Robeştii, toţi Xenopoleştii vor forma smântână corpului profesoral. Ei vor fi cea mai înaltă expresie a demnitatei acelui corp. Un guvern care a ucis colegiile electorale, care a distrus partidele, care a făcut din ţară o armată de alegători guvernamentali, este capabil să distrugă şi rămăşiţele independente ale corpului profesoral şi să dărâme citadela independenţei şi a demnitatei profesorilor—juriul. G. PANU mmmMm AGJENŢIA HAVAS Viena, 9 Iunie. —Zirele noastre, după ştirile din Belgrad, anunţă că sosirea reginei Natalia este aşteptată pe Marţi. Se aşteaptă asemenea formarea noului cabinet Cristici cu d. Bogicevici actualmente ministru la Viena, ca ministru al afacerilor străine. Berlin, 9 Iunie. — Reichsanzeiger publică un decret imperial care retrage legea asupra probări exportului cailor. Roma, 9 Iulie. — După ştirile venite din Catana, holera sporeşte in acest oraş. (Havas) AGENŢIA LIBERA Viena, 9 Iulie.—Neue Freie Presse, vorbind de rezervele făcute de principele de Cobourg către Sobranie, zice că nu putea să spere recunoaşterea alegeri de către Rusia. Ziarul adaogă că principele trebuia să fie decis a se urca pe tronul Bulgariei, cu toată opoziţiunea rusă, deoarece daca candidatura sa n’ar isbuti un chaos politic ar resulta din care Rusia singură ar profita. Neue Freie Presse crede că răspuns principelui de Cobourg nu e de cât prologul unei mari drame. Berlin, 9 iulie.Atitudinea Germaniei este expectativă. Această putere va căuta a se învoi cu Austro-Ungaria în privinţa cestiunii alegerea principelui de Cobourg. Bruxelles, Ziarul „Le Nord" zice că alegerea principelui de Cobourg necesită în prima linie aprobarea Russiei. Paris, 9 iulie, Consiliul deminiştrii va menţine proectul unei încercări de mobilizare a două corpuri de armată. Paris, 9 iulie.Ovațiuni continue au fost făcute generalului Boulanger pe tot timpul călătoriei sale la Clermont-Ferand. Din Bulgaria (Agenţia Havas) St Petersburg, 9 Iulie. — Ziarele noastre sunt unanime a se pronunţa contra alegerei prinţului de Coburg, de declară că această alegere este o intrigă austro-germană ; cugetarea mai cu seamă a proclamărei neatârnărei Bulgariei este de natură a face lumină asupra intențiunei Forței și a puterilor. „ Noul Timp “ zice: „ Tearta ar trebui acum să intervină; Europa ar trebui să recheme pe representanţii ei din Sofia; în orice caz, Rusia nu va permite prinţului, de Coburg să vie la Sofia, iar dacă va veni cu o escortă austriacă, Rusia va zice : Jos mâinile!“ Constantinopol, 9 Iulie.—Azi d. Turhovicî a remis marelui vizir notificarea alegerei prinţului de Coburg, a acceptărei prinţului, şi a cerut aprobarea Forţei. Tîrnova, 9 Iulie.—Regenţii şi miniştrii persistă a menţine demisiunea lor. Capura n’a hotărît încă nimic. Sofia, 9 Iulie.—Cu cât ziarele noastre răspândesc in ţară ştirea alegerei prinţului de Coburg, şi răspunsul favorabil al acestuia, cu atât numărul telegramelor cu destinaţiune Durhrut, devine mai mare. Fopulaţiunea felicită pe prinţul pentru alegerea sa, şi îl roagă să vie fără zăbavă să ia în posesiune tronul. Ştirile din Tîrnova zic că acceptarea de către prinţul de Coburg a coroanei bulgare, este socotită de oarecari miniştrii ca sfirşitul sarcinei ce le-a fost impusă de prinţul Alexandru, numai pentru acest motiv ,şi-au presintat demisia. Adunarea, potrivnică oricărei schimbări de personal, cere ca guvernul să rămână în întregul său, cel puţin până la sosirea prințului de Coburg. Soluţiunea probabilă ar fi formarea unui nou minister, luat din partidul guvernamental. Maiorul Paniţa a trimiseri ziarului „Nord“ un răspuns la atacurile îndreptate în contra lui, în coloanele acestui ziar, acum două săptămâni. Târnova, 9 Iulie.—Depeşe fi târziată în Bulgara. — In şednţa Sobranieî de astă seară s’a’citit demisiunea regenţii. Regenţii consideră misiunea lor ca sfârşită prin alegerea prinţului de Coburg şi prin acceptarea sa. Marea Adunare respinse în unanimitate demisiunea regenţei şi o rugă să remătă la putere până la sosirea prinţului de Coburg căruia va remite frânele guvernului. O deputaţiune de 6 membrii, s’a ales pentru a duce prinţului de Coburg actul alegerii sale şi sâ'l roage să vie cât se poate de curând în Bulgaria. Camera va aştepta răspunsul ce-î va transmite deputaţiunea şi, dacă prinţul întârzie a veni, ea se va separa. Cu toate astea dacă prinţul va accepta să plece imediat in Bulgaria, Camera va aştepta pentru a primi jurământul noului ales. Criza ministerială e tot la acelaşi punt. Târnova, 9 iune.—Depeşe întârziată în Bulgaria.—La sfârşitul şedinţe sale, Calmera a hotărât, asupra propunerii ministrului Stoiloff, să aleagă o deputaţiune de 10 membrii pentru a se duce la prinţul de Coburg. Această deputaţiune se compune din d-nia Tonceff, preşedintele Camerei, Kalceff, Alex. Şişmanoff, ,Kizin- Zaade, Nikiforoff, Bayconceff, , Stoianoff, Stransky, dr. Mihaloff şi Stokoff, toţi deputaţi. Deputaţiunea va pleca mâine. Se crede în general că demisiunea ministerului va fi acceptată de regenţă şi că un nou cabinet va fi îndată format. Târnova, 9 Iulie. — (Depeşe întârziată în Bulgaria). —Regenţa a acceptat demisiunea cabinetului Radoslavoff. Dr. Stoiloff a fost însărcinat să compue un nou minister. După toate probabilităţile, va fi compus astfel : Dr. Stoiloff, Nacevici, Dr. Stransky, Dr. Ciomakoff, maior Papricoff. Colonelul Nicolaieff şi D. Radoslavoff pleacă astă noapte, cel d’intâiu la Sofia, al doilea la Varna, Târnova, 10 Iulie.— Ofiţerii superiori ataşaţi deputatmnei trimise la prinţul de Coburg sunt: maiorul Fopoff, maiorul Vinaroff şi căpitanul Marcoff. Târnova, 10 Iulie.—Deputaţiunea a plecat pentru a aduce prinţului de Coburg actul alegerei sale. Regenţai-a alăturat pentru a o reprezenta şi pe dr. Ciomacoff. Târnova, 10 Iulie. Cabinetul nu e încă constituit. Regenţa stărueşte pentru ca d. Stoiloff să compună ministerul. E probabil că, de seară, compunerea noului cabinet va fi cunoscută. Sofia, 10 Iulie.— Demisiunea ministerului a fost acceptată de regenţă. Aceasta a invitat pe foştii miniştrii Stoiloff şi Nacevici să formeze noul cabinet. D. Nacevici a declinat această misiune temându-se ca culoarea conservatoare ce ar lua un nou minister format sub auspiciile sale să nu dea arme opoziţiei pentru a intriga şi a produce o ruptură între diferite fracţiuni ce compun actualmente partidul naţional. D. Nacevici a exprimat părerea că sarcina de a forma un cabinet ar trebui să fie încredinţată unui membru din partidul liberal sau radical ce ar compune un nou minister mixt. Sofia, li Iulie. — Ştirile din Cârnova asigură că noul cabinet, sub preşedinţa d-lui Stoiloff, va fi constituit chiar azi. Svonurile răspândite în străinătate şi care tind a face să se crează că ar exista o oarecare fierbere în spirite şi dorinţa de a proclama în Bulgaria independenţa şi regalitatea, nu sunt de loc întemeiate. Din potrivă, schimbarea ministerului a adus oarecare uşurare în spirite. Justiţia colectivistă Cine maî crede în justiţia colectivistă mare naiv trebue să fie. Acela e bun de ales în vre-un comitet unit sau dezunit. Cu prilejul proceselor Gălăţenilor câte ranghiozibcurî nu s’au petrecut, câte mişelii nu s’au desfăşurat. Atât procesul făcut de opoziţie agenţilor administraţiei cât şi procesul intentat de bătăuşi mai multor membrii ai opoziţiunei s’au amânat de Curte pentru neîndeplinire de procedură. Toată deosebirea e că bătăuşii fiind liberi ţin foarte mult la amânare, iar doi din membrii opoziţiunei fiind în prevenţie doresc foarte mult ca să se judece. Astfel fiind lucrurile era natural ca onorabila Curte colectivistă să pronunţe amânarea. Tot la Brăila, d. Nicu Catargiu este lovit de către un funcţionar din Galaţi. Ei bine ce credeţi că a făcut procurorul ? Nimic mai simplu : a făcut mai tutiu o cercetare şi constatând că bătăuşul e colectivist, iar d. Catargiu din opoziţie, a dat drumul bătăuşului şi a dat în judecată pe bătut. Nu, aşa că e ideală justiţia colectiviştilor ? O SPECIE POLITICA Sunt naivităţi generoase din partea unor ziare sau membrii ai opoziţiei, cari trebue să facă să râdă cu hohot pe colectivişti. Aşa, să cităm câteva. După ce a avut loc la Galaţi scenele ne maipomenite de violenţă şi de scandal, conduse de un hidos personagiu care ocupă funcţia de procuror general şi care, la o ţară care să respectă, nu ar merita să fie nici uşier la Curte, unele ziare s’au grăbit a anunţa că guvernul este decis să distitue pe acel individ. Peste câteva zile însă, Voinţa Naţională a anunţat că „d. procuror general „de la Galaţi a dejunat astăzi la d. ministru de justiţie.“ Acum câteva zile ziarele independente, faţă cu başibuzuciele prefectului de la Dorohoia, anunţah iar că ministrul a hotărît înlocuirea acelui prefect. Voinţa Naţională s’a grăbit a desminţi acest zgomot lipsit de orîce temeiu. Mai deunăzi, interesantul Stătescu îşi transportă simpatica sa persoană la Râmnicul-Vâlcel. Un ziar independent imediat scrie: „credem că cu această ocazie d. Stătescu se va convinge de cele „ce se petrec în acel judeţ.“ Iar „Voinţa Naţională“ a doua zi publică o corespondenţă în care să spunea că d. Stătescu a fost la Drăgăşani găzduit de d. Simulescu, prefectul... Nu, să peară oricui cea din urmă iluzie. Guvernul acesta a trecut de mult din faza scrupulului şi a reprimărei abuzurilor. El a intrat în o alta, în cea din urmă şi cea definitivă, el nu se va mai despărţi până la cădere de acoliţii, sicarii başibuzucii şi bandiţii lui. Poate Chiriţescu şi Simulescu să facă ce le va plăcea, guvernul nu’l va sacrifica. Sacrificând pe complicii lui s’ar sacrifica pe dânsul singur. Pactul de complicitate şi de solidaritate este definitiv. Asieta guvernului este găsită, personalul lui de guvernare fixat; a ajuns la fixitate, la dezvoltarea definitivă, nimic de acum înainte nu să mai poate schimba în bine, totul din rău în mai rău. Desigur că pentru a ajunge la această fază guvernul a trebuit să se servească de mulți oameni, să facă multe încercăr dar a reuşit în fine de a-şi întocmi personalul. Guvernul a procedat prin un fel de selecţiune artificială. La început în jurul lui erau tot felul de oameni. Şi oameni buni, oneşti şi oameni răi, capabili de orice acte. Mediul guvernamental natural că era favorabil pentru dezvoltarea părţei celei rele a organizmului partidului şi foarte nefavorabil pentru elementele bune. Atunci, conform celebrei legi găsită şi dovedită de Darwin, s’a făcut cu încetul selecţiunea artificială. Din partizanii oneşti şi scrupuloşi cei mai mulţi nu au putut să se adapteze mediului guvernamental colectivist, ei s-au retras de teamă să nu se asfixieze sau să nu devină ca ceilalţi. Au rămas deci în jurul guvernului numai acei cari au putut să se adapteze cu noile necesităţi şi cerinţi a mediului colectivist. Aceştia guvernează astăzi, aceştia dau sprijinul lor. Stătescu, Tache Anastasiu, Cortazi, Radu Mihai, Simulescu, etc. toţi sub influenţa noilor condiţii încungiurătoare au devenit o varietate politică aparte în ţară, mai am putea zice că sunt o specie unică, monstruoasă. Din vechile deprinderi liberale, din vechile apucături ale partidului liberal ei nu au păstrat nimic de cât sub forma de rudimente; acele organe ale partidului în cariera Rosetti s’au atrofiat prin neuzit şi au remas numai nişte semne, alăturea cu ele s’au dezvoltat altele conforme necesităţilor momentului. Aşa, ca să dăm un exemplu : în cavernele din Carniolia să găsesc diverse specii de animale inferiore care nu mai au ochi. In dreptul locului unde au fost ochii, sub pere există ascuns un glob ocular atrofiat, fără pleoape crăpate, acest ochi să înţelege că nu poate servi la nimic. Cu cât acele animale sunt mai în profundimele pământului cu atâta acest rudiment de ochi, tinde a dispărea. Este natural ca animalele cari nu văd lumina nici o dată să sfârşească a nu mai avea nevoe de ochi şi aceştiea să se atrofieze, rămânând numele, semnele speciei. Ei bine, acest lucru s’a întâmplat cu colectiviştii; foştii liberali cu cât s’au înfundat mai mult în întunecimele colectivismului cu atât toate caracterile distinctive a tipului primitiv C. A. Rosetti s’au atrofiat la ei. Aşa că în ceea ce priveşte principiele, onestitatea, scrupulul etc. de acestea ei de mult ne mai făcând nici un uz, s’au atrofiat, au dispărut de la suprafaţă. Doar supunându- la scalpelul anatomistului vei putea găsi la un Stătescu nişte rudimente ascunse sub pele ca ochiul cârtiţilor din cavernele Carniolieî. Deci avem a face cu o varietate sau specie chiar nouă. Această varietate este destul de numeroasă, din ea face parte Cortazi, Simulescu etc. Cum voiţi dar ca Stătescu să sacrifice pe semenul sau Sărăţeanu ? Cum speraţi ca Radu Mihaiu să sacrifice pe individul de aceeaşi speţie ca şi dânsul, pe Simulescu ? Iată de ce zicem, că pe câţi îi vedem astăzi jucând un rol odios ei vor rămânea la posturile lor până la dispariţiunea acestei monstruoase varietăţi de animale politice. 1