Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)

1887-06-30 / nr. 288

ABUWAMSMTE 19, In tarft . 40lei Unan . V.an . . 20n 3 lunî .• ...................... *. 10» In streinfttate Unan . . 50lei 7*an . . 25n 3 luni . . 15» 15 Bani Numărul BUCUR­ESCI, MARȚI 30 IUNIE și MERCURI 1 IULIE 1887 Awwwami Anunciuri pe pagina III . . A. SE ADRESA In Romania, la administrația ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol REDACŢIA Strada Ştirbey-Vodă, 19. Director­ politic, G. PA­NU ADMINISTRAŢIA Bucureşti. — Strada Nouă No. 5.—București O CONSECINŢĂ DIN BULGARIA O SPECIE POLITICA PÂNĂ AZI Justiţia colectivistă Convenţiunea egipteana NOTITE SANITARE Scandalurile Parisului 0 CONSECINŢA Opinia publică a serbat hotărîrea juriului universitar ca un triumf, a­­plauze frenetice, manifestare, lacrâmi versate, toate acestea arată cât e de setoasă lumea de acte indepen­dente, şi cât este de urît guvernul cu marele căpitan în frunte. De cât ştiţi care are să fie con­secinţa acestui triumf? Ştiţi cum guvernul are să sărbătorească acest act al universităţilor ? Prin suprima­rea juriurilor Universitare şi prin tri­­meterea profesorilor, pentru motive disciplinare, înaintea tribunalului sau a Curţii de apel. Ignobilul Sturza nu a aşteptat asemenea verdicte pentru a intro­duce această reformă în legea in­strucţiei. El avînd bănuială instinc­­tuală şi ură în contra a tot ce este independent, deja în proectul său de instrucţie a înscris această reformă. In acel faimos proect, să prevede că profesorii vor fi judecaţi de judecă­torii de la Curte sau tribunal, nu î mi aduc aminte bine. Şi notaţi că pe când elabora pro­ectul nu fusese nici un caz de dare în judecată pentru motive politice, toate cazurile de trimitere înaintea juriului aveau un caracter pur dis­ciplinar, pentru fapte privitoare la conduita de profesori. Şi totuşi fiind că juriurile nu­­ satisfaceau com­plet apucăturile sale de răzbunare în contra membrilor corpului profe­soral, căzuse de pe atunci în dis­­graţie! Tot acest ignobil personagiu­ a in­ventat—un scop de a eluda legea — procedarea ca să se unească cu mi­noritatea juriului şi să aplice pe­deapsa. Aşa, de exemplu, dacă unul din cinci membrii opinează pentru pedepsirea profesorului, Sturdza a tălmăcit că legea îi dă dreptul de a’l pedepsi de şi patru s’au pronun­ţat că acela este nevinovat. Cum zic, rezultatul procesului d-lor Mârzescu, Toni şi Pastia va fi că,­­ îndată după deschiderea Camenilor p roiectul nedemnului de la instruc­ţie va fi luat în dezbateri cel puţin în partea privitoare la pedepsile dis­ciplinare. De altminterea aceasta este pro­cedarea colectivităţei. Şi în chestia regelui tot aşa ea a făcut. Colectiviştii ştiad­ din propria lor experienţă că ţăreî aceştia nu şi-a tors niminea pe limbă şi că spune îndată ceea ce simţeşte, independent de orî­ce consideraţie şi de persoane. Deci, când la 1883 pactul între rege şi colectivitate s’a încheiat de­finitiv prin călătoria aceluia şi a pri­mului ministru la Viena şi Berlin, când regele şi primul ministru s’au înţeles ce politică să urmeze în viitor, deci când unul a asigurat pe cel alt că nu o va schimba ci îl va păstra ca cancelar, să înţelege că colecti­viştii s’au gândit la consecinţele unui asemenea pact faţă cu ţara. Ei s’au gândit în mod foarte na­tural că opoziţia va trece de la faza învinuirea guvernului şi va intra în acea a acuzărei şi a atacurilor con­tra regelui. Colectiviştii mai ştiau­ că juraţii, simplii cetăţeni, nu a condamnat pe nici un ziarist pentru atacuri la rege, pentru cuvântul simplu ca el au con­statat tot­dea­una, că ziaristul a avut dreptate să atace pe rege. Ţinând seamă de acestea, colecti­viştii au modificat, în contra Consti­tuţiei, art. 24, dând ofensele la a­­dresa persoanei regelui la tribunale şi Curţi. Această reformă­­şi-a ajuns sco­pul ce colectiviştii îl aveau. Tribu­nalele condamnă pe ori­cine guver­nul îl deferă lor pe acest motiv. Ei bine, acelaşi lucru se va în­tâmpla şi cu juriurile universitare. Ele vor fi pur şi simplu suprimate şi înlocuite de judecători numiţi, per­mutaţi, înaintaţi şi destituiţi de gu­vern. Şi atunci să se ţină corpul pro­fesoral. Atunci vom vedea dacă băr­baţi ca Mârzescu, Toni, Pastia, Cer­­natescu etc. vor mai putea continua a face parte, ei vor fi invariabil des­tituiţi, iar toţi Burlă şi burleştii din lume, toţi Robeştii, toţi Xenopoleştii vor forma smântână corpului pro­fesoral. Ei vor fi cea mai înaltă ex­presie a demnitatei acelui corp. Un guvern care a ucis colegiile electorale, care a distrus partidele, care a făcut din ţară o armată de alegători guvernamentali, este capa­bil să distrugă şi rămăşiţele inde­pendente ale corpului profesoral şi să dărâme citadela independenţei şi a demnitatei profesorilor—juriul. G. PANU mmmMm AGJENŢIA HAVAS Viena, 9 Iunie. —Zirele noastre, după ştirile din Belgrad, anunţă că sosirea reginei Natalia este aşteptată pe Marţi. Se aşteaptă asemenea formarea noului cabi­net Cristici cu d. Bogicevici actualmente mi­nistru la Viena, ca ministru al afacerilor străine. Berlin, 9 Iunie. — Reichsanzeiger publică un decret imperial care retrage legea asupra pro­­­bări exportului cailor. Roma, 9 Iulie. — După ştirile venite din Ca­­tana, holera sporeşte in acest oraş. (Havas) AG­ENŢIA LIBERA Viena, 9 Iulie.—Neue Freie Presse, vorbind de rezervele făcute de principele de Cobourg către Sobranie, zice că nu putea să spere re­cunoaşterea alegeri de către Rusia. Ziarul a­­daogă că principele trebuia să fie decis a se urca pe tronul Bulgariei, cu toată opoziţiunea rusă, de­oare­ce daca candidatura sa n’ar is­­buti un chaos politic ar resulta din care Rusia singură ar profita. Neue Freie Presse crede că răspuns­­ princi­pelui de Cobourg nu e de cât prologul unei mari drame. Berlin, 9 iulie.­Atitudinea Germaniei este expectativă. Această putere va căuta a se învoi cu Aus­­tro-Ungaria în privinţa cestiunii alegerea prin­cipelui de Cobourg. Bruxelles, Ziarul „Le Nord" zice că alegerea principelui de Cobourg necesită în prima linie aprobarea Russiei. Paris, 9 iulie,­­ Consiliul deminiş­trii va men­ţine proectul unei încercări de mobilizare a două corpuri de armată. Paris, 9 iulie.­Ovațiuni continue au fost fă­cute generalului Boulanger pe tot timpul călă­toriei sale la Clermont-Ferand. Din Bulgaria (Agenţia Havas) St Petersburg, 9 Iulie. — Ziarele noas­tre sunt unanime a se pronunţa contra a­­legerei prinţului de Coburg, de declară că această alegere este o intrigă austro-ger­­mană ; cugetarea mai cu seamă a procla­­mărei neatârnărei Bulgariei este de na­tură a face lumină asupra intențiunei For­ței și a puterilor. „ Noul Timp “ zice: „ Tearta ar trebui a­­cum să intervină; Europa ar trebui să re­cheme pe representanţii ei din Sofia; în ori­ce caz, Rusia nu va permite prinţului, de Coburg să vie la Sofia, iar dacă va veni cu o escortă austriacă, Rusia va zice : Jos mâinile!“ Constantinopol, 9 Iulie.—Azi d. Tur­hovicî a remis marelui vizir notificarea a­­legerei prinţului de Coburg, a acceptărei prinţului, şi a cerut aprobarea Forţei. Tîrnova, 9 Iulie.—Regenţii şi miniştrii persistă a menţine demisiunea lor. Capura n’a hotărît încă nimic. Sofia, 9 Iulie.—Cu cât ziarele noastre răspândesc in ţară ştirea alegerei prinţu­lui de Coburg, şi răspunsul favorabil al acestuia, cu atât numărul telegramelor cu destinaţiune Durhrut, devine mai mare. Fo­pulaţiunea felicită pe prinţul pentru ale­gerea sa, şi îl roagă să vie fără zăbavă să ia în posesiune tronul. Ştirile din Tîrnova zic că acceptarea de către prinţul de Coburg a coroanei bul­gare, este socotită de oare­cari miniştrii ca sfirşitul sarcinei ce le-a fost impusă de prinţul Alexandru­, numai pentru acest mo­tiv ,şi-au­ presintat demisia. Adunarea, po­trivnică ori­cărei schimbări de personal, cere ca guvernul să rămână în întregul său, cel puţin până la sosirea prințului de Coburg. Soluţiunea probabilă ar fi for­marea unui nou minister, luat din parti­dul guvernamental. Maiorul Pani­ţa a trimis­eri ziarului „Nord“ un răspuns la atacurile­ îndreptate în contra lui, în coloanele acestui ziar, a­­cum două săptămâni. Târnova, 9 Iulie.—Depeşe fi târziată în Bulgar­a. — In şed­nţa Sobranieî de astă seară s’a’citit demisiunea regenţii. Regenţii consideră misiunea lor ca sfârşită prin alegerea prinţului de Coburg şi prin ac­ceptarea sa. Marea Adunare respinse în unanimi­tate demisiunea regenţei şi o rugă să re­­m­ătă la putere până la sosirea prinţului de Coburg căruia va remite frânele gu­vernului. O deputaţiune de 6 membrii, s’a ales pentru a duce prinţului de Coburg actul alegerii sale şi sâ'l roage să vie cât se poate de curând în Bulgaria. Camera va aştepta răspunsul ce-î va transmite deputaţiunea şi, dacă prinţul întârzie a veni, ea se va separa. Cu toate astea dacă prinţul va accepta să plece imediat in Bulgaria, Camera va aştepta pentru a primi jurământul noului ales. Criza ministerială e tot la acelaşi punt. Târnova, 9 iu­ne.—Depeşe întârziată în Bulgaria.—La sfârşitul şedinţe sale, Ca­lmer­a a hotărât, asupra propunerii mi­nistrului Stoiloff, să aleagă o deputaţiune de 10 membrii pentru a se duce la prin­ţul de Coburg. Această deputaţiune se compune din d-nia Tonceff, preşedintele Camerei, Kalceff, Alex. Şişmanoff, ,Kizin- Zaa­de, Nikiforoff, Bayconceff, , Stoianoff, Stransky, d­r. Mihaloff şi Stokoff, toţi de­­putaţi. Deputaţiunea va pleca mâine. Se crede în general că demisiunea mi­nisterului va fi acceptată de regenţă şi că un nou cabinet va fi îndată format. Târnova, 9 Iulie. — (Depeşe în­târziată în Bulgaria). —Regenţa a ac­ceptat demisiunea cabinetului Radosla­­voff. Dr. Stoiloff a fost însărcinat să compue un nou minister. După toate probabilităţile, va fi compus ast­fel : Dr. Stoiloff, Nacevici, Dr. Stransky, Dr. Ciomakoff, maior Papricoff. Colonelul Nicolaieff şi D. Radosla­­voff pleacă astă noapte, cel d’intâiu la Sofia, al doilea la Varna, Târnova, 10 Iulie.— Ofiţerii su­periori ataşaţi deputatmnei trimise la prinţul de Coburg sunt: maiorul Fo­­poff, maiorul Vinaroff şi căpitanul Marcoff. Târnova, 10 Iulie.—Deputaţiunea a plecat pentru a aduce prinţului de Coburg actul alegerei sale. Regenţa­­i-a alăturat pentru a o reprezenta şi pe dr. Ciomacoff. Târnova, 10 Iulie.­ Cabinetul nu e încă constituit. Regenţa stărueşte pentru ca d. Stoiloff să compună mi­nisterul. E probabil că, de seară, compune­rea noului cabinet va fi cunoscută. Sofia, 10 Iulie.— Demisiunea mi­nisterului a fost acceptată de regenţă. Aceasta a invitat pe foştii miniştrii Stoiloff şi Nacevici să formeze noul cabinet. D. Nacevici a declinat această misiune temându-se ca culoarea con­servatoare ce ar lua un nou minister format sub auspiciile sale să nu dea arme opoziţiei pentru a intriga şi a produce o ruptură între diferite frac­ţiuni ce compun actualmente partidul naţional. D. Nacevici a exprimat părerea că sarcina de a forma un cabinet ar tre­bui să fie încredinţată unui membru din partidul liberal sau radical ce ar compune un nou minister mixt. Sofia, li Iulie. — Ştirile din Câr­­nova asigură că noul cabinet, sub pre­­şedinţa d-lui Stoiloff, va fi constituit chiar azi. Svonurile răspândite în străinătate şi care tind a face să se crează că ar exista o oare­care fierbere în spiri­te şi dorinţa de a proclama în Bul­garia independenţa şi regalitatea, nu sunt de loc întemeiate. Din potrivă, schimbarea ministerului a adus oare­care uşurare în spirite. Justiţia colectivistă Cine maî crede în justiţia colectivistă mare naiv trebue să fie. Acela e bun de ales în vre-un comitet unit sau dezunit. Cu prilejul proceselor Gălăţenilor câte ran­gh­iozibcurî nu s’au petrecut, câte mi­­şelii nu s’au desfăşurat. Atât procesul făcut de opoziţie agenţilor administraţiei cât şi procesul intentat de bătăuşi mai multor membrii ai opoziţiunei s’au amânat de Curte pentru neîndeplinire de procedură. Toată deosebirea e că bă­tăuşii fiind liberi ţin foarte mult la amâ­nare, iar doi din membrii opoziţiunei fiind în prevenţie doresc foarte mult ca să se judece. Ast­fel fiind lucrurile era natural ca o­­norabila Curte colectivistă să pronunţe a­­mâ­narea. Tot la Brăila, d. Nicu Catargiu este lo­vit de către un funcţionar din Galaţi. Ei bine ce credeţi că a făcut procurorul ? Ni­mic mai simplu : a făcut mai tut­iu o cer­cetare şi constatând că bătăuşul e colecti­vist, iar d. Catargiu din opoziţie, a dat drumul bătăuşului şi a dat în judecată pe bătut. Nu, aşa că e ideală justiţia colectiviş­tilor ? O SPECIE POLITICA Sunt naivităţi generoase din partea unor ziare sau membrii ai opoziţiei, cari trebue să facă să râdă cu hohot pe co­lectivişti. Aşa, să cităm câte­va. După ce a a­­vut loc la Galaţi scenele ne mai­pome­nite de violenţă şi de scandal, conduse de un hidos personagiu care ocupă func­ţia de procuror general şi care, la o ţară care să respectă, nu ar merita să fie nici uşier la Curte, unele ziare s’au grăbit a anunţa că guvernul este decis să distitue pe acel individ. Peste câte­va zile însă, Voinţa Naţio­nală a anunţat că „d. procuror general „de la Galaţi a dejunat astăzi la d. mi­nistru de justiţie.“ Acum câte­va zile ziarele independente, faţă cu başibuzuciele prefectului de la Dorohoia, anunţah iar că ministrul a ho­­tărît înlocuirea acelui prefect. Voinţa Naţională s’a grăbit a des­­minţi acest zgomot lipsit de orî­ce te­­meiu. Mai deună­zi, interesantul Stătescu îşi transportă simpatica sa persoană la Râmnicul-Vâlcel. Un ziar independent imediat scrie: „credem că cu această o­­­cazie d. Stătescu se va convinge de cele „ce se petrec în acel judeţ.“ Iar „Voinţa Naţională“ a doua zi pu­­bli­că o corespondenţă în care să spunea că d. Stătescu a fost la Drăgăşani găz­duit de d. Simulescu, prefectul... Nu, să peară ori­cui cea din urmă ilu­zie. Guvernul acesta a trecut de mult din faza scrupulului şi a reprimărei abu­zurilor. El a intrat în o alta, în cea din urmă şi cea definitivă, el nu se va mai des­părţi până la cădere de acoliţii, sicarii başibuzucii şi bandiţii lui. Poate Chiriţescu şi Simulescu să facă ce le va plăcea, guvernul nu’l va sacrifica. Sacrificând pe complicii lui s’ar sacrifica pe dânsul singur. Pactul de complicitate şi de solidaritate este definitiv. Asieta gu­vernului este găsită, personalul lui de guvernare fixat; a ajuns la fixitate, la dezvoltarea definitivă, nimic de acum înainte nu­ să mai poate schimba în bine, totul din rău în mai rău. De­sigur că pentru a ajunge la această fază guvernul a trebuit să se servească de mulți oameni, să facă multe încercăr dar a reuşit în fine de a-şi întocmi per­sonalul. Guvernul a procedat prin un fel de selecţiune artificială. La început în ju­rul lui erau tot felul de oameni. Şi oa­meni buni, oneşti şi oameni răi, capa­bili de ori­ce acte. Mediul guvernamen­tal natural că era favorabil pentru dez­voltarea părţei celei rele a organizmului partidului şi foarte nefavorabil pentru elementele bune. Atunci, conform celebrei legi găsită şi dovedită de Darwin, s’a făcut cu încetul selecţiunea artificială. Din partizanii o­­neşti şi scrupuloşi cei mai mulţi nu au putut să se adapteze mediului guverna­mental colectivist, ei s-au retras de teamă să nu se asfixieze sau să nu de­vină ca ceilalţi. Au rămas deci în ju­rul guvernului numai acei cari au pu­tut să se adapteze cu noile necesităţi şi cerinţi a mediului colectivist. Aceştia guvernează astă­zi, aceştia dau sprijinul lor. Stătescu, Tache Anastasiu, Cortazi, Radu Mihai, Simulescu, etc. toţi sub influenţa noilor condiţii încungiu­­rătoare au devenit o varietate politică a­­parte în ţară, mai am putea zice că sunt o specie unică, monstruoasă. Din vechile deprinderi liberale, din ve­chile apucături ale partidului liberal ei nu au păstrat nimic de cât sub forma de rudimente; acele organe ale partidului în cari­era Rosetti s’au atrofiat prin ne­­uzit şi au remas numai nişte semne, a­­lăturea cu ele s’au dezvoltat altele con­forme necesităţilor momentului. Aşa, ca să dăm un exemplu : în caver­nele din Carniolia să găsesc diverse specii de animale inferiore c­are nu mai au ochi. In dreptul locului unde au fost ochii, sub pere există ascuns un glob ocular atro­fiat, fără pleoape crăpate, acest ochi­ să înţelege că nu poate servi la nimic. Cu cât acele animale sunt mai în profundi­­mele pământului cu atâta acest rudi­ment de ochi, tinde a dispărea. Este natural ca animalele cari nu văd lumina nici o dată să sfârşească a nu mai a­­vea nevoe de ochi şi aceştiea să se a­­trofieze, rămânând numele, semnele spe­ciei. Ei bine, acest lucru s’a întâmplat cu colectiviştii; foştii liberali cu cât s’au înfundat mai mult în întunecimele co­lectivismului cu atât toate caracterile dis­tinctive a tipului primitiv C. A. Rosetti s’au atrofiat la ei. Aşa că în ceea ce priveşte principiele, onestitatea, scrupu­lul etc. de acestea ei de mult ne mai făcând nici un uz, s’au atrofiat, au dis­părut de la suprafaţă. Doar supunându- la scalpelul anatomistului vei putea găsi la un Stătescu nişte rudimente ascunse sub pele ca ochiul cârtiţilor din caver­nele Carniolieî. Deci avem a face cu o varietate sau specie chiar nouă. Această varietate este destul de numeroasă, din ea face parte Cortazi, Simulescu etc. Cum voiţi dar ca Stătescu să sacri­fice pe semenul sau Sărăţeanu ? Cum speraţi ca Radu Mihaiu să sa­crifice pe individul de aceeaşi speţie ca şi dânsul, pe Simulescu ? Iată de ce zicem, că pe câţi îi vedem astă­zi jucând un rol odios ei vor rămâ­nea la posturile lor până la dispariţiunea acestei monstruoase varietăţi de anima­le politice. 1

Next