Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)
1888-01-13 / nr. 443
f ANUL V. SERIA NI.No. 443 ABONAMENTE In țară Un an............................. 40 lei Vt an................................................20 „ 3 luni.................................................10 „ In străinătate Un an................................................50 lei la an................................................25 „ 3 luni.................................................15 „ 15 Ratii Somerul N E 1) A C T I A Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte Buruiana Colectivista Libertatea Alegerilor!... „LUPTA“ LA IASI CANDIDATURI OFICIALE OPOZANTE? „Lupta“ la Bacu DIN TARILEISUBJUGATE Pita co trebuie gin VIII Dacă m’aşi mărgini a discuta căderea acestui minister din punt de vedere numai al partidelor, concluziile mele nu ar avea mare, prea mare valoare. In adevăr, partidele noastre nu să pot confunda cu poporul. Atât prin elementele din cari sunt formate, cit şi prin programele şi felul lor de a face politică, partidele noastre au aerul mai degrabă de a să izola de massa profundă de cetăţeni, decât a voi să le reprezinte nevoile şi răzuinţele. Prin urmare, faptul numai că partîilele noastre politice sunt contra guvernului, faptul că ele au motive serioase de a voi răsturnarea lui, motive ce am arătat, aceste fapte nu sunt aşa de tari încât să determine pe alegătorii nemilitanţi, pe cetăţenii independenţi şi imparţiali, de a voi şi ei la rândul lor răsturnarea acestui guvern. In adevăr, s’a văzut câte odată la popoare ca un guvern să fie foarte urât şi violent combătut de partidele politice, şi totuşi el să fie iubit şi susţinut de popor, de massele profunde electorale. Precum de asemenea s’a văzut ca un guvern să fie susţinut de partide, de classa dirigentă, şi totuşi el să fie urât de moarte de cetăţenii independenţi, de massa populară. Faptul că un guvern, deşi urât şi combătut de partidele politice, este iubit sau poate fi iubit de masse să întâmplă atunci când acel guvern este un guvern democratic, un guvern care să inspiră, în actele sale, de binele obştesc, de interesul masselor populare, pe când partidele politice să compun de coterii răstrânse, de spiritele reacţionare, de reprezentanţii clasei dirigente aruncaţi de o parte, puşi în minoritate de curentul politic popular. In acest caz coaliţia tuturor coterielor politice este o onoare pentru guvernul iu contra căruia ele să ridică. Fiind aşa, iată ce adaog : Guvernul colectivist are în faţa lui în stare de duşmănie pe toate partidele politice existente, pe toate fără deosebire. Dacă această duşmănie ar fi datorită ideilor şi actelor sale democratice, dacă lupta partidelor în contra guvernului colectivist ar fi motivată de o serie de reforme pe tărâmul social şi economic proectate sau îndeplinite de el in interesul classelor populare, in vederea maselor profunde şi laborioase ale ţarei, în acest caz, duşmănia de care vorbesc ar fi semnul cel mai de onoare pentru colectivişti, în acest caz, locul meu şi al multora nu ar fi în tabăra opusă guvernului ci alăturea cu democraţii de la guvern şi în contra coteriilor politice. Lucrul, însă este aşa ? Oare duşmănia partidelor noastre are ea de punct de plecare ideile şi reformele democratice ale guvernului ? Toată lumea ştie că nu. Şi cu toate acestea ce ocazie minunată pentru un guvern democratic de a face bine, mult bine ţărei ! Guvernul colectivist, putea dacă voea ca, înconjurându-se de oameni oneşti şi de convingere şi adresându-se la elementele populare, să înceapă a pune în aplicare o serie de reforme sociale şi economice cu caracter pur democratic. Făcând aceasta el ar fi avut în partea lui imensa majoritate a ţarei, pe toţi oamenii de inimă şi de convingeri. Este drept că în asemenea caz, elşi-ar fi făcut duşmani neîmpăcaţi pe toate partidele politice afară de radicali şi rosetişti, el ar fi avut mai cu seamă de i nimic neîmpăcat pe partidul conservator. Decât... cei-ar fi păsat lui de asemenea duşmănii !... Nimic, absolut nimic. Guvernul lui I. Brătianu rezemat pe adevărata ţară, pe masele profunde şi laborioase, pe imensul număr de cetăţeni, ar fi fost în stare să înfrunte toate atacurile opoziţiei care ar fi fost o opoziţie de coterie. Alegerile actuale ar fi fost pentru el o ocazie de un nou triumf, de o strălucită victorie. Şi acest triumf, această victorie el ar fi câştigat’o nu prin manopere nedemne, nu cu ajutorul unei administraţii şi justiţii ca aceleiae ale lui Radu Mihaiu şi Statescu, ci ar fi căpătat’o cu fruntea sus, cu inima deschisă, cu votul liber şi independent. Şi în acest caz în adevăr guvernul lui I. Brătianu ar fi putut contesta opoziţiei că ea reprezintă ţara, din contră el ar fi putut striga cu mândrie câ ţara este cu el. Făcut’a acest lucru guvernul? Incercatu-s’a măcar să’l facă ? Câutat’a el ca să atragă şi să intereseze la existenţa lui massele populare ? Cari sunt reformate, cari sunt îmbunătăţirile făcute de el? Cu ce drept guvernul colectivist ar putea să se prezinte alegătorilor şi fără a f i violenţa, ci lăsându-i liberi pe conştiinţa şi votul lor să le zică: [votaţi pentru mine ! încă o dată , cu ce drept ? Iată ce voesc să analisez: îmi propun deci ca în câteva articole să arăt ce putea guvernul actual face în curs de 12 ani şi ce nu a făcut cu toate acestea, îmi propun să arat că guvernul actual nici el nu e mai mult decât o coterie politică, că în ceea ce priveşte ramificaţiile şi rădăcinele sale el nu le are mai profunde decât ale celorlalte partide. Voesc să arăt că acest guvern a guvernat cu ajutorul unei coterii, că puterea lui ’şi-a întrebuinţat’o în profitul unei clase de exploatatori, că interesele poporului, nevoiele lui au fost tot aşa de străine de el ca şi de celel’alte partide. Cu o deosebire însă foarte esenţială. Acest guvern a avut puterea nediscutată şi necontestata ani întregi şi totuşi a uzat de ea în folosul favoriţilor lui şi în contra intereselor ţarei. Guvernul actual este o coterie politică, decât o coterie care e în plină activitate de a-şi face trebile, o coterie care a supt şi suge forţele vitale ale ţăreî fără scrupul, fără ruşine. St. PANU. EDITIA JigjirA.IA. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENȚIA HAVAS V Havre, 23 Ianuarie. — Intr’o întrunire publică. ţinută erî în orașul nostru, r*suiarhist a tras mai multe focuri de revolver asupra Luisei Michel. Unul din gloanțe a pătruns în dosul urechei. Rana pare gravă. Londra, 23 Ianuarie. — ""Ziarele englezești aprobă silințele ce î şi dă Spania pentru a afirma predominarea sa în Maroc. BURUEANU_COLECTIVISTA Din punct de vedere al ideilor, al reformelor, al principiilor de partiză, lupta electorală ce în curând va avea loc, nu are nici o însemnătate. Căci ce este în joc, în luptă ? Asupra căror reforme lupta este începută ? Asupra căror principii discuția este în plină vioiciune ? Asupra nici unei reforme, nici unui principiu. Dar ce mai vorbim de reforme ! Agitaţia electorală care există în momentele acestea nu are de bază măcar ideile conservatoare față cu cele liberale. Lupta nu este încinsă măcar asupra celei mai simple baze de luptă parlamentară. Colectiviştii, şarlatani ca totd’auna, să încearcă să tacă pe public să creadă că lupta între ei şi între opoziţie, este lupta între liberali şi conservtori. Ce neruşinare ! Ce obrăznicie chiar! Căci unde vă este programul vostru liberal, a colectiviştilor ? Arătaţi-na acel program să ’l vedem şi noi. De altă parte, unde este programul conservator, al opoziţiei ? Indicaţine’l ca să luam şi noi cunoştinţă de el. Acest lucru însă nu ’l puteţi face. După cum voi nu aveţi un program liberal, de asemenea nici conservatorii nu au formulat un program conservam. Când afirmaţi asemenea lucru? va tăceţi meseria înainte; trăiţi din minciună şi cu minciuna, sunteţi şarlatani în actele şi vorbele voastre ca tot-d’auna. Ştiţi pentru ce nemernicilor conservatorii nu au un program conservator ? Findcă voi nu sunteţi un guvern liberal, fiindcă sunteţi o adunătura de petrecători politici şi pentru a combate adunăturile fie cele de pe strade, fie cele de la guvern, nu este nici nu a fost nevoe vreodată de un program. Cum am zis, a doua zi după alegeri or cine va învinge, situaţia, politiceşte, din punt de vedere al ideilor şi principiilor de partid, vă rămâne tot tulbure. Căci dacă la alegeri va reuşi guvernul, ce urmează de aci ? Urmează că au reuşit liberalii? Trebue să fie cineva un idiot ca să o spună. Dacă, din contra, la aceste alegeri vor izbuti opoziţioniştii, ce va urma ? Va urma că au izbutit conservatorii ? Iarăşi nu. Căci mai întâi alăturea cu conservatorii vor izbuti un mare număr de liberali. Şi apoi chiar conservatorii cari vor izbuti, nu vor izbuti ca conservatori, de vreme ce nu să declară astfel înaintea alegătorilor, ci în calitate de simplii opoziţionişte. Iată situaţia creată de colectivişti. Ţara, a doua zi după aceste alegeri, oricare va fi rezultatul lor, va trebui să înceapă opera de reorganizare politică, iar partidele vor fi nevoite să se reconstituească pe baze precise, cu programe lămurite, pentru ca lupta să poată produce în viitor rezultate mai practice. învingând guvernul, anarhia şi desfrâul vor continua a domni cu neruşinare, scandalul guvernamental va lua cele din urmă proporţii. învingând opoziţia, partidele vor trebui să înceapă a să întreba ce voesc şi să se îndrumeze fiecare pe calea lui naturală. Cu alte cuvinte, ele vor fi nevoite să facă operă de reorganizare şi de delimitare politică ! Zicând acestea să înţelege că ne punem din punt de vedere al ideilor mari de partid. Din acest punt de vedere numai constatăm sterilitatea relativă a agitarei actuale electorale. Din punt de vedere însă practic, de politică militantă, de cerinţa generale, alungarea acestui guvern, dacă ea s’ar putea face cu ocazia acestor alegeri, ar fi o adevărată binefacere pentru ţară, lumea s’ar simţi uşurată, atmosfera s’ar curăţi de microbii colectivişti cari să plodesc lăfăindu-se la căldură şi la infecţiune. Opoziţioniştii de toate nuanţele sunt în ajunul alegerilor, în o curioasă poziţie. Ei sunt ca colonii Europeni ce să duc în America pentru a pune pentru prima oară în cultură pământuri mlăştinoase sau acoperite de inextricabile tufişuri. înainte de a ara şi de a semăna, ii sunt ne BUCUREŞTI, MERCURI 13 IANUARIE 1888. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III IV A SE ADRESA 1 leu linia 25 bani „ .. In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18,în curte voiţi a curăţi terenul de spini, tufişuri şi erburi sălbatice şi stricăcioase! Colectiviştii la noi sunt ceea ce în America sunt mătrăgunete, mlaştinele mocirloase, tufişurile de arbori nefructiferi! Noi facem operă de coloni politici în propria noastră ţară când căutăm să azvârlim de la guvern burueana netrebnică colectivistă ! Libertatea Alegerilor!.. Din Iaşi. D-na C. M. D. Miclescu ne trimite următoarea scrisoare : Domnule redactor, In ziua de 10 a curentei fiind alegerea delegaţilor pentru col. III de deputaţi din jud. Iaşi. Subsemnatul , trecând pe lângă primărie unde avea loc alegerea delegaţilor, am vezut pe comisarul Harhas din desp. V şi pe comisarul M. Botez din desp. II, îmbrăcaţi ţivili, căutând a influenţa pe alegători Aceasta este consecinţa promisiune! date de M. S. regele că să obligă personal a garanta libertatea alegerilor? Primiţi ve rog distinsa mea consideraţii! ne. C. M. I. Miclescu. ❖* * Din Focşani. Iată copia unei telegrame destinată către Regele, dar care a fost refuzată de oficiul telegrafic din Focşani : Majestăţea Sale Regelui, Bucureşti. Văzând publicat prin presă că, libertatea alegerilor este garantată de Majestatea Voastră, ne am pus candidaturile la alegerile candidaţilor colegiului al III din Focşani. Toţi funcţionari administrativi şi financiari, fiind în sala de alegeri, ingerează pe faţă, ei împart bilete alegătorilor chiar în sala de votare . Noi candidaţii am fost insultaţi, ameninţaţi cu bătae şi daţi afară din sală. Protestând biroului, am rămas fără nici un rezultat. Consternaţia este la culme , sala de alegeri şi intrările sunt baricadate de agenţii poliţiei, alegătorii sunt aduşi de comisari şi agenţii primăriei şi controlaţi la vot. Secretar votului violat pe faţă. Protestăm energic contra acestor ingerinţi, şi Va rugăm respectos pe Maes Latea Voastră a ordona anchetă. 1388 Ianuarie 10. C. O. Mărgăritescu, Mitică Dinescu, G. Simionescu, Ghiţă Trifan, Stan Costian, Ştefan Tăcu, H. Nuţu, N. Benea, D. Z. Magiam, G. Florescu, V. I. Ghindar, Ioan Neguţu, G. Moşor, Ştefan Vasiliu.* * * Din Galaţi Asupra alegere! delegaţilor colegiului al 3-lea ziarul Poşta din Galaţi scrie următoarele : Alaltăeri 10 ianuarie colegiul al treilea era convocat să aleagă delegaţii săi. Opoziţiunea nicio dată până acum nu luptase la alegerea delegaţilor , însă spre a cunoaşte atitudinea administraţii, şi a constata dacă se va respecta făgăduinţa dată de Majestatea Sa Regele, luă hotărârea propune o listă de delegaţi la cvartalul al 3-lea din oraş. A fost suficient acest fapt, pentru ca administraţia să nu cruţe nimic spre a -şi asigura succesul. Astfel la acest cvartal însuşi primarul urbei d. Nebuneli merse să presidtize alegerea; la localul alegerei fură concentraţi toţi agenţii poliţiei administrative. Ei întrebuinţau aici cele mai ruşinoase şi condamnabile presiuni, aşa că conducătorii opoziţiunii fiind incunosciînţaţî, d. Robescu fost deputat în Camera dizolvată, merse la localul alegerii, unde constată presenţa comisarului de poliţie Anastasiu, subcomisarul Ionescu, comisarului comunal Tămpianu, agentului sanitar comunal Gheorghiu, revisorului comunal Fulger şi alţi agenţi şi funcţionari. D. Robescu se limită a declara tuturor acestor funcţionari că venise spre a constata presenţa lor la localul de alegere, fapt pentru care va reclama Majestăţea Sale, apoi sfătui alegătorii a se retrage şi a nu mai lua parte la vot Faţă cu aceste ingerinţe şi cari nu sunt decât preludiul alegerilor viitoare, d. Robesen adresă Regelen următoarea pogramă : Majestăţeî Sale Regelui Bucureşti. Astăzî alegerea delegaţilor col. III , prin mine însurat am constatat la localurile de alegere prezenţa comisarilor administrativi şi comunali exercitând presiuni asupra alegătorilor. Iată cum se respectă cuvîntul Majestăţeî Voastre ! Cărţile de alegător până astăzî nu s’au distribuit la nici un colegii!. G. C. Robesen. Din PITEŞTI. 6 Ziarul Luptătorul comunică următoarele : Se vorbeşte despre înfiinţarea în oraşul nostru a unei bande de bătăuşi condusa de un domn, pe care o ştim cine este. Se afirmă chiar că acestui individ, s’ar fi dat chiar 400 lei pentru echiparea ciomigaşilor. Deocamdată nu ne rostim până nu vom vedea pe generalul bătăuşilor în toată splendoarea lui. * * * Ni se relatează că popa Rizea şi necinstitul Dimancea, cu breeră zi şi noapte stradele Sf. Ilie, promiţând la unii că le va face fântâni şi şcoli, dacă vor vota cu guvernul, iar pe alţii, cei cu copii la şcoală la protopopul ciomăgarş Boerescu că le vor nenoroci copii, dacă vor fi contra lui Dimancea. Constatăm că cetăţenii simt hotărîţi a persista la convingerile lor, alungând pe mişeii de la putere. Candidaturi oficiale opozante! Cu ocazia acestor alegeri, ca şi în cele incotive, Solo o ascujttureaca, un fapt pe care ţinem să-l punem în evidenţă şi să’l înfierăm precum merită. Deja faptul că un guvern are candidaturi oficiale pentru reuşita cărora nu dă înapoia nici unei măsuri, este ceva odios şi desgustător. Totuşi e un lucru mai scârbos, care acoperă pe cei ce să slujesc de el cu un discredit mai adânc. Voim să vorbim de candidaturi oficiale opoziţioniste. Ne explicăm: Guvernul are de gând la alegerile viitoare să susţină, cu forţa lui brutală şi imorală, doua feluri de oameni: 1) colectivişti puri 2) opozanţii de formă. Tipul candidatului colectivist va fi Dimancea, tipul candidatului opoziţionist va fi Carp. Odată aleşi, atât unii cât şi ceîlalţî îşi vor îndeplini misiunea lor în Cameră, colectiviştii vor vota pentru, iar opozanții contra. Comediei parlamentare nu-î va lipsi nimic !... Este întrebarea: care din aceste două categorii de candidaţi guvernamentali sunt mai de des aprobat ? Cine trebue să fie mai tare înfieraţi ? Ia să discutăm puţin. Cum că guvernul îşi crează o majoritate în Cameră, lucrul este odios dar nu are nimic de nenatural. Cum că oamenii aleşi de poliţie odată venind în Cameră să susţină orbeşte guvernul, acest lucru iar nu prezintă nimic revoltător în el, din contra. Când însă guvernul merge până aşi alege şi o opoziţie, acest act este o curată infamie. Când oameni cu convingeri contrare guvernului să duc şi să târguesc cu el pentru a fi aleşi, pentru ca să astupe ei în Cameră golurile pe cari guvernul le face combătând pe candidaţii opozanţi serioşi, această faptă este o mîrşevie politică. Intre Iepurescu ales de poliţie ca să voteze în Cameră pentru şi între Carp ales tot de poliţie cu sarcina de a vota contra, preferăm de o mie de ori pe cel întâii celui al doilea. Şi ştiţi, între altele, de ce ? Fiidcă pe când Iepurescu este simplu servil, Carp este şi servil şi, şarlatan. Este servil căci primeşte la alegeri jugul ln I. Brătianu, este șarlatan fiind că în același timp are aerul de a face pe independentul, Sarcina unui colectivist de a vota pen.