Lupta, martie 1888 (Anul 5, nr. 486-512)

1888-03-26 / nr. 509

ANUL V. SERIA NI.­No. 510. Un an l/s an 3 luni Un an Vn an 3 luni 15 Bani Minierul REDACȚIA Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte Director­ politic, Gr. PANN­ ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE In țară ...........................................40 lei ...................20 . ....................................10 . In­­treinitate ...................................50 lei EDIŢIA AL DOILIV BUCUREŞTI, SÂMBĂTA şi DUMINICĂ 26-27 MARTIE 1888. AN­UNCIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 leu linia , , „ IV .... 25 bani „ A SE A­DUES A In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50­­place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte LA CARANTINA Noul cabin­t şi disolvarea SITUAŢIA ACTUALULUI GUVERN LOVITURA DE STAT CAR-OIITICA-A. Sprânceana colectivistă INTEMPLARI DIN CAPITALA ASASINATUL DI Li MEDDŐN La Carantină! Conservatorii, sau mai drept o par­te din conservatori, partea cea mai rea, adică curtezanii palatului, sunt la putere. Acest lucru este vădit. Cine s’ar mai îndoi nu are de cât să se uite la numirile pe cari actua­lul guvern le face, sau la cei la cari el să adresează. Uşor va vedea că noul cabinet nu caută a să înconjura de cât de tot ce poate fi mai reacţionar. Este întrebarea : cine ’s-a adus la putere afară de regele ? Cine a con­tribuit prin atitudinea, îndemnurile şi angajamentele luate, ca să facă pe rege a compune un minister din oa­menii pentru cari de mult hrăneşte o dulce simpatie ? Cine ştie ce s’a petrecut, acela ştie că după rege, principalul autor al noului cabinet este tot sinistrul bă­trân I. Brâtianu. Da, el a ticluit cu regele acest cabinet, el a făgăduit, în numele majorităţei, concursul, el a alergat în toate părţile şi nu s’a li­niştit de cât când a văzut compus noul cabinet. Ministerul minunat pe care am a­­vut alaltă­eri plăcerea să -i admirăm cinci minute la Cameră, este opera regelui şi a lui I. Brătianu, este un minister camarilo-colectivist. Să nege sinistrul bătrân dacă în­drăzneşte. Ce neruşinare la acest om! De când liberalii luptă in opoziţie alăturea cu conservatorii, nu a fost zi în care ziarele colectiviste, orato­rii lor, miniştrii lor să nu le arunce celor întâiu acuzarea „că fac trebile „conservatorilor şi că prin opoziţia „lor crînceni, lucrea­ză la venirea con­­«servatorilor». Această gogoriţă a­­j­unsese un clişert banal, până şi cel din urmă colectivist să servea de el. Iar Voinţa şi Telegraful nu aveau altă temă pentru articolele lor sar­­bede. Ei bine, neruşinaţii cari ne acu­zau pe noi că facem trebile con­servatorilor, aceşti neruşinaţi fără scrupul, când au văzut că regele îl dă afară, că trebue să se ducă în fine, atunci au devenit mai josnici de­cât cum erau şi au ajutat şi con­tribuit la formarea unui cabinet pur conservator! Şi pentru ce ? Pentru ca să împe­­dice cu ori­ce preţ venirea adevăra­tei opoziţii la putere, venire normală care să impunea prin natura lucru­rilor. Păcătoşii cari in curs de 12 ani au exploatat totul, au făcut la urmă o operă infamă, adică, au terminat cum merita să termine, ei au impe­­dicat venirea unui minister compus din liberali şi din conservatori, ei au preferat să intrigheze la palat şi să făgăduească concursul unui gu­vern pur, pur conservator. Şi aceşti şarlatani ne acuzau, încă odată, pe noi că voim să aducem la putere pe conservatori! Netrebnici, de zece ori netrebnici! Noi lucram pentru venirea la putere­­ a lui D. Brătianu, Vernescu şi toată pleiada liberală din opoziţie, iar el ducându-se de la guvern, au lucrat şi isbutit ca să le aducă la guvern pe Prinţul Ştirbei, pe Carp, pe Ma­­iorescu, pe M. Ghermani etc! Aceasta este ceia­ ce se obicinueşte a se numi săgeata Portuluî. Fu gând, I. Brătianu s’a servit de Carp ca de o să­geată înveninată, pentru a’l arunca în capul opoziţiei liberale şi conserva­toare. Ştiă că lucrând ast­fel el a avut motivele lui puternice. Mai întâi el a voit cu aceasta să-şi scape pielea lui şi acea a complicelor săi. Dacă venea la putere un guvern serios, eşit din sânul ţârei, ilustrul cetăţean I. Brâtianu şi cu toţi iluştrii lui ne­cunoscuţi, trebuiau să umple temni­ţele nu pentru delicte politice, ci pentru hoţii, abuzuri şi călcări de lege. Inţelegându-se însă cu regele, pri­mind un minister plăcut palatului, el a scăpat, cel puţin pentru mo­ment, de această displăcută eventua­litate­ , încă ceva.—Dacă venea de îndată un minister cu rădăcini in ţară, apoi colectiviştii trebuea să ’şi ia ori­ce nădejde de a izbuti la alegeri. Că­derea lor era să fie pentru tot­d’a­­una. Pe când acum, cu un minister care pe lângă că e ridicul dar apoi are meritul de a putea diviza pe li­berali de conservatorii din opoziţie, cu asemenea minister şi în atare îm­prejurări, colectiviştii speră că ,la a­­­legeri vor putea căpăta un succes de oare­care însemnătate. Ori­care însă ar fi consideraţiile meschine, de proprie conservare, fap­tul că sinistrul bătrân a linguşit chiar căzând sentimentele de cama­rilă ale regelui, acceptând un minis­ter conservator şi făgăduind că’l sprijină, acest fapt este cea din urmă infamie şi una din cele mai mari pe care a comis’o.Prin urmare, să facă servilii, să facă presa lor, să nu mai îndrăz­nească de a ne acuza că noi am lu­crat la aducerea conservatorilor la putere. Cei ce au adus pe aceştia la pu­tere, sunt tot acei cari an comis de 12 ani tot felul de infamii şi acte arbitrare. Sunt colectiviştii, ei şi nu­mai ei!... La carantină deci asemenea oa­meni ! Dacă ei îşi închipuesc că e destul să cadă de la putere şi să se arunce în opoziţie pentru a se regenera şi a fi primiţi ca oameni curaţi şi nepă­taţi, să înşeală. Intre elementele liberalo-radicale din opoziţie şi între colectiviştii deveniţi opozanţi nu poate fi nimic de comun. Nu el reprezintă liberalismul, nu el vor avea dreptul să vorbească în numele lui, el nu reprezintă de­cât Călcările de lege, abuzurile şi vena­litatea. In opoziţie ca şi la guvern, ei merită să fie urmăriţi ca nişte fiare stricăcioase. Pecetea roşie de pe frunte nu o vor putea şterge în opoziţie. Partidul liberal, elementele înain­tate şi progresiste, nu au nevoe de contingentul acesta scârbos. El ne-ar dezonora în faţa opiniei publice. După cum un ministru pă­cătos al lor zicea cu cinism „că o­­poziţia a pierdut şi dreptul la ocro­tirea legilor“. Tot aşa zicem şi noi, cu dreptate însă, „că colectiviştii au „pierdut dreptul de a să prezenta „ca liberali în faţa opiniei publice“. Deci la carantină păcătoşii! La ca­rantină şi în opoziţie precum erau puşi de ţară şi când erau la guvern. Numai aşa să va putea crea o şcoală politică de moravuri cinstite, oa­meni politici oneşti şi cu scrupule. Altminterea va fi în favoare şcoala ignobilă a foilor colectiviste şi în special a Telegrafului, şcoală care con­sistă în a linguşi în mod de lacheu pe rege cât acesta îl ţinea la putere, şi imediat a doua­ zi,­ cu o neruşinare ne­mai­auzită, a începe sâ-l înjure. Lucruri scârboase de această na­tură, trebuesc condamnate de toată lumea cinstită, fără deosebire de par­tide. Iar când colectiviştii vor găsi în opoziţie un zid chinezesc din partea tuturor partidelor, când vor fi tra­taţi ca partaş de toţi, atunci, numai atunci vor putea primi răsplata de­plină pentru nelegiuirile lor, încă o dată, la carantină colec­tiviştii! G. Panu. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Paris, 5 Aprilie. — Englitera cântă să concilieze diferendul ivit intre Maroc şi Statele­ Urâte. Sofia, 5 Aprilie. — In aceste zile din urmă s'a distribuit pe ascunse o procla­­maţiune adresată armatei bulgare şi sem­nată­­Comitetul de la 9 August1. Această proclamaţiune a fost imprimată la Brăila. Ea sfătueşte pe soldaţi să se răscoale în potriva prinţului şi a guvernului cari sunt ostili Rusiei. Guvernul, încrezător în armată, n’a luat nici o măsură cu prilejul distribuirii aces­tei proclamaţiuni. Viena, 6 Aprilie.—, Corespondenţa Po­litică* publică o scrisoare din Budapesta, care constată satisfacţiunea ce cauzează cercurilor politice- unguri.şa. dimipoziţiunea noului cabinet român, care, fiind format din elemente serioase, va face de­sigur o politică exclusiv conformă intereselor bine înţelese ale României, ceea­ ce sufige pen­tru a asigura bunele raporturi ale celor două State vecine. Berlin, 6 Aprilie.—Sir­ea din sorginte vieneză, publicată de « Gazeta de Colonia» şi care vorbeşte de retragerea posibilă a prinţului de Bismarck, n'are nici un te­­meiu. Berlin, 6 Aprilie.—împăratul, după ce a făcut o mică preumblare, a ascultat dimi­neaţă raporturile ministrului de rezbel şi şefului de cabinet militar. După amiazi, el a primit pe prinţul de Bismarck. Florenţa, 6 Aprilie.—Regele Humbert, regina şi D. Crispi au mers la 11 ore să vi­ziteze pe regina,­, Victoria. Pe tot parcursul, stradele erau împodobite. Regina Victoria a înapoiat vizita Majestăților Lor la 4 ore. Berlin 6 Aprilie.—„Gazeta Germaniei de Nord“ zice că Sultanul, pentru a da o nouă probă de simpatia sa pentru naţiu­nea germană, a ordonat numirea unei co­­misiuni care va fi pusă sub înaltul său patronagiu pentru care se va însărcina să strângă colecte în favoarea victimelor inun­­daţiunilor din Germania. Colonia, 6 Aprilie.­Se anunţă din Ber­lin „Gazetei de Colonia“ că cercurile di­plomatice manifestează o mare nelinişte în privinţa posibilitatei retragerei prinţului Bismarck, care ar fi cauzată de căsătoria proec­ată între prinţul Alexandru de Bat­­temberg şi principesa Victoria de Prusia. Prinţul Alexandru ar voi să vie la Ber­lin cu regina Engl­terd­ pentru a cere mâ­na principesei. «Gazeta de Colonia» explică motivele politice cari se opun acestei căsătorii. Ea aminteşte că, după declaraţiunile făcute de D. Bismarck in faţa Reichstagului, Germania trebue să stea cu totul desinte­­resată in cestiunea bulgărească, pentru a conserva toată încrederea celor două gu­verne din cari această cestiune a făcut diuci adversari. Această încredere ar fi imediat tulburată, dacă prințul de Batten­­berg, adversarul cel mai urât al Ţarului, ar deveni ginerile împăratului Germaniei. Berlin, 6 Aprilie.— * Gazeta Naţională» află că nici sforţări s'au făcut in favoa­rea căsătoriei prinţului de Battenberg, dar fără succes. Deci nu poate fi nici un con­flict secret, şi nu poate fi vorbă de de­mi­siunea d-lui Bismarck. Londra, 6 Aprilie. — « Limes» zice că prinţul de Battenberg a părăsit tronul Bulgariei, pentru a avea libertatea de a se căsători cu principesa Victoria. Totuși d. Bismarck poate să aducă puternice ar­gumente politice pentru a împedica această căsătorie care, cum zice „Times“, ar aduce o mare încordare a raporturilor între Berlin și St. Petersburg. tal caiet si lisotaa ) Opoziţia­ unită a delegat, după cum am anunţat deja, pe d. Lascar Catargiu ca să se ducă la primul-ministru şi să-l întrebe dacă are de gând să disolve Camerile şi când ? D-na Th. Rosetti a răspuns că de di­­solvat are să disolve Camerile, când insă, aceasta nu poate preciza ! Din conversaţia avută, pe cât ştim, a rezultat că guvernul actual a lăsat să se înţeleagă în mod si­gur că disolvarea nu va avea loc de­cât după ce îşi va organiza administraţia şi va putea fi pregătit pentru lupta electo­rală !... Faţă cu declaraţia vagă de mai sus, este vădit lucru pentru ori­cine ,că mi­nisterul actual nu tinde a prezida numai la alegeri libere, c voeşte ca să facă a­­legeri pe socoteala şi în profitul său. In privinţa atitudinea opoziţiei­ unite faţă cu noul guvern, spiritele sunt divizate mai mult de­cât ori­când. Conservatorii (afară de d. L. Catargiu) ar voi sa dea concur­sul noului guvern, alţii (disidenţii şi câţi­va liberali) s’au pronunţat pentru o ati­tudine de expectativă, alţii în fine (libe­ralii) sunt decişi ca să nu dea nici un credit guvernului şi sâ’l combată. Ideia care pare că este menita a ralia toate elementele liberale şi o parte din cele conservatoare este următoarea : dacă guvernul ia angagjamentul că va disolva Camerile, de nu imediat după bugete, cel puţin în un foarte scurt timp (o lună cel mult) atunci opoziţia va ţinea o atitudine lipsită de ostilitate faţă cu el. Daca însă guvernul este decis a nu di­solva Camerile de gât. peste câte­va luni, atunci opoziţia liberală va vedea în a­­ceasta un mijloc pentru guvern de a-şi pregăti maşina administrativă în vederea alegerilor şi în acest caz ea îl va com­bate cu energie. Luni dimineaţă opoziţia se va întruni din nou pentru a lua o hotărîre defini­tivă asupra liniei de conduită ce trebue să ţină în şedinţa de Luni de la Cameră, când va veni în discuţie chestia cabi­netului. Asupra chestiei dacă minoritatea tre­bue sau nu să voteze bugetele, iarăşi nu s’a hotărît nimic, ba chiar nici s’a dis­cutat nimic. ritatea elementelor conservatoare din opoziţie, îndată situaţia lui să schim­bă. Din puţin numeros contingen­­tul­lui va deveni respectabil ; din ceea­ ce el era un guvern de tran­ziţie şi al palatului, el poate de­veni un guvern al partidului con­servator, un guvern al unei părţi a ţarei! Cu cât el prin această operaţie s’ar întări, pe atât opoziţia ar de­veni mai slabă. Liberalii din opo­ziţie vor trebui pe urmă să conteze pe propriele lor­ forţe şi să înceapă o campanie de idei şi de principii, o campanie lungă şi grea. De altă parte, dacă actualul gu­vern izbuteşte a atrage la el ele­mentele conservatoare până la data alegerilor, victoria lui în alegeri este foarte posibilă. Peste tot locul guvernul va putea să aibă lista sa conservatoare şi ca sprijinitori, pe lângă administraţie, pe vechii lup­tători în contra regimului lui I. Brătianu. Ei bine, pentru ca noul guvern să -şi ajungă la scop îi trebue timp, îi trebue cel puțin patru sau cinci luni până la alegeri. Pentru a căpăta acest timp nece­sar, cabinetul Th. Rosetti lucrează în momentele acestea. El este ho­tărât a nu disolva Camerile ime­diat după votarea bugetelor, ci a le disolva peste câte­va luni ! In acelaş timp simptomele de descompunere, de desfacere a coa­liţiei conservatore liberale din opo­ziţie, devin din ce în ce mai vădite, iar tendinţa guvernului de a realiza ruptura este clară din partea lui. In adevăr, noul cabinet se adre­sează pentru ori­ce numire, de pre­­ferenţă la conservatorii din opozi­­ţia­ unită, la elementele cele mai tinere de­o­cam­dată. Guvernul Th. Rosetti voeşte întâi ca să izoleze pe conservatorii bătrâni şi recalci­tranţi şi după ce ast­fel îi va reduce la neputinţă apoi să’, aibă la discre­ţie. Această operă de anihilare a d-lui L. Catargiu şi Lahovari etc. este urmărită cu multă abilitate şi nu ştim sâu dacă în scurt timp, în prea scurt timp, şefii conservatori din opoziţie nu vor rămânea fără soldaţi şi nu va fi nevoiţi să capi­tuleze şi ei ! Considerat ast­fel putem răspun­de la a doua chestiune de la început. La întrebarea deci dacă guvernul actual poate căpăta în viitor e­­lemente de durabilitate, răspun­dem da. Odată concentrarea elementelor conservatoare făcută, cabinetul a­­cesta, remaniat bine înțeles, va avea înaintea lui numai doi duşmani: 1) pe liberalii şi radicalii cari au fă­cut opoziţie fostului cabinet I. Bră­­tianu. 2) Pe colectivişti deveniţi o­­pozanţî. Aceste două tabere fi­ vor ele pe­riculoase pentru existenţa regimu­lui conservator şi care din două este şi va fi mai periculoasă ? Iată ce vom discuta mâine. Situaţia actualului guvern Avem un guvern nou. Este ches­tiunea, este el un guvern durabil ? Poate el deveni durabil, dacă nu e încă? Şi de unde pot veni pericolele care să -i ameninţe existenţa ? Iată trei chestiuni la cari ne vom sili să răspundem. Cum că în momentele acestea gu­vernul junimist nu are caracterul durabil, aceasta este evident pentru ori­cine. In adevăr, compus din persoane fără nici o popularitate sau simpatie în țară, având înain­tea lui un parlament ostil, suferind antipatia opiniei publice indignată de modul cum guvernul acesta s’a instalat în fruntea afacerilor, este vădit lucru că în asemenea con­diţii chiar sprijinul regelui nu este suficient. Lucrurile însă să schimbă dacă mergem mai departe cu analisa. Şi iată cum : Acest guvern slab şi păcătos în sine, are un element de tărie, el poate aduce diviziune în sânul opozi­­ţiei-unite şi prin natura lui conserva­toare el este menit a diviza pe conser­vatorii din opoziţia-unită de liberali şi aii atrage la sine. Făcend acest lucru, noul guvern din slab şi efemer ce este, poate de­veni tare şi durabil. In adevăr, în­dată ce cabinetul Th. Rosetti va atrage la el majo­ -------------o-cXSKK--o------------­ LOVITURA DE STAT Este nostimă atitudinea unor ziare co­lectiviste şi în special aceia a rh­.lografu­lui. După ce această gazetă a susţinut ani întregi toate infamiile regimului şi dupe ce a ars într’una tămâie sub nasul regelui insultând şi atacând cu violenţa pe toţi oamenii cari ’.­.I permiteau ca să vorbească fără linguşire în faţa lui Carol colectivistul, acuma de o dată, a doua­ zi după trimiterea la plimbare a d-luî Ion Brătianu, începe să aducă grave acuza­­ţiuni capului statului şi să -l acuze că a făcut o lovitură de stat când a dat pu­terea pe mâna junimiştilor. Apoi dreapta să fie acuzaţia, când vine de la­­Telegra­ful V­ la să discutăm puţin.

Next