Lupta, martie 1888 (Anul 5, nr. 486-512)
1888-03-26 / nr. 509
ANUL V. SERIA NI.No. 510. Un an l/s an 3 luni Un an Vn an 3 luni 15 Bani Minierul REDACȚIA Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte Director politic, Gr. PANN ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE In țară ...........................................40 lei ...................20 . ....................................10 . Intreinitate ...................................50 lei EDIŢIA AL DOILIV BUCUREŞTI, SÂMBĂTA şi DUMINICĂ 26-27 MARTIE 1888. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 leu linia , , „ IV .... 25 bani „ A SE ADUES A In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte LA CARANTINA Noul cabint şi disolvarea SITUAŢIA ACTUALULUI GUVERN LOVITURA DE STAT CAR-OIITICA-A. Sprânceana colectivistă INTEMPLARI DIN CAPITALA ASASINATUL DI Li MEDDŐN La Carantină! Conservatorii, sau mai drept o parte din conservatori, partea cea mai rea, adică curtezanii palatului, sunt la putere. Acest lucru este vădit. Cine s’ar mai îndoi nu are de cât să se uite la numirile pe cari actualul guvern le face, sau la cei la cari el să adresează. Uşor va vedea că noul cabinet nu caută a să înconjura de cât de tot ce poate fi mai reacţionar. Este întrebarea : cine ’s-a adus la putere afară de regele ? Cine a contribuit prin atitudinea, îndemnurile şi angajamentele luate, ca să facă pe rege a compune un minister din oamenii pentru cari de mult hrăneşte o dulce simpatie ? Cine ştie ce s’a petrecut, acela ştie că după rege, principalul autor al noului cabinet este tot sinistrul bătrân I. Brâtianu. Da, el a ticluit cu regele acest cabinet, el a făgăduit, în numele majorităţei, concursul, el a alergat în toate părţile şi nu s’a liniştit de cât când a văzut compus noul cabinet. Ministerul minunat pe care am avut alaltăeri plăcerea să -i admirăm cinci minute la Cameră, este opera regelui şi a lui I. Brătianu, este un minister camarilo-colectivist. Să nege sinistrul bătrân dacă îndrăzneşte. Ce neruşinare la acest om! De când liberalii luptă in opoziţie alăturea cu conservatorii, nu a fost zi în care ziarele colectiviste, oratorii lor, miniştrii lor să nu le arunce celor întâiu acuzarea „că fac trebile „conservatorilor şi că prin opoziţia „lor crînceni, lucrează la venirea con«servatorilor». Această gogoriţă ajunsese un clişert banal, până şi cel din urmă colectivist să servea de el. Iar Voinţa şi Telegraful nu aveau altă temă pentru articolele lor sarbede. Ei bine, neruşinaţii cari ne acuzau pe noi că facem trebile conservatorilor, aceşti neruşinaţi fără scrupul, când au văzut că regele îl dă afară, că trebue să se ducă în fine, atunci au devenit mai josnici decât cum erau şi au ajutat şi contribuit la formarea unui cabinet pur conservator! Şi pentru ce ? Pentru ca să împedice cu orice preţ venirea adevăratei opoziţii la putere, venire normală care să impunea prin natura lucrurilor. Păcătoşii cari in curs de 12 ani au exploatat totul, au făcut la urmă o operă infamă, adică, au terminat cum merita să termine, ei au impedicat venirea unui minister compus din liberali şi din conservatori, ei au preferat să intrigheze la palat şi să făgăduească concursul unui guvern pur, pur conservator. Şi aceşti şarlatani ne acuzau, încă odată, pe noi că voim să aducem la putere pe conservatori! Netrebnici, de zece ori netrebnici! Noi lucram pentru venirea la putere a lui D. Brătianu, Vernescu şi toată pleiada liberală din opoziţie, iar el ducându-se de la guvern, au lucrat şi isbutit ca să le aducă la guvern pe Prinţul Ştirbei, pe Carp, pe Maiorescu, pe M. Ghermani etc! Aceasta este ceia ce se obicinueşte a se numi săgeata Portuluî. Fu gând, I. Brătianu s’a servit de Carp ca de o săgeată înveninată, pentru a’l arunca în capul opoziţiei liberale şi conservatoare. Ştiă că lucrând astfel el a avut motivele lui puternice. Mai întâi el a voit cu aceasta să-şi scape pielea lui şi acea a complicelor săi. Dacă venea la putere un guvern serios, eşit din sânul ţârei, ilustrul cetăţean I. Brâtianu şi cu toţi iluştrii lui necunoscuţi, trebuiau să umple temniţele nu pentru delicte politice, ci pentru hoţii, abuzuri şi călcări de lege. Inţelegându-se însă cu regele, primind un minister plăcut palatului, el a scăpat, cel puţin pentru moment, de această displăcută eventualitate , încă ceva.—Dacă venea de îndată un minister cu rădăcini in ţară, apoi colectiviştii trebuea să ’şi ia orice nădejde de a izbuti la alegeri. Căderea lor era să fie pentru totd’auna. Pe când acum, cu un minister care pe lângă că e ridicul dar apoi are meritul de a putea diviza pe liberali de conservatorii din opoziţie, cu asemenea minister şi în atare împrejurări, colectiviştii speră că ,la alegeri vor putea căpăta un succes de oarecare însemnătate. Oricare însă ar fi consideraţiile meschine, de proprie conservare, faptul că sinistrul bătrân a linguşit chiar căzând sentimentele de camarilă ale regelui, acceptând un minister conservator şi făgăduind că’l sprijină, acest fapt este cea din urmă infamie şi una din cele mai mari pe care a comis’o.Prin urmare, să facă servilii, să facă presa lor, să nu mai îndrăznească de a ne acuza că noi am lucrat la aducerea conservatorilor la putere. Cei ce au adus pe aceştia la putere, sunt tot acei cari an comis de 12 ani tot felul de infamii şi acte arbitrare. Sunt colectiviştii, ei şi numai ei!... La carantină deci asemenea oameni ! Dacă ei îşi închipuesc că e destul să cadă de la putere şi să se arunce în opoziţie pentru a se regenera şi a fi primiţi ca oameni curaţi şi nepătaţi, să înşeală. Intre elementele liberalo-radicale din opoziţie şi între colectiviştii deveniţi opozanţi nu poate fi nimic de comun. Nu el reprezintă liberalismul, nu el vor avea dreptul să vorbească în numele lui, el nu reprezintă decât Călcările de lege, abuzurile şi venalitatea. In opoziţie ca şi la guvern, ei merită să fie urmăriţi ca nişte fiare stricăcioase. Pecetea roşie de pe frunte nu o vor putea şterge în opoziţie. Partidul liberal, elementele înaintate şi progresiste, nu au nevoe de contingentul acesta scârbos. El ne-ar dezonora în faţa opiniei publice. După cum un ministru păcătos al lor zicea cu cinism „că opoziţia a pierdut şi dreptul la ocrotirea legilor“. Tot aşa zicem şi noi, cu dreptate însă, „că colectiviştii au „pierdut dreptul de a să prezenta „ca liberali în faţa opiniei publice“. Deci la carantină păcătoşii! La carantină şi în opoziţie precum erau puşi de ţară şi când erau la guvern. Numai aşa să va putea crea o şcoală politică de moravuri cinstite, oameni politici oneşti şi cu scrupule. Altminterea va fi în favoare şcoala ignobilă a foilor colectiviste şi în special a Telegrafului, şcoală care consistă în a linguşi în mod de lacheu pe rege cât acesta îl ţinea la putere, şi imediat a doua zi, cu o neruşinare nemaiauzită, a începe sâ-l înjure. Lucruri scârboase de această natură, trebuesc condamnate de toată lumea cinstită, fără deosebire de partide. Iar când colectiviştii vor găsi în opoziţie un zid chinezesc din partea tuturor partidelor, când vor fi trataţi ca partaş de toţi, atunci, numai atunci vor putea primi răsplata deplină pentru nelegiuirile lor, încă o dată, la carantină colectiviştii! G. Panu. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Paris, 5 Aprilie. — Englitera cântă să concilieze diferendul ivit intre Maroc şi Statele Urâte. Sofia, 5 Aprilie. — In aceste zile din urmă s'a distribuit pe ascunse o proclamaţiune adresată armatei bulgare şi semnatăComitetul de la 9 August1. Această proclamaţiune a fost imprimată la Brăila. Ea sfătueşte pe soldaţi să se răscoale în potriva prinţului şi a guvernului cari sunt ostili Rusiei. Guvernul, încrezător în armată, n’a luat nici o măsură cu prilejul distribuirii acestei proclamaţiuni. Viena, 6 Aprilie.—, Corespondenţa Politică* publică o scrisoare din Budapesta, care constată satisfacţiunea ce cauzează cercurilor politice- unguri.şa. dimipoziţiunea noului cabinet român, care, fiind format din elemente serioase, va face desigur o politică exclusiv conformă intereselor bine înţelese ale României, ceea ce sufige pentru a asigura bunele raporturi ale celor două State vecine. Berlin, 6 Aprilie.—Sirea din sorginte vieneză, publicată de « Gazeta de Colonia» şi care vorbeşte de retragerea posibilă a prinţului de Bismarck, n'are nici un temeiu. Berlin, 6 Aprilie.—împăratul, după ce a făcut o mică preumblare, a ascultat dimineaţă raporturile ministrului de rezbel şi şefului de cabinet militar. După amiazi, el a primit pe prinţul de Bismarck. Florenţa, 6 Aprilie.—Regele Humbert, regina şi D. Crispi au mers la 11 ore să viziteze pe regina,, Victoria. Pe tot parcursul, stradele erau împodobite. Regina Victoria a înapoiat vizita Majestăților Lor la 4 ore. Berlin 6 Aprilie.—„Gazeta Germaniei de Nord“ zice că Sultanul, pentru a da o nouă probă de simpatia sa pentru naţiunea germană, a ordonat numirea unei comisiuni care va fi pusă sub înaltul său patronagiu pentru care se va însărcina să strângă colecte în favoarea victimelor inundaţiunilor din Germania. Colonia, 6 Aprilie.Se anunţă din Berlin „Gazetei de Colonia“ că cercurile diplomatice manifestează o mare nelinişte în privinţa posibilitatei retragerei prinţului Bismarck, care ar fi cauzată de căsătoria proecată între prinţul Alexandru de Battemberg şi principesa Victoria de Prusia. Prinţul Alexandru ar voi să vie la Berlin cu regina Englterd pentru a cere mâna principesei. «Gazeta de Colonia» explică motivele politice cari se opun acestei căsătorii. Ea aminteşte că, după declaraţiunile făcute de D. Bismarck in faţa Reichstagului, Germania trebue să stea cu totul desinteresată in cestiunea bulgărească, pentru a conserva toată încrederea celor două guverne din cari această cestiune a făcut diuci adversari. Această încredere ar fi imediat tulburată, dacă prințul de Battenberg, adversarul cel mai urât al Ţarului, ar deveni ginerile împăratului Germaniei. Berlin, 6 Aprilie.— * Gazeta Naţională» află că nici sforţări s'au făcut in favoarea căsătoriei prinţului de Battenberg, dar fără succes. Deci nu poate fi nici un conflict secret, şi nu poate fi vorbă de demisiunea d-lui Bismarck. Londra, 6 Aprilie. — « Limes» zice că prinţul de Battenberg a părăsit tronul Bulgariei, pentru a avea libertatea de a se căsători cu principesa Victoria. Totuși d. Bismarck poate să aducă puternice argumente politice pentru a împedica această căsătorie care, cum zice „Times“, ar aduce o mare încordare a raporturilor între Berlin și St. Petersburg. tal caiet si lisotaa ) Opoziţia unită a delegat, după cum am anunţat deja, pe d. Lascar Catargiu ca să se ducă la primul-ministru şi să-l întrebe dacă are de gând să disolve Camerile şi când ? D-na Th. Rosetti a răspuns că de disolvat are să disolve Camerile, când insă, aceasta nu poate preciza ! Din conversaţia avută, pe cât ştim, a rezultat că guvernul actual a lăsat să se înţeleagă în mod sigur că disolvarea nu va avea loc decât după ce îşi va organiza administraţia şi va putea fi pregătit pentru lupta electorală !... Faţă cu declaraţia vagă de mai sus, este vădit lucru pentru oricine ,că ministerul actual nu tinde a prezida numai la alegeri libere, c voeşte ca să facă alegeri pe socoteala şi în profitul său. In privinţa atitudinea opoziţiei unite faţă cu noul guvern, spiritele sunt divizate mai mult decât oricând. Conservatorii (afară de d. L. Catargiu) ar voi sa dea concursul noului guvern, alţii (disidenţii şi câţiva liberali) s’au pronunţat pentru o atitudine de expectativă, alţii în fine (liberalii) sunt decişi ca să nu dea nici un credit guvernului şi sâ’l combată. Ideia care pare că este menita a ralia toate elementele liberale şi o parte din cele conservatoare este următoarea : dacă guvernul ia angagjamentul că va disolva Camerile, de nu imediat după bugete, cel puţin în un foarte scurt timp (o lună cel mult) atunci opoziţia va ţinea o atitudine lipsită de ostilitate faţă cu el. Daca însă guvernul este decis a nu disolva Camerile de gât. peste câteva luni, atunci opoziţia liberală va vedea în aceasta un mijloc pentru guvern de a-şi pregăti maşina administrativă în vederea alegerilor şi în acest caz ea îl va combate cu energie. Luni dimineaţă opoziţia se va întruni din nou pentru a lua o hotărîre definitivă asupra liniei de conduită ce trebue să ţină în şedinţa de Luni de la Cameră, când va veni în discuţie chestia cabinetului. Asupra chestiei dacă minoritatea trebue sau nu să voteze bugetele, iarăşi nu s’a hotărît nimic, ba chiar nici s’a discutat nimic. ritatea elementelor conservatoare din opoziţie, îndată situaţia lui să schimbă. Din puţin numeros contingentullui va deveni respectabil ; din ceea ce el era un guvern de tranziţie şi al palatului, el poate deveni un guvern al partidului conservator, un guvern al unei părţi a ţarei! Cu cât el prin această operaţie s’ar întări, pe atât opoziţia ar deveni mai slabă. Liberalii din opoziţie vor trebui pe urmă să conteze pe propriele lor forţe şi să înceapă o campanie de idei şi de principii, o campanie lungă şi grea. De altă parte, dacă actualul guvern izbuteşte a atrage la el elementele conservatoare până la data alegerilor, victoria lui în alegeri este foarte posibilă. Peste tot locul guvernul va putea să aibă lista sa conservatoare şi ca sprijinitori, pe lângă administraţie, pe vechii luptători în contra regimului lui I. Brătianu. Ei bine, pentru ca noul guvern să -şi ajungă la scop îi trebue timp, îi trebue cel puțin patru sau cinci luni până la alegeri. Pentru a căpăta acest timp necesar, cabinetul Th. Rosetti lucrează în momentele acestea. El este hotărât a nu disolva Camerile imediat după votarea bugetelor, ci a le disolva peste câteva luni ! In acelaş timp simptomele de descompunere, de desfacere a coaliţiei conservatore liberale din opoziţie, devin din ce în ce mai vădite, iar tendinţa guvernului de a realiza ruptura este clară din partea lui. In adevăr, noul cabinet se adresează pentru orice numire, de preferenţă la conservatorii din opoziţia unită, la elementele cele mai tinere deocamdată. Guvernul Th. Rosetti voeşte întâi ca să izoleze pe conservatorii bătrâni şi recalcitranţi şi după ce astfel îi va reduce la neputinţă apoi să’, aibă la discreţie. Această operă de anihilare a d-lui L. Catargiu şi Lahovari etc. este urmărită cu multă abilitate şi nu ştim sâu dacă în scurt timp, în prea scurt timp, şefii conservatori din opoziţie nu vor rămânea fără soldaţi şi nu va fi nevoiţi să capituleze şi ei ! Considerat astfel putem răspunde la a doua chestiune de la început. La întrebarea deci dacă guvernul actual poate căpăta în viitor elemente de durabilitate, răspundem da. Odată concentrarea elementelor conservatoare făcută, cabinetul acesta, remaniat bine înțeles, va avea înaintea lui numai doi duşmani: 1) pe liberalii şi radicalii cari au făcut opoziţie fostului cabinet I. Brătianu. 2) Pe colectivişti deveniţi opozanţî. Aceste două tabere fi vor ele periculoase pentru existenţa regimului conservator şi care din două este şi va fi mai periculoasă ? Iată ce vom discuta mâine. Situaţia actualului guvern Avem un guvern nou. Este chestiunea, este el un guvern durabil ? Poate el deveni durabil, dacă nu e încă? Şi de unde pot veni pericolele care să -i ameninţe existenţa ? Iată trei chestiuni la cari ne vom sili să răspundem. Cum că în momentele acestea guvernul junimist nu are caracterul durabil, aceasta este evident pentru oricine. In adevăr, compus din persoane fără nici o popularitate sau simpatie în țară, având înaintea lui un parlament ostil, suferind antipatia opiniei publice indignată de modul cum guvernul acesta s’a instalat în fruntea afacerilor, este vădit lucru că în asemenea condiţii chiar sprijinul regelui nu este suficient. Lucrurile însă să schimbă dacă mergem mai departe cu analisa. Şi iată cum : Acest guvern slab şi păcătos în sine, are un element de tărie, el poate aduce diviziune în sânul opoziţiei-unite şi prin natura lui conservatoare el este menit a diviza pe conservatorii din opoziţia-unită de liberali şi aii atrage la sine. Făcend acest lucru, noul guvern din slab şi efemer ce este, poate deveni tare şi durabil. In adevăr, îndată ce cabinetul Th. Rosetti va atrage la el majo -------------o-cXSKK--o------------ LOVITURA DE STAT Este nostimă atitudinea unor ziare colectiviste şi în special aceia a rh.lografului. După ce această gazetă a susţinut ani întregi toate infamiile regimului şi dupe ce a ars într’una tămâie sub nasul regelui insultând şi atacând cu violenţa pe toţi oamenii cari ’..I permiteau ca să vorbească fără linguşire în faţa lui Carol colectivistul, acuma de o dată, a doua zi după trimiterea la plimbare a d-luî Ion Brătianu, începe să aducă grave acuzaţiuni capului statului şi să -l acuze că a făcut o lovitură de stat când a dat puterea pe mâna junimiştilor. Apoi dreapta să fie acuzaţia, când vine de laTelegraful V la să discutăm puţin.