Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)
1888-10-09 / nr. 661
A ANUL VI SERIA II. No. 661. ABONAMENTE In țară Un an . . 40 lei V* an . ............................. . 20 , 3 luni . ............................. . . 10 . In atroniitata Un an................................... . 50 lei V* an ......... . 25 , 3 luni....................................... . 15 , 15 Bani Numerar REDACŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart). EDIŢIA ANTAIA Director » G-. PANTJ BUCUREŞTI, DUMINICA 9 OCTOMBRE 1888. &H BMGIHEI Anunciuri pe pagina HI . ; I 1 leu linia • *n ii • • . . 25 b ani ( A SE ADRESA In România, la administraţia ziarilor In Franţa, Italia, Austro-Trografia şi Anglia la AGENŢIA LIBERA une Notra-Dame des Victoires, RO (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Ellsabeta No. 8 (Casa Lempart). Şcoala inşelăciunel Naivii, acei cari se mulţumesc cu aparenţele superficiale, ar putea să rămâie entusiazmaţi faţă cu noua hotărâre a partidelor noastre politice de a publica programe peste programe în ajunul alegerilor ce vin. Nici o dată până astăzi, poate că zice naivul, partidele n’au fost atât de corecte şi n’au declarat tot ceeace doresc în toate chestiile arzătoare de la ordinea zilei, şi nici o dată până astăzi partidele nu s’au gândit la multele nevoi ale ţarei, precum s’au gândit de data aceasta. Deci, progresul este evident. Aşa o fi, spunem şi noi, numai pentru ca să te poţi simţi atât de mulţumit, trebue să îndeplineşti două mari condiţiuni : să fii naiv şi să fii superficial. Este foarte adevărat că mai toate partidele politice au publicat de data aceasta şi în contra unui vechiu obictiv programe cu desvoltări este foart adevărat că cedând unui curent de cerinţe s’au executat cu toatele şi au spus, mai mult sau mai puţin, aceea ce ar dori să facă la guvern; dar care-i rezultatul practic şi imediat ? încheierea erei programelor s’a făcut în chipul cel mai ridicol şi mai grotesc, căci partidele cari faceau mare caz de profesiile lor de credinţă s’au simţit foarte obosite două zeci şi patru de ceasuri după ce le au sfârşit şi ’şi-afi luat rămas bun de la dânsele. Junimiştii şi cu epokiştii mai ales au stricat multă cerneală şi ’şi-au dat o mare silinţă ca să fie elocinţi faţă cu chestia programelor şi în special faţă cu chestia ţărănească. Junimismul chiar voia să inaugureze importanţa sa politică prin nişte procedeuri noue şi necunoscute la noi; crezându-se oameni cu totul culţi, declarau că vor repudia mijloacele nedemne şi sălbatice ale tuturor degeneraţilor predecesori. Ba s’ar fi crezut un moment că actualii guvernanţi nu vor primi în rîndurile lor de cât pe singurii muritori români cari ar subscrie cu un nemărginit entusiazm programul care, întocmai ce Constituţia englezilor, este compus dintr’o mulţime de proecte de legi şi un manifest publicat în Monitorul oficial. Bineînţeles că această din urmă parte nu-i englezească de loc. Aşa se prezentau lucrurile acuma o lună şi jumătate, două , dar astăzi ce vedem ? Vedem că programe şi idei au fost puse la dosar, că propaganda pentru reforme a fost amânată pentru mai târziu şi că mijloacele degeneraţilor sunt întrebuinţate cu mult succes de către pretinşii regeneratori. Unde se mai vorbeşte pe la Ateneu sau pe la „Leul şi Cârnatul“ de programe ? Dar despre chestia agrară se mai ocupă oare cineva ? Dar nevoile ţarei mai preocupă pe oratori? Da de unde. E tot vechiul obiceiu care ’î în onoare. Tot discursurile cu sforăeli şi cu stupidităţi sunt la modă, tot acuzaţiile vecinice dintre partide hrănesc luptele electorale şi înveselesc tribunele. Conservatorii consumă tot din vechiul lor capital de injurii la adresa colectiviştilor, tot Maican cu abuzurile, tot Radu Mihaiu cu ceasoarnicul, tot SimionMihălescu cu Eforia sunt la ordinea zilei. Pentru ca să tratezi o chestie serioasă şi de interes general trebuesc cunoştinţe şi osteneală, pentru ca să vorbeşti de Maican şi de Anghelescu nu -ţi trebue nici măcar inteligenţă. Colectiviştii din parte-le au noroc că există Ruşi în Europa şi Evrei în România, căci altfel frazele patriotice ar risca să doarmă vecinie în gâtlejurile oratorilor dumnealor. Alţii, ca d-l Nacu, mai schimbă nota, pentru a varia programul, şi mai dau şi în socialişti, şi atâta tot. Iar dacă, după ceţi-ai făcut capul tobă cu discursurile tuturor taberilor ce se războesc, tu cetăţean le-ai întreba pe toate cum rămâne cu programele, de pretutindeni ai primi un răspuns identic cu acela al ţiganului din poveste: „vorbă să fie, dă’mî un vot la alegeri.“ Aceasta’i şcoala politică cea mai imorală şi cea mai conrupătoare, care povăţueşte ca o campanie electorală să înceapă cu programe şi să se sfîrşeascâ cu alegeri făcute de administraţie. Tristă şcoală! C. C. R. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenfia Havas Roma, 8 Octombrie.— In urma unei inundaţiuni, 60 de case s’au supărat la Castellamara; câteva sute au crăpat şi ameninţă de a cădea. Din 20000 locuitori de pe coastă, mai multe mii sunt fără adăpost. Roma, 8 Octombrie. — Iluminarea Forumului, ori seară a fost splendidă. O mulţime enormă a aclamat pe Majestăţile Lor cari în Loggia, au asistat la un concert şi la tragerea focurilor de artificii. Madrid, 8 Octombre. — Guvernul spaniol a primit ştirea că împăratul Wilhelm va vizita Madridul şi Lisabona. Dar data acestei nici călătorii nu este încă determinată. HMNUNIRE PUBLICA Comitetul executiv al Partidului liberal, întrunit sub preşedinţa d-lui Dumitru Brătianu, a hotărât a se ţine o ÎNTRUNIRE PUBLICA DUMINICA, 9 OCTOMBRE La 2 ore p. m. IN SALA VECHIIMI-ATEJIEU Cetăţenii Capitalei sunt rugaţi a lua parte la această întrunire. NOUTĂŢI Trageri pe sfoară Conservatorii din Bucureşti au înţeles, dar din nenorocire prea târziu pentru dânşii, cum că au fost traşi foarte nostim pe sfoară de către junimişti. Junimiştii ereau puşi în cea mai grea poziţiune câtă vreme exista opoziţiunea unită, fiindcă în cazul acesta ar fi fost bătuţi la sigur, de aceia a tras în mreje mai întâiu pe unii conservatori flămânzi de căpătuială, precum aceia de la Epoca, şi apoi, prin ajutorul acestora, a făcut presiune asupra conservatorilor pentru ca să-i despartă de liberali. Spre a-i determina la această ruptură le-au făgăduit o largă parte din pleaşca electorală şi ruptura s’a făcut. Singur d. Lascar Catargiu a înţeles cursa şi s’a opus ruptureî, dar fiind învins de majoritate s’a retras din capid partidului. Dupe ce conservatorii au rupt-o cu liberalii şi au remas la discreţia junimiştilor, au început junimiştii ca să’i lucreze. In adevăr, junimiştii vizând pe conservatori cât sunt de slabil,deoarece sunt combătuţi de toate nuanţele liberale, au început să’i ia peste picior şi să le acorde numai câteva locuri pe ici, pe colo. In Bucureşti conservatorilor puri nu li s’au dat de cât vre-o trei sau patru locurti: unul la colegiul I generalului Manu, do, la colegiul al 2-lea şi poate unul la al treilea, iar celelalte două-spre-zece au fost împărţite între liberalii de nuanţa Vernescu, junimiştii şi transfugii de la liberali cari s’au făcut junimişti. Conservatorii vezând cât sunt de traşi pe sfoară s'au pus în grevă şi ameninţă pe guvern cu ruptura. La întrunirea de alaltăseară de la Ateneu neînţelegerile s’a manifestat prin faptul că conservatorii au lipsiti cu grămada, afară de d. Gheorghe Manu. Şi astfel singurii oratori au fost cel de nuanţa Vernescu. O să vedem în curând, lucruri şi mai frumoase. Conservatorii la Olt. Prefectul de Olt care, marele elector din localitate, nu acordase conservatorilor decât un singur loc. D-lui Gabunea, şefului lor,i se hărăzise colegiul al 2-lea. Acuma, în urma calculelor junimiste, şi d-l Gabunea a fost tras pe sfoară, iar în locul său candidat oficial va fi d-l Tudorică Răducanu, comerciant. Ruptura la Craiova Guvernamentalii au menagiat multă vreme pe d-l N. Pop, care şi unul dintre cei mai influenţi liberali din Craiova, mai ales la colegiul I. Dar acuma d-l Pop a rupt-o definitiv cu junimiştii şi cu conservatorii, rămânând a lupta cu tovarăşii săi naturali, cu liberalii. D-sa va lucra în alegeri cu d-nui Nicolaic, Ciocazan etc. In această situaţie candidatura d-lui ministru Ştirbei la colegiul 1 de Cameră este tare compromisă. Conservatorii din Ploeşti Gheorghe Cantacuzino, văzând cât îi sunt de slabe acţiunele în Prahova şi că nu are de loc sorţi de izbândă la colegiul 1 de Cameră, a trimis vorbă liberalilor ca să nu -l mai combată candidatura d-sale. Liberalii consultănduse ’î-au răspuns că consimt a-’l lăsa pe d-sa ca să se aleagă, cu condiţia însă, ca să nu mai lucreze pentru alegeri, şi să părăsească oraşul imediat. D-l Cantacuzino comunică acest răspuns conservatorilor din localitate cari s'au pus cu toţii pe capul său şil-au rugat să nu facă una ca asta. Atunci d-sa comunică liberalilor că ar fi părăsit cu multă bună voinţă Ploeştii, dar că oamenii săi politici ’l-au împedicat. Nouă tare ne e teamă că şi la alegerile legislative conservatorii din Ploeşti au să se abţie, pentru a dovedi că naţia e cu dânşii ? ÎNTRUNIREA DE LA GALAŢI Din Galaţi primim următoarea telegramă : Galaţi 8 Octombre. Întrunirea a fost impozantă prin numerar considerabil al cetăţenilor ce au asistat. Succesul strălucit. D-nul Cogălniceanu, Ileva, Djuvara şi Butculescu sunt oratorii cari au vorbit. Discursurile au fost viu aplaudate, întrunirea a durat trei ore. S’a aclamat cu frenetice aplauze candidaţii liberali. Mare entusiazm. Astăzi Luni o a doua întrunire. COLEGIUL al IIl-lea. O foarte mare îndrăzneală au guvernamentalii aceia cari cer astăzi voturile sătenilor, şi mai ales aceia cari cer voturile ţăranilor din judeţele în care guvernul a împuşcat pe răsculaţi. Cam ce au să spuie domnii aceştia ţăranilor? Că au să le dea pământ, că au să le facă fericirea, că au să le dea o bună cârmuire ? D’apoi atuncea n’au să se ridice sute de glasuri cari să spună că toate’s minciuni, n’au să vină toate proectele guvernului ca să dea dezminţiri? Prin sate guvernul acesta al palatuluiI-a inaugurat bine stăpânirea şi poate fi încredinţat că are o mare mulţime de simpatii şi cu toate voturile cât le vor căpăta candidaţii săi, au să le capete din pricina celei mai nemărginite dragoste. Este chiar o îndrăzneală neînchipuită şi o insultă sângeroasă ce ar face colegiilor ţărăneşti prezenţa unui candidat guvernamental înaintea colegiului al 3-lea. Când oamenii aceştia vor deschide gura ca să laude guvernul şi binefacerile ce a revărsat asupra ţarei, vor răspunde bătrânii, văduvele şi orfanii ale cărora neamuri şi ale cărora singure sprijine au căzut supt gloanţele oştirei. Au să le vorbească despre administraţiunea cea nouă şi bună şi despre dreptatea junimistă ? In cazul acesta au să vorbească schingiuiţii din urma răscoalelor, plugarii cari au primit câte două şi trei sute de trăgători, preoţii cari au fost zmulţi din altare şi învineţiţi supt gârbace, învăţătorii cari au fost pălmuiţi de coloneii şi ofiţeri şi cari au fost târâţi pe drumuri şi prin închisori. Vor sprijini, poate, noile proiecte ale guvernului. Dar proiectele singure se vor scula şi î l vor face de râs. Acele proiecte vor arăta că guvernul voeşte să împartă pe săteni în două tabere, în bogătaşi şi în calicime, că guvernul voeşte să semene zizania prin sate. PFB pentru ca la vremuri de nemulţumiri şi de răscoale ţăranii cei cu dare de mână să ucidă pe ţăranii cei calici. Proiectele guvernului vor ţipa că oamenii aceştia vor să arunce vrajba pretutindeni, vor să dezunească toate frăţiile, să dezlănţuiască toate urile şi toate patimile sălbatice. Iată ce vrea guvernul junimist. Ei bine, lucruri de acestea au să spue candidaţii guvernului pe la săteni ? Doar de domnul Ioniţă Stănescu Pakistul are să reprezinte cu succes şi cu demnitate pe ţărani în parlament ? Oamenii fără nici o pricepere şi cu desăvârşire supt stăpânirea altora, au să poată pricepe şi sprijini nevoile plugarilor în împrejurările de faţă ? A pretinde aceasta e lucru caraghţios. Noi din parte-ne, cari am apărat vecinie clasa apăsată şi exploatată a ţărănime!, spunem alegătorilor din Colegiul al 3-lea. Nu votaţi pentru candidaţii guvernului, cari v’au împuşcat prietenii şi neamurile, nu votaţi pentru candidaţii guvernului cari v’au schingiuit şi v’au întemniţat, ci votaţi pentru oamenii cari v’au dat dovezi că ştiu să lupte pentru voi. Ar fi o ruşine ca colegiul al 3-lea să aleagă deputaţi guvernamentali. Const. C. Bacalbaşa. ------------------------------------------------- REVISTA COMERCIALA In ultima quenzină s’a vândut în portul Galaţi. Grâu 75,000 hectol., cu preţ de 11 lei de 59 livre, 11, 50 de 591/2 12, 50 de 60/2 Şi 13 de 611/2 libre, pe la finele quinzinei, aceleaşi calităţi de marfă s’a plătit cu 50 — 70 bani mai mult de hectolitru. Secară indigenă 124,000 hectol. plătindu-se 6,30 de 55‘/2 libre ; 6,95 de 57 pe la finele quenzinei şi secara au câştigat 10 — 20 bani hectol.’ Secara St. Elena 33,000t hectol. cotându-se cu 7,30 de 56 ; 9 de 59. Orzi, 50,000 hectol. cu preţ de 45 libre cu 4,70 a 5,95 , de 46 cu 5,10 şi de 47 libre cu 5,40. Orzoaica de 52 livre vândut cu 8,50. Şi la orzuri, preţurile au fost mai satisfăcătoare. Porumb 17,000 hectol. de 63 livre cu 8,70. Cincanlina 9,700 hectol. de 62/* cu 9 lei. Ovăz 390,000 kilograme cu 8 lei 0/° kilograme. Navlul a mai luat creştere : pentru prompt se plăteşte 6 şi 9 — 6 şi 6. Pentru finele Octombrie şi începutul Noembre 6 şi 6 a 6 şi 3, pentru Noembrie 6, 3 a 6. Armatorii din Londra cer 3 pense mai mai mult peste preţurile de mai sus. Cu toată creşterea navlului care împiedecă ridicarea preţurilor la cereale, totuşi din comparaţiunea cifrelor de mai sus şi acelea ale cotei pe quenzină expirată, se poate bine vedea că preţurile grânelor sunt mult mai bune acum şi afaceri foarte însemnate. Secara indigenă a fost mai bine căutată, pentru rezonul că în faţa preţurilor din străinătate convenea mai bine pentru export.