Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)

1888-10-09 / nr. 661

A ANUL VI SERIA II. No. 661. ABONAMENTE In țară Un an . . 40 lei V* an .­­ ............................. . 20 , 3 luni . ............................. . . 10 . In atroniitata Un an................................... . 50 lei V* an ......... . 25 , 3 luni....................................... . 15 , 15 Bani Numerar REDACŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart). EDIŢIA ANTAIA Director » G-. PANTJ BUCUREŞTI, DUMINICA 9 OCTOMBRE 1888. &H BMGIHEI Anunciuri pe pagina HI . ; I 1 leu linia • *n ii • • . . 25 b ani ( A SE ADR­ESA In România, la administraţia ziarilor In Franţa, Italia, Austro-Trografia şi Anglia la AGENŢIA LIBERA une Notra-Dame des Victoires, RO (place d­e la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Ellsabeta No. 8 (Casa Lempart). Şcoala inşelăciunel Naivii, acei cari se mulţumesc cu aparenţele superficiale, ar putea să rămâie entusiazmaţi faţă cu noua hotărâre a partidelor noastre politice de a publica programe peste pro­grame în ajunul alegerilor ce vin. Nici o dată până astă­zi, poate că zice naivul, partidele n’au fost atât de corecte şi n’au declarat tot ceea­­ce doresc în toate chestiile arzătoare de la ordinea zilei, şi nici o dată până astă­zi partidele nu s’au gân­dit la multele nevoi ale ţarei, pre­cum s’au gândit de data aceasta. Deci, progresul este evident. Aşa o fi, spunem şi noi, numai pentru ca să te poţi simţi atât de mulţumit, trebue să îndeplineşti două mari condiţiuni : să fii naiv şi să fii superficial. Este foarte adevărat că mai toate partidele politice au publicat de data aceasta şi în contra unui vechiu obi­­ctiv programe cu desvoltări­ este foart adevărat că cedând unui curent de cerinţe s’au executat cu toate­le şi au spus, mai mult sau mai puţin, a­­ceea ce ar dori să facă la guvern; dar care-i rezultatul practic şi ime­diat ? încheierea erei programelor s’a făcut în chipul cel mai ridicol şi mai grotesc, căci partidele cari faceau mare caz de profesiile lor de cre­dinţă s’au simţit foarte obosite două zeci şi patru de ceasuri după ce le au sfârşit şi ’şi-afi luat rămas bun de la dânsele. Junimiştii şi cu epokiştii mai ales au stricat multă cerneală şi ’şi-au­ dat o mare silinţă ca să fie elocinţi faţă cu chestia programelor şi în special faţă cu chestia ţărănească. Junimismul chiar voia să inaugureze importanţa sa politică prin nişte procedeuri noue şi necunoscute la noi; crezându-se oameni cu totul culţi, declarau că vor repudia mij­loacele nedemne şi sălbatice ale tu­­turor degeneraţilor predecesori. Ba s’ar fi crezut un moment că actualii guvernanţi nu vor primi în rîndu­rile lor de cât pe singurii muritori români cari ar subscrie cu un ne­mărginit entusiazm programul care, întocmai ce Constituţia englezilor, este compus dintr’o mulţime de pro­­ecte de legi şi un manifest publicat în Monitorul oficial. Bine­înţeles că această din urmă parte nu-i englezească de loc. Aşa se prezentau lucrurile acuma o lună şi jumătate, două , dar as­tăzi ce vedem ? Vedem că pro­grame şi idei au fost puse la dosar, că propaganda pentru reforme a fost amânată pentru mai târziu şi că mijloacele degeneraţilor sunt între­buinţate cu mult succes de către pretinşii regeneratori. Unde se mai vorbeşte pe la Ate­­neu sau pe la „Leul şi Cârnatul“ de programe ? Dar despre chestia agrară se mai ocupă oare cine­va ? Dar ne­voile ţarei mai preocupă pe oratori? Da de unde. E tot vechiul obiceiu care ’î în onoare. Tot discursurile cu sforăeli şi cu stupidităţi sunt la modă, tot acuza­ţiile vecinice dintre partide hrănesc luptele electorale şi înveselesc tri­bunele. Conservatorii consumă tot din ve­chiul lor capital de injurii la adresa colectiviştilor, tot Maican cu abuzu­­rile, tot Radu Mihaiu cu ceasoarni­­cul, tot Simion­­Mihălescu cu Eforia sunt la ordinea zilei. Pentru ca să tratezi o chestie serioasă şi de inte­res general trebuesc cunoştinţe şi osteneală, pentru ca să vorbeşti de Maican şi de Anghelescu nu -ţi tre­bue nici măcar inteligenţă. Colectiviştii din parte-le au noroc că există Ruşi în Europa şi Evrei în România, căci alt­fel frazele patri­otice ar risca să doarmă vecinie în gâtlejurile oratorilor dumnealor. Al­ţii, ca d-l Nacu, mai schimbă nota, pentru a varia programul, şi mai dau şi în socialişti, şi atâta tot. Iar dacă, după ce­­ţi-ai făcut ca­pul tobă cu discursurile tuturor ta­­berilor ce se războesc, tu cetăţean le-ai întreba pe toate cum rămâne cu programele, de pretutindeni ai primi un răspuns identic cu acela al ţiganului din poveste: „vorbă să fie, dă’mî un vot la alegeri.“ Aceasta’i şcoala politică cea mai imorală şi cea mai conrupătoare, care povăţueşte ca o campanie e­­lectorală să înceapă cu programe şi să se sfîrşeascâ cu alegeri făcute de administraţie. Tristă şcoală! C. C. R. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenfia Havas Roma, 8 Octombrie.— In urma unei i­­nundaţiuni, 60 de case s’au supărat la Cas­­tellamara; câte­va sute au crăpat şi a­­meninţă de a cădea. Din 20000 locuitori de pe coastă, mai multe mii sunt fără adăpost. Roma, 8 Octombrie. — Iluminarea Fo­­rumului, ori seară a fost splendidă. O mulţime enormă a aclamat pe Majestă­­ţile Lor cari în Loggia, au asistat la un concert şi la tragerea focurilor de ar­­tificii. Madrid, 8 Octombre. — Guvernul spa­niol a primit ştirea că împăratul Wilhelm va vizita Madridul şi Lisabona. Dar data acestei nici călătorii nu este încă deter­minată. HMNUNIRE PUBLICA Comitetul executiv al Parti­dului liberal, întrunit sub pre­­şedinţa d-lui Dumitru Brătianu, a hotărât a se ţine o ÎNTRUNIRE PUBLICA DUMINICA, 9 OCTOMBRE La 2 ore p. m. IN SALA VECHIIMI-ATEJIEU Cetăţenii Capitalei sunt ru­gaţi a lua parte la această în­trunire. NOUTĂŢI Trageri pe sfoară Conservatorii din Bucureşti au­ înţeles, dar din nenorocire prea târziu pentru dân­şii, cum că au­ fost traşi foarte nostim pe sfoară de către junimişti. Junimiştii ereau puşi în cea mai grea poziţiune câtă vreme exista opoziţiunea­ u­­nită, fiind­că în cazul acesta ar fi fost bă­tuţi la sigur, de aceia a tras în mreje mai întâiu pe unii conservatori flămânzi de că­pătuială, precum aceia de la Epoca, şi a­­poi, prin ajutorul acestora, a făcut presiune asupra conservatorilor pentru ca să-i des­partă de liberali. Spre a-i determina la a­­ceastă ruptură le-au făgăduit o largă parte din pleaşca electorală şi ruptura s’a făcut. Singur d. Lascar Catargiu a înţeles cursa şi s’a opus ruptureî, dar fiind învins de majoritate s’a retras din capid partidului. Dupe ce conservatorii au rupt-o cu libe­ralii şi au rem­as la discreţia junimiştilor, au început junimiştii ca să’i lucreze. In adevăr, junimiştii vizând pe conser­vatori cât sunt de slabil,de­oare­ce sunt combătuţi de toate nuanţele liberale, au în­ceput să’i ia peste picior şi să le acorde numai câte­va locuri pe ici, pe colo. In Bucureşti conservatorilor puri nu li s’au dat de cât vre-o trei sau patru locurti: unul la colegiul I generalului Manu, do, la colegiul al 2-lea şi poate unul la al treilea, iar cele­l­alte două-spre-zece au fost împărţite între liberalii de nuanţa Vernescu, junimiştii şi transfugii de la li­berali cari s’au făcut junimişti. Conservatorii vezând cât sunt de traşi pe sfoară s'au­ pus în grevă şi ameninţă pe guvern cu ruptura. La întrunirea de alaltă­­seară de la Ateneu neînţelegerile s’a ma­nifestat prin faptul că conservatorii au lip­­siti cu grămada, afară de d. Gheorghe Ma­nu. Şi ast­fel singurii oratori au fost cel de nuanţa Vernescu. O să vedem în curând, lucruri şi mai frumoase. Conservatorii la Olt. Prefectul de Olt care,­ marele elector din localitate, nu acordase conservatorilor de­cât un singur loc. D-lui Gabunea, şefu­lui lor,­­i se hărăzise colegiul al 2-lea. A­­cuma, în urma calculelor junimiste, şi d-l Gabunea a fost tras pe sfoară, iar în lo­cul său candidat oficial va fi d-l Tudorică Răducanu, comerciant. Rupt­ura la Craiova Guvernamentalii au­ menagiat multă vre­me pe d-l N. Pop, care şi unul dintre cei m­ai influenţi liberali din Craiova, mai a­­les la colegiul I. Dar acuma d-l Pop a rupt-o definitiv cu junimiştii şi cu conser­vatorii, rămânând a lupta cu tovarăşii săi naturali, cu liberalii. D-sa va lucra în alegeri cu d-nui Ni­col­aic, Ciocazan etc. In această situaţie candidatura d-lui mi­nistru Ştirbei la colegiul 1 de Cameră este tare compromisă. Conservatorii din Ploeşti Gheorghe Cantacuzino, văzând cât îi sunt de slabe acţiunele în Prahova şi că nu are de loc sorţi de izbândă la colegiul 1 de Cameră, a trimis vorbă liberalilor ca să nu -l mai combată candidatura d-sale. Li­beralii consultănduse ’î-au răspuns că con­simt a-’l lăsa pe d-sa ca să se aleagă, cu condiţia însă, ca să nu mai lucreze pentru alegeri, şi să părăsească oraşul imediat. D-l Cantacuzino comunică acest răspuns conservatorilor din localitate cari s'au pus cu toţii pe capul său şi­­l-au­ rugat să nu facă una ca asta. Atunci d-sa comunică liberalilor că ar fi părăsit cu multă bună voinţă Ploeştii, dar că oamenii săi politici ’l-au împedicat. Nouă tare ne e teamă că şi la alegerile legislative conservatorii din Ploeşti au să se abţie, pentru a dovedi că naţia e cu dânşii­ ? ÎNTRUNIREA­ DE LA GALAŢI Din Galaţi primim următoarea telegramă : Galaţi 8 Octombre. Întrunirea a fost impozantă prin numerar considerabil al cetăţenilor ce au asistat. Succesul strălucit. D-nul Cogălniceanu, Ileva, Djuvara şi But­­culescu sunt oratorii cari au vorbit. Discursurile au fost viu­ aplaudate, întrunirea a durat trei ore. S’a aclamat cu frenetice aplauze candidaţii liberali. Mare entusiazm. Astă­zi Luni o a doua întrunire. COLEGIUL al IIl-lea. O foarte mare îndrăzneală au guver­namentalii aceia cari cer astăzi voturile sătenilor, şi mai ales aceia cari cer vo­turile ţăranilor din judeţele în care gu­vernul a împuşcat pe răsculaţi. Cam ce au să spuie domnii aceştia ţă­ranilor? Că au să le dea pământ, că au să le facă fericirea, că au să le dea o bună cârmuire ? D’apoi atuncea n’au să se ridice sute de glasuri cari să spună că toate’s minciuni, n’au să vină toate proectele guvernului ca să dea dezmin­ţiri? Prin sate guvernul acesta al palatului­­I-a inaugurat bine stăpânirea şi poate fi încredinţat că are o mare mulţime de simpatii şi cu toate voturile­ cât le vor căpăta candidaţii săi, au să le capete din pricina celei mai nemărginite dragoste. Este chiar o îndrăzneală neînchipuită şi o insultă sângeroasă ce ar face co­­legiilor ţărăneşti prezenţa unui candidat guvernamental înaintea colegiului al 3-lea. Când oamenii aceştia vor deschide gura ca să laude guvernul şi bine­facerile­ ce a revărsat asupra ţarei, vor răspunde bă­­trânii, văduvele şi orfanii ale cărora nea­muri şi ale cărora singure sprijine au căzut supt gloanţele oştirei. Au să le vorbească despre administra­­ţiunea cea nouă şi bună şi despre drepta­tea junimistă ? In cazul acesta au să vor­bească schingiuiţii din urma răscoalelor, plugarii cari au primit câte două şi trei sute de trăgători, preoţii cari au fost zmulţi din altare şi învineţiţi supt gâr­­bace, învăţătorii cari au fost pălmuiţi de coloneii şi ofiţeri şi cari au fost târâţi pe drumuri şi prin închisori. Vor sprijini, poate, n­oile proiecte ale guvernului. Dar proiectele singure se vor scula şi î l vor face de râs. Acele proiecte vor arăta că guvernul voeşte să împartă pe săteni în două ta­bere, în bogătaşi şi în calicime, că gu­vernul voeşte să semene zizania prin sate. PFB pentru ca la vremuri de nemulţumiri şi de răscoale ţăranii cei cu dare de mână să ucidă pe ţăranii cei calici. Proiectele guvernului vor ţipa că oamenii aceştia vor să arunce vrajba pretutindeni, vor să dezunească toate frăţiile, să dezlănţu­­iască toate urile şi toate patimile sălba­tice. Iată ce vrea guvernul junimist. Ei bine, lucruri de acestea au să spue candidaţii guvernului pe la săteni ? Doar de domnul Ioniţă Stănescu Pakis­tul are să reprezinte cu succes şi cu dem­nitate pe ţărani în parlament ? Oamenii fără nici o pricepere şi cu de­săvârşire supt stăpânirea altora, au să poată pricepe şi sprijini nevoile plugari­lor în împrejurările de faţă ? A pretinde aceasta e lucru caraghţios. Noi din parte-ne, cari am apărat veci­nie clasa apăsată şi exploatată a ţără­nime!, spunem alegătorilor din Colegiul al 3-lea. Nu votaţi pentru candidaţii gu­vernului, cari v’au împuşcat prietenii şi neamurile, nu votaţi pentru candidaţii guvernului cari v’au schingiuit şi v’au în­temniţat, ci votaţi pentru oamenii cari v’au dat dovezi că ştiu să lupte pen­tru voi. Ar fi o ruşine ca colegiul al 3-lea să aleagă deputaţi guvernamentali. Const. C. Bacalbaşa. -------------------------------------------------­ REVISTA COMERCIALA In ultima quenzină s’a vândut în por­tul Galaţi. Grâu 75,000 hectol., cu preţ de 11 lei de 59 livre, 11, 50 de 591/2 12, 50 de 60­/2 Şi 13 de 611/2 libre, pe la finele quinzinei, aceleaşi calităţi de marfă s’a plătit cu 50 — 70 bani mai mult de hec­tolitru. Secară indigenă 124,000 hectol. plătin­­du-se 6,30 de 55‘/2 libre ; 6,95 de 57 pe la finele quenzinei şi secara au câştigat 10 — 20 bani hectol.’ Secara St. Elena 33,000t hectol. cotân­­du-se cu 7,30 de 56 ; 9 de 59. Orzi, 50,000 hectol. cu preţ de 45 li­bre cu 4,70 a 5,95 , de 46 cu 5,10 şi de 47 libre cu 5,40. Orzoaica de 52 livre vândut cu 8,50. Şi la orzuri, preţurile au fost mai satisfăcătoare. Porumb 17,000 hectol. de 63 livre cu 8,70. Cincanlina 9,700 hectol. de 62­/* cu 9 lei. Ovăz 390,000 kilograme cu 8 lei 0/° kilograme. Navlul a mai luat creştere : pentru prompt se plăteşte 6 şi 9 — 6 şi 6. Pen­tru finele Octombrie şi începutul Noem­­bre 6 şi 6 a 6 şi 3, pentru Noembrie 6, 3 a 6. Armatorii din Londra cer 3 pense mai mai mult peste preţurile de mai sus. Cu toată creşterea navlului care împie­decă ridicarea preţurilor la cereale, to­tuşi din comparaţiunea cifrelor de mai sus şi acelea ale cotei pe quenzină ex­pirată, se poate bine vedea că preţurile grânelor sunt mult mai bune acum şi afaceri foarte însemnate. Secara indigenă a fost mai bine cău­tată, pentru rezonul că în faţa preţurilor din străinătate convenea mai bine pen­tru export.

Next